Lună: iulie 2012

Primul restaurant-hotel pe şine din istoria Căilor Ferate Române, amenajat într-un tren, este funcţional de ceva vreme spre bucuria celor care aleg această zonă să îţi petreacă concediu.

Ideea a fost pusă în practică de societăţile RG Holz Company şi SC CFF Vişeu de Sus SRL la Gara Căilor Ferate Forestiere din Vişeu de Sus (Maramureş). De acolo porneşte celebra Mocăniţă, singurul tren pe ecartament îngust care mai funcţionează în România şi care reprezintă o atracţie pentru mii de turişti. Aceştia au la dispoziţie o ofertă de cazare inedită: vagoanele trenului-hotel, care dispune de 60 de locuri de cazare (câte două în fiecare compartiment) şi restaurant.

„Am adus vagoanele tocmai din Slovacia, pentru că am vrut să oferim turiştilor confort, iar în România nu am găsit ceea ce căutam. Paturile montate în aceste vagoane sunt mai late, mai comode. Ne-a luat câteva luni pentru a finaliza lucrările de reabilitare a garniturii, pe care am ataşat-o unei locomotive cu aburi”, explică Vasile Coman, patronul RG Holz Company.

Mai citeşte:

România se găseşte în topul celor mai frumoase proprietăţi din întreaga lume

Mangalia – o destinaţie estivală cu iz istoric

Inaugurarea în cadru restrâns a hotelului pe şine a avut loc recent, la nunta fiicei patronului, Ioana, care este maganer la CFF Vişeu de Sus. „Am gândit acest proiect, al trenului-hotel, pornind de la faptul că există foarte mulţi străini, în special englezi şi elveţieni, îndrăgostiţi de trenuri, de munte şi de aventură. Noi le oferim toate acestea”, spune Ioana Coman.

Povestea de dragoste a tinerei familii este legată strâns de locurile de vis din Maramureş. Soţul Ioanei este originar din Germania şi a venit pentru prima oară în România ca turist, în urmă cu doi ani. „Pentru Andreas a fost dragoste la prima vedere. S-a îndrăgostit de Mocăniţă, de Valea Vaserului şi… de fiica mea”, glumeşte Coman.

Televizoare în cuşete

Turiştii care aleg să se cazeze în tren vor beneficia de condiţii de hotel, la preţuri mai mici decât cele practicate de patronii de pensiuni din zonă. Dacă la unităţile clasice de cazare preţurile sunt de 60-70 de lei pe noapte de persoană, în trenul-hotel se poate sta cu 40 de lei de persoană.

„Urmează să montăm şi televizoare în cuşete, apa şi lumina au fost trase deja, toaletele pot concura oricând cu cele dintr-un hotel de câteva stele. În plus, am amenajat şi cabine moderne de duş în spatele garniturii”, adaugă Vasile Coman. Străinii care sosesc la Vişeu pentru a vizita Valea Vaserului sunt încântaţi de „hotelul” inedit.

„Am venit din Italia pentru că ne-am dorit o excursie cu Mocăniţa. Peisajul din zonă ne-a lăsat fără cuvinte. Este extraordinar. Ca să nu pomenesc de mâncarea tradiţională şi de pălinca de Maramureş!”, spune încântat italia­nul Massimo Gatto.

;

Vizitatorii au la dispoziţie mai multe căi de acces în zonă.

„Există autocare care vin direct din Cluj sau Bucureşti la Vişeu de Sus. Se poate ajunge şi cu trenul, până în Vişeu de Jos, de unde pornesc din oră în oră microbuze spre gara CFF din Vişeu de Sus. În plus, sunt mulţi turişti care aleg să vină cu maşina proprie, pentru a putea admira în voie frumuseţile zonei”, adaugă Ioana Coman.

Ea a primit şi cereri pentru organizarea unor nunţi în incinta gării din Vişeu. „De multe ori, miresele sunt «furate» de la nunţi şi aduse la gara Mocăniţei. A devenit deja un obicei pentru locuitorii din zonă”, explică patroana.

Bucătăreasa din Elveţia

Gara din Vişeu de Sus adăposteşte o casă-muzeu, în care funcţionează şi o cafenea. „Este vorba de ultima locuinţă evreiască din zonă, pe care am adus-o în gară în anii trecuţi, am recondiţionat-o şi am transformat-o într-un veritabil muzeu evreiesc”, arată Vasile Coman.

Casa-muzeu adăposteşte şi o bibliotecă interesantă, cu cărţi vechi ale evreilor de odinioară. Pe lângă acestea, turiştii pot admira şi o serie de obiecte care au fost ale evreilor din Vişeu. Cei care vizitează muzeul merg, de obicei, şi cu Mocăniţa, pentru a admira Valea Vaserului.

În restaurantul din tren, mâncarea e preparată de doi bucătari cu experienţă din România şi de o bucătăreasă venită din Elveţia. „Am sosit în urmă cu câţiva ani la Vişeu, ca turist. M-am îndrăgostit de zonă, de oameni şi am ales să mă mut aici împreună cu prietenul meu”, spune Brigitte Grossmann (49 de ani). Ea a lucrat în Elveţia la o firmă de catering înainte de a veni la Vişeu.

„Turiştii, mai ales cei străini, sunt sătui de fast-food şi de semipreparate. Ceilalţi doi bucătari ai restaurantului vor pregăti sarmale, mămăligă cu brânză, plăcinte, bunătăţi de prin părţile locului, iar eu voi prepara grătare şi fripturi, precum şi diverse salate, numai bune de servit după câte un pahar de pălincă de prune”, explică Brigitte. Deocamdată, la restaurant găsiţi sendvişuri cu 5 lei şi fripturi cu garnitură, la preţuri cuprinse între 10 şi 15 lei.

Mocăniţa, brand de Maramureş

Exploatarea lemnului pe Valea Vaserului a început în secolul al XVIII-lea, sub dominaţia austro-ungară. Ţipţerii (n.r. – o minoritate de etnie germană din Maramureş şi Bucovina) au pătruns primii în pădurile virgine şi au adus lemnul la gatere cu ajutorul plutelor. În 1932 a început construcţia căii ferate forestiere, un important progres tehnic la acea vreme. La urcare, Mocăniţa transporta doar vagoanele cu muncitori, iar la coborâre, locomotiva era împinsă pe şine de greutatea trenului încărcat cu buşteni.

Valea Vaserului, care măsoară 50 de kilometri, din Vişeu de Sus până la staţia terminală Comanu, are un caracter unic în Munţii Carpaţi. Ea cuprinde o zonă împădurită nelocuită, singura cale de acces fiind cea ferată forestieră. Călătoria pe Valea Vaserului atrage mai ales turiştii dornici de aventură.

;

„Avem şi un ghid care pune la dispoziţia turiştilor toate informaţiile despre zonă, Mocăniţă, tradiţiile şi cultura moroşenilor din Vişeu de Sus”, spune Vasile Coman. Chiar dacă pe Valea Vaserului nu există trasee marcate, turiştii pot merge către „inima” muntelui pe potecile bătătorite de ciobani sau pe drumurile forestiere.

Mocăniţa atrage 16.000 de turişti pe an

ACCES. De la Bucureşti pleacă zilnic, la ora 17.40, un tren de noapte spre Sighet, cu cuşete, care ajunge dimineaţa, la 7.54, în Vişeu de Jos. De asemenea, zilnic pleacă mai multe autobuze din Cluj sau Baia Mare (prin Sighet) spre Vişeu de Sus. Puteţi ajunge aici şi prin Satu Mare sau Oradea.

ATRACŢII. Dealurile şi munţii din zonă sunt un decor ideal pentru trasee turistice. Merită să vizitaţi mănăstirea din Valea Scradei, o zonă învecinată cu Valea Vaserului. Mănăstirea de lemn e construită în stil maramureşean şi se află la o oră de mers de Vişeu. În oraş puteţi vizita muzeul, fostul conac boieresc, devenit sediul Primăriei, şi cele trei biserici mari: biserica ortodoxă, biserica greco-catolică din lemn şi biserica romano-catolică a minorităţii germane. Unele străduţe amintesc de vechiul oraş locuit de evrei.

Mergeţi şi în vechiul cartier german Zipserei, situat pe cealaltă parte a râului! De pe dealul Podori se văd oraşul şi Munţii Rodnei. Principala atracţie în zonă este plimbarea cu Mocăniţa prin Valea Vaserului. Mocăniţa circulă zilnic, mai puţin duminica şi de sărbătorile legale. Pentru turişti circulă din luna mai până în septembrie şi un alt tren cu aburi, având plecarea la ora 8.30, pe ruta Vişeu-Făina sau Vişeu-Poiana.

CAZARE. În Vişeu de Sus există un hotel şi mai multe pensiuni. Preţul informativ pentru o persoană/noapte cu mic dejun inclus este de aproximativ 12 euro, prin Ecoutours. Informaţii:www.cffviseu.ro şi http://www.ecotours.ro.

 

Cercetătorii NASA au făcut o descoperire „fără precedent”. Ei au aflat, cu ajutorul imaginilor preluate de satelit, că o cantitate masivă de gheaţă din Groenlanda s-a topit în această lună, pe o arie neobişnuit de mare.

Oamenii de ştiinţă spun că acest lucru este „fără precedent”, fiind vorbă despre o zonă mult mai întinsă pe care a avut loc fenomenul. Niciodată în ultimele trei decenii aria de topire nu a fost atât de mare.

Mai mult, zona în care gheaţa s-a topit este una în care temperaturile sunt cele mai joase iar înălţimea cea mai mare, în Groenlanda.

Chiar dacă, de obicei, în jur de 50 % din gheţurile din Groenlanda se topesc pe perioada lunilor de vară, viteza şi scala la care a avut loc acum acest fenomen este „extraordinară”.

Mai mult: FENOMEN FĂRĂ PRECEDENT DESCOPERIT DE NASA. „Este o situaţie care ne pune pe gânduri” – Stiri externe | Libertatea.ro

Din teribilism si sãrãcie, tineri si bãrbati cu ghiocei la tâmple ”muncesc” pentru a fi Spiderman-Omul pãiajen, pentru a fura sau pentru a muri. Avem si noi, cei din Valea Jiului, unul în Colonia Petrosaniului. E vai de el, dar altul nu-i! Cum totul are un început, e posibil sã mai auzim de el.

Filmele cu eroi, care sunt înzestrati cu puteri supranaturale pentru a lupta cu rãul din lume, i-au inspirat pe multi tineri zbanghii care cred cã totul este posibil pe lume, dar si pe unii ”care au dat în mintea copiilor”. Doar cã majoritatea au deviat de la scopul binelui omenirii si au folosit metodele lui Spiderman-Omul pãiajen pentru a instra undeva: în Cartea Recordurilor sau în locuintele cetãtenilor.

Multi si-au curmat viata imitând eroul cãtãrãtor, iar altii si-au încheiat rolul dupã gratii.

Avem si noi, cei din Valea Jiului, un Spiderman al nostru. Vai de lume, ce e drept. O filmare proastã, ca si prestatia protagonistului, filmare postatã pe youtube în urmã cu câteva zile, înfãtiseazã un Spiderman jalnic, un adolescent teribilist care, de la etajul patru al unui bloc din Colonia Petrosani, coboarã pe peretii acestuia traversând ferestrele locatarilor si casa scãrii S-a descurcat oarecum, dar a ratat aterizarea de la etajul I, ceea ce se poate numi noroc, pentru cã aceastã ratare se putea produce la etaje superioare. Dar asa o fi început si eroul de film pentru ca în final sã-si cultive fortele supranaturale.

Sigur, antrenamente de acest tip au fãcut si tinerii, si chiar cei cu ghiocei la tâmple, care au imitat vestitul personaj si au ajuns dupã gratii sau au murit…

Nu vã culcati pe-o ureche, Spidermanii furã tot sau mor!

Ca urmare, nu vã culcati pe o ureche dacã locuiti la bloc, la un etaj superior. Nu, nu suteti în sigurantã. Mai bine încuiati ferestrele, chiar dacã sunteti în casã. Nu de alta, dar unii hoti pot fi oricând un Spidermen care vã furã fiind în casã si nici nu stiti de unde sã-l luati.

Asa s-a întâmplat la Fãgãras, unde un tânãr a urcat pânã la etajul trei, a intrat pe geamul unui apartament si a furat o geantã si alte bunuri. A urcat folosindu-se de tevile de gaz care sunt amplasate în exteriorul clãdirii. Odatã intrat în casã, Omul pãianjen si-a descoperit si valente de om invizibil, conform pãgubitilor. Proprietarii nici nu l-au vãzut pe hot. Potrivit acestuia, oamenii stãteau linistiti si se uitau la televizor. Politistii au descins la locuinta tânãrului, care riscã sã facã acum 3 ani de puscãrie pentru furt calificat.

Escaladarea unui bloc de 10 etaje fãrã echipament special este atribuitã doar lui Spiderman, zic scepticii. Dar figura i-a reusit si unui un tânãr din Galati. Drept recompensã, ar putea primi ani grei de puscãrie. Bãrbatul si-a folosit neobisnuita aptitudine pentru a sparge zeci de locuinte din care a furat aparaturã, mâncare, bani etc.

Un alt tânãr, de 18 ani, din Târgu Jiu, cunoscut sub porecla de Omul Paianjen pentru cã se catãra pe blocuri, pe orice constructie înaltã, a avut parte de un sfârsit tragic. A murit electrocutat dupã ce s-a urcat pe un stâlp de înaltã tensiune în urma unui pariu pe cinci lei. Îsi dorea sa intre în Cartea Recordurilor.

Om pãianjen a fost si un bãrbat de 62 de ani si nu poarta cunoscutul costum al eroului de film pentru cã nu-l avantaja, dupã spusele sale. În schimb prefera sã intre prin locuintele severinenilor si sa fure tot ce era de valoare, escaladând balcoanele. Omul si-a gãsit vocatia la bãtrânete si s-a îmbogãtit cu vreo 10 dosare penale pentru furt calificat.

Un alt Om pãianjen, din Sibiu, de 26 de ani, a furat instalatia sanitarã si vesela din apartamente cãtãrânduse pe burlane si designul clãdirilor.

La Timisoara, un alt bãrbat, 36 de ani, care vãzuse filmul de succes Omul pãianjen, si a recunoscut cã-i plãcea la nebunie, a iesit la furat fãrã prea mult succes pentru cã nu avea veleitãti de om care merge pe pereti. Când n-ai talent, n-ai!

În schimb, existã si oameni pãiajen cu carte de muncã, asa cum sunt alpinistii urbani, utilitari, industriali sau cum s-or numi acestia functie de locul si domeniul în care presteazã. Acestia o fac profesionist si cu echipamentele speciale aferente.

http://cronicavj.ro/wp/?p=6282

Liga Pensionarilor Minieri din Valea Jiului va fi gazda unei delegatii formate din pensionari germani, exact în ziua mitingului, pe 29 iulie. Municipalitatea va sprijini asociatia pentru ca strãinii sã plece cu o impresie plãcutã despre Valea Jiului.

Delegatia nemtilor care va ajunge în Valea Jiului în data de 29 iulie a.c., este formatã din pensionari minieri si din metalurgie, toti cu pensii lunare cuprinse între 2500 si 3500 de euro pe lunã. Cei 100 de nemti se vor întâlni cu omologii lor din Valea Jiului care abia dacã primesc 300 sau în cazuri fericite 400 de euro lunar pentru cei 20 de ani de muncã grea în minã. „Umblãm dupã sponsori si încercãm sã gãsim ajutor peste tot. Noi nu ne putem compara cu ei, au pensii frumoase. Primãria Petrosani ne-a promis sprijin si vedem cum reusim sã nu ne facem de rusine, chiar dacã noi nu prea avem posibilitãti”, explicã, secretarul Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri Valea Jiului, Paul David. „A venit cineva de la dânsii însã nu am discutat exact. Oricum îi ajutãm, vedem despre ce e vorba si cu ce putem si-i ajutãm ca sã nu ne facem de rusine”, a precizat primarul municipiului Petrosani, Tiberiu  Iacob Ridzi. Chiar în ziua referendumului, cei 114 pensionari germani vin, în principal, pentru a urma o serie de tratamente la Geoagiu Bãi, au programate vizite prin judetul Hunedoara si întâlniri cu omologii lor din Valea Jiului.

Maximilian Gânju

http://cronicavj.ro/wp/?p=6272