Matei 5:44-45
“44. Dar Eu vă spun: iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă asupresc şi vă prigonesc, 45. ca să fiţi fii ai Tatălui vostru care este în ceruri; căci El face să răsară soarele Său peste cei răi şi peste cei buni şi dă ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi.”
Este benefic pentru activitatea noastra sociala si pentru starea noastra spirituala ca atunci cand facem un bine cuiva, sub orice forma ar fi materializat, sa nu avem idei preconcepute ca vom primi sau ca trebuie sa primim tot un bine drept raspuns, sau rasplata. A ne astepta la ceva pozitiv este gresit in aceasta privinta desi se incadreaza perfect in normele morale si etice existente in conceptia sociala. Sunt aspecte abstracte, care adesea reprezinta piedici in realizarea multor deziderate.
A ne asteptam sa primim raul in schimbul binelui nu inseamna o gandire pesimista. De asemenea intr-o gandire realista ar fi criticata exprimarea acestui concept. Daca ar fi asa nici una dintre cele doua situatii distincte sau diametral opuse nu s-ar incadra in limitele normalului. In concluzie una ar trebui sa primeze.
Este necesar sa facem binele oricui fara sa asteptam nimic in schimb, sau chiar gandindu-ne ca vom primi ceva negativ, adica badjocura sau dispret la adresa actului noastru. Este unul din elementele care subliniaza starea crestinului adevarat. Este greu si contrar invataturilor lumii in care traim, ne dezvoltam si crestem, de pe bancile scolii si pana in ultimele etape ale vietii in care suntem indrumati si ne formam spre individualism si a fi competitivi.
Nu este in acord cu invataturile crestine din Sfanta Scriptura care de asemenea tot din copilarie o cunoastem. Punerea in aplicare a acestor cunostiinte este individuala, fiecare dintre noi aplicandu-le cat mai frumos in viata.