Pentru cine vrea să priceapă… / Povestea drumului DN 66A, Câmpu lui Neag – Herculane, „drumul lui Băsescu”, spusă pe înţelesul tuturor de Emil Părău

de Corneliu BRAN

În cadrul emisiunii „Verde-n faţă” de miercuri, 29 februarie, de la Kapital TV, invitatul Emil Părău, unul dintre cei mai mari investitori în turismul Văii Jiului şi nu numai, a spus foarte clar că  acest drum trebuie finalizat. Mai mult, Emil Părău susţine că nici nu se pune problema de distrugere a mediului sau florei şi faunei, din moment ce vorbim de un drum gata făcut, de acum peste 100 de ani. Omul de afaceri lupenean susţine că asfaltul a depăşit demult zona Parcului Naţional Retezat, iar avizul de mediu de la minister a fost dat, ceea ce certifică faptul că şi experţii sunt de acord că florei şi faunei nu li se mai poate întâmpla nimic. Tot la aceeaşi emisiune, Emil Părău a luat în râs şi termenul tot mai des vehiculat de către unii, „pădure virgină”, lupeneanul susţinând că în Retezat nici nu se pune problema de aşa ceva. Vă prezentăm mai jos povestea „drumului lui Băsescu”, spusă de Emil Părău, cel care a adus, prin investiţiile sale, staţiunea montană Straja pe locul 3 în ţară, ca număr de accesări la instalaţiile de cablu în acest sezon.

„Pădurea nu mai e virgină demult, din anii ’80, când s-a exploatat de fostul IFET”

„Nu vreau să par lipsit de modestie, dar întrebaţi despre acest subiect cea mai potrivită persoană, care vă poate spune cam totul despre acest drum. Din 1984, de când s-a făcut unirea cu Herculane, când eu eram şef de district la Ocolul Silvic în zona respectivă şi, deci, o ştiu ca-n palmă (zona Câmpuşel-Herculane), cunosc bine acest drum, care nu e nou, cum se spune. Drumul a fost făcut atunci de către IFET. Cei de la Hunedoara au mers până în culmea noastră, iar ceilalţi, de la Caraş, au venit cu drumul de la Herculane până sus. A fost un drum forestier pentru exploatarea pădurilor. Deci, atenţie, dacă este un drum forestier din 1984, eu îmi pun o întrebare: oare pădurea aia mai este virgină? Ce înseamnă o pădure virgină? O pădure virgină înseamnă o pădure pe care n-a călcat omul. Sau dacă a călcat, n-a făcut exploatare de lemn. Ei bine, de-a lungul acelui drum s-a exploatat, s-au făcut plantaţii, s-a muncit. Să ştiţi că şi în perioada lui Ceauşescu se tăiau păduri foarte mult, mai mult chiar decât posibilitatea pădurii. Ce înseamnă posibilitatea pădurii? Păi, înseamnă cât creşti într-un an atât poţi să tai. Posibilitatea era atunci undeva la 17 milioane de metri cubi şi se tăiau peste 20 de metri cubi. Diferenţa faţă de azi era că se planta mult mai mult. De aceea vedem azi multe păduri tinere. Deci, acea zonă a Parcului Naţional Retezat, de la Câmpuşel încoace, a fost exploatată, apoi plantată. Ce vedeţi pe dreapta acolo, pinii respectivi, ei bine, aceia n-au fost acolo! Pinul n-a fost în Retezat, a fost plantat în anii ’60. Deci, de unde pădure virgină? Este clar, pădurea nu trebuie distrusă şi trebuie exploatată cu grijă când o faci, dar nu venim acum cu poveşti din astea, de pădure virgină”.

Drumul nu a intrat niciun centimetru în parc

„Nu venim acum şi zicem că trece drumul prin Parcul Naţional Retezat. Păi, staţi aşa, dar drumul a ieşit din Parcul Naţional Retezat, a ajuns acum la Câmpuşel, iar Parcul Naţional Retezat ajunge doar până la podul de la Câmpuşel. S-a trecut cu 600 de metri de Parcul Naţional Retezat, de care nici nu mai are rost să vorbim la acest subiect. Acest drum spre Herculane n-a intrat niciun centimetru în parc! Limita Parcului Naţional până în 2003 a fost în dreapta drumului forestier; din 2003 s-a modificat harta şi s-a trecut parcul până pe Jiu, în aşa fel încât drumul să treacă 3 kilometri prin Parcul Naţional Retezat şi să avem noi azi ce povesti, scandal şi tot felul de imagini. S-a ajuns ca în Jurnalul Naţional să se pună o poză cu un tab din Rusia (noi nici nu aveam utilaje din acelea), susţinându-se că se taie pădurea virgină pentru drum. Deci, ca să revin, totul este o minciună, iar drumul nu este necesar, este foarte necesar. Nu există în Austria, în Elveţia, peste tot, un parc naţional fără drum asfaltat. Nu există!”.Singurul parc care este fără asfalt este Domogletul, că aşa vrem noi. Ce este acest „Domoglet”? S-a făcut din 2005 un parc, „Domoglet”, în aşa fel încât drumul forestier spre Herculane, actualul drum naţional, să treacă pe o parcelă a unui parc naţional, intitulat Domoglet! Vă daţi seama unde s-a ajuns?”.

„În anii ‘80 existau probleme de braconaj mai grave decât azi”

„Fiind şef de district, aveam mari probleme cu braconajul în zona Câmpuşel în anii `80. Pentru că, fiind o zonă închisă, se ştia, la ora 10,00 a trecut maşina de lemne care vine de la Câmpuşel, nu mai vine nimeni până a doua zi. Asta însemna că unii încercau să-şi facă de cap. Iar braconajul era în floare, mult mai mare ca azi. Vreau să vă spun că de când s-a făcut acest drum a crescut numărul de capre negre. Exemplu: noi în Oslea nu aveam capre negre, decât izolat, una-două. Acum sunt familii de zeci de capre negre! Mai nou a apărut, din păcate, o altă problemă, venită dinspre Oltenia, unde este o obşte şi există o asociaţie de vânători, unde se dă aprobare de împuşcare a caprelor negre în Oslea. Legal spun ei, vezi Doamne, deşi poate că pe lângă legal; o mai fi şi de „aialaltă”, mai ştii? Dar, revenind, numărul de capre negre a crescut, se vede clar la evaluare. Urşi la fel… Spuneau că a dispărut vidra de pe Jiu… Ce exemplu să vă mai dau decât o casetă filmată de la Pensiunea Retezat: vă arăt cum au săpat vidrele de la Jiu până la pensiune, unde s-au apucat de mâncat păstrăvi din păstrăvărie. Sunt filmate vidrele cum mănâncă peştii… Şi o vidră mănâncă până la 12-14 kilograme de peşte. Dacă nu mai mănâncă, mor. Deci, vidră este, animalele au rămas. Să se ştie, capra neagră nu o distruge o maşină că merge pe drum. Poate, prin absurd, una la câteva sezoane e lovită de vreo maşină. Capra neagră e distrusă de braconaj, de alte lucruri, dar nu de drum. Ca un argument la drum: cine credeţi că ar avea curajul să mai scoată o puşcă pe geamul maşinii, să împuşte o capră neagră, când ştie că drumul e circulat şi orice om are un telefon mobil, prin care poate să apeleze autorităţile, sau să îl filmeze?”.

Drumul va dezvolta mediul de afaceri şi va aduce şi turismul de vară 

„Importanţa drumului… Cine a fost astă-vară pe Transalpina a putut vedea toată vara maşini, uneori şi bară lângă bară. Ce ar însemna ca, din cinci în cinci minute, nu zic mai mult, să treacă câte o maşină şi pe drumul spre Herculane, vara? Vă spun eu ce: nu ştiu câte pensiuni la Uricani şi în zona aceasta! Şi mult mai mult: omul trebuie să mănânce, se opreşte la un restaurant sau intră în piaţă să-şi ia fructe, ori îi e cald şi-şi cumpără mai ştiu eu ce… Imediat ce se va finaliza acest drum se va resimţi şi în mediul de afaceri local, şi nu puţin, ci foarte tare. Asta va însemna dezvoltare, inclusiv a turismului de vară, dar şi a unor afaceri de producţie în toată Valea şi aşa mai departe. Un întreg lanţ. Credeţi-mă, acest drum nu va distruge nimic, dar va aduce mult bine Văii Jiului… Ah, au interes europenii să ne trimită aici ATV-urile şi motoarele, pentru că la ei nu le mai dau voie deoarece poluează fonic? Asta este altceva… E şi asta o politică: mergeţi la ăia, acolo, dar nu faceţi zgomot la noi. Ei şi-au făcut drumurile, podurile, viaductele, inclusiv prin parcuri naţionale sau pe lângă ele, iar acum ne dau nouă lecţii şi ne spun de păduri virgine. Nu sunt de acord cu aşa ceva şi susţin finalizarea acestui drum!”.

http://www.zvj.ro