Mărturii din #Colectiv! În văpaia flăcărilor o atee convinsă s-a întâlnit cu Dumnezeu


corina_ionita

 

Corina Ioniță este una dintre tinerele care a reușit să scape cu viață din tragedia de la Colectiv. A fost rănită, tratată într-un spital din Anglia, dar acum a revenit acasă. Tragedia de Colectiv a fost momentul în care Corina, o atee convinsă, l-a descoperit pe Dumnezeu, cerându-i să o salveze.

Cât despre momentul izbucnirii focului și al întâlnirii cu divinitatea, Corina își amintește: „Abia când am văzut cât de repede înaintează am realizat pericolul. Mi-am tras tricoul peste gură, apoi am căzut jos. Eu nu sunt credincioasă. Sunt atee. Și a fost pentru prima dată in viața mea când am rostit numele lui Dumnnezeu și i-am cerut ceva: i-am cerut să mă salveze. Și m-a salvat!”, spune tânăra care, odată cu infernul prin care a trecut în ziua de 30 octombrie, a ajuns să-L cunoască pe Dumnezeu.

„De atunci, îi vorbesc lui Dumnezeu. Nu știu dacă mă aude, dar mie îmi face bine.Cu siguranță m-a trimis acolo ca să învăț o lecție și cu siguranță m-a salvat pentru că mai am ceva de făcut aici!”, mărturisește Corina.

„M-am trezit în brațele unui bărbat care respira destul de greu”, a continuat tânăra, care nu a văzut chipul salvatorului ei. Speră însă că acesta este în viață.


Sursa: Active News.ro

Citeşte mai mult pe http://www.stiricrestine.ro Stiri Crestine.ro – Mărturii din #Colectiv! În văpaia flăcărilor o atee convinsă s-a întâlnit cu Dumnezeu

Trezeşte-te omenire!


Maria Luca

Trezeşte-te omenire…nu vezi că drumul tău
Te duce spre pieire…te poartă către hău?
Nu vezi un nor de lacrimi ce plouă cu durere
Şi-n urmă lasă haos şi armonia piere?

Trezeşte-te omenire…sunt trişti ai tăi copii
Ei vor speranţă, pace şi cânt de ciocârlii…
Ei vor seninul zilei curat, fără gunoaie
Fără cuvinte grele şi zvonuri de războaie!

Trezeşte-te omenire…a obosit Pământul
De-atâta murdărie ce-o poartă-n zare vântul…
Îşi plânge codrii falnici distruşi din lăcomie
Şi vrea din nou izvoare cu apa rece, vie…

E viaţa o clipită…de ce s-o pierzi acum
Să se transforme totul în nori de praf şi scrum
Când poţi alege calea ce duce la Iubire
Şi-aduce-n lume pacea…Trezeşte-te omenire!

Vulcan-01-12-2015    Maria Luca

Între praznic și iesle


Felix

Creştinii au azi, pretutindeni în lume,
Un praznic pe care Crăciun l-au numit;
E Naşterea Celui ce datu-ne-a nume
Deşi al Său Nume la praznic acum e
Mai rar, mai încet sau deloc pomenit.

De două milenii creştinii serbează,
Cu fast tot mai mare, mai viu, mai sonor,
Dar cel mai ades Cel serbat nu contează
Şi-ncet de la praznic Se îndepărtează,
Iar crezul creştin se transformă-n folclor:

O iesle, un Prunc într-o ţară străină,
Un cântec de îngeri, păstori bucuroşi,
Şi magii, conduşi de a stelei lumină,
Se-amestecă-ncet, spre deruta deplină,
Cu sănii, cu reni, cu bărbi ninse de moşi.

Trezeşte-te astăzi, revino-ţi creştine,
Visarea plăcută din somnul tău greu
Te duce departe, pe drumuri străine,
Priveşte acuma la iesle mai bine
Şi crede că Pruncul era Dumnezeu.

La iesle-ncepea planul sfânt de salvare
Când omul părea pe vecie pierdut
Şi Pruncul venit din cereasca splendoare
Se smerea pentru noi aducând îndurare,
O nouă speranţă, un nou început.

La iesle se-acordă un gir mântuirii,
O şansă trimisă de Tatăl de sus,
Primeşte cu pace mesajul iubirii
Şi-n inima ta, ca în ieslea smeririi,
Se va naşte din lacrimă sfântă Isus.

Amin
Vulcan, dec. 2006     Simion Felix Marţian

%d blogeri au apreciat asta: