Stefan Soare (Marturie)


Ma numesc Florin pentru ca m-am nascut de Florii si Stefan pentru ca nasa nu purta nume de floare.
Am fost intotdeauna fratele mai mare si cuminte care invata bine. In 1993, dupa ce am participat la selectia de pe stadionul Giulesti am inceput sa traiesc pentru fotbal. Stiam ca munca si ambitia imi vor aduce banii si gloria candva. Pana atunci, ma multumeam cu maruntisul care ?pica? din portofelul nesupravegheat al mamei.

Aveam pareri foarte ferme despre furt, dupa cum afla periodic fratele meu mai mic care, la randul sau imi vizita ?economiile?. Mama stia despre mine ca sunt un baiat cumpatat.

Odata ajuns pe bancile liceului Marin Preda (pe atunci ? Doamna Ghica), din baiatul cuminte, m-am transformat in baiatul popular datorita felului meu placut de a fi si a glumelor pe seama profesorilor si colegilor. Din rezerva a echipei liceului, am devenit titular in mai putin de un an in Cupa Liceelor si in curand aveam sa devin capitanul echipei. Nu eram deosebit de talentat, dar munceam foarte mult la antrenamente. Chiar daca eram deja o mica vedeta, incercam sa raman modest.

Eram sportiv, la liceu teoretic, nefumator, nu ma imbatasem niciodata, nu injuram, nu eram scandalagiu.?dadeam motive serioase sa fiu vazut bine. Sportul ma impiedica sa ma apuc de bautura si de tigari, de la restul ma abtineam din ambitie. Imi doream si reuseam deseori, sa fiu altfel decat grupul?dar nu pentru ca aveam o mentalitate diferita de a lor, ci pur si simplu din orgoliu. Imi amintesc o invitatie a unor prieteni la ?fete?, chiar pe banii lor, dar eu am refuzat ferm, cu toate ca nu imi incepusem inca viata sexuala?.nu ma puteam cobora la un asemenea nivel!
Un altul se chinuia in zadar sa ma faca sa injur macar o data in public, dar orgoliul meu ma tinea sus! Nu am fost un baiat violent, dar trebuia sa te feresti sa intri in gura mea?eram foarte dur si desi nu injuram, aveam un stil foarte enervant de a raspunde!

Imi era rusine sa cumpar reviste pornografice, asa ca doar le rasfoiam pe cele din dulapul fratelui meu.
Cand subiectul era discutat in clasa sau in fata blocului imi mentineam imaginea de baiat moral si evitam discutiile. Din clasa a unsprezecea mi-am inceput viata sexuala desi eram de acord ca sexul inainte de casatorie este ceva pacatos. Pentru ca stiam ca ceea ce fac nu e bine am inceput sa imi spun ca trebuie sa iti cunosti viitoarea sotie si din punct de vedere sexual ca sa stii daca e potrivita.

Mania isi facea loc in viata mea pe masura ce gloria si banii din fotbal intarziau sa apara si din pricina manevrelor care se faceau in fotbal. Mi-am pierdut locul de titular ba pentru ca ii eram antipatic antrenorului din pricina frizurii, ba pentru ca ai mei nu aveau bani sa-mi plateasca cantonamentele.

In asteptarea succesului imitam modelul pe care il vazusem la fotbalisti cunoscuti: imi faceam cruce inainte sa intru pe teren, spuneam singura rugaciune pe care o stiam de la mama, imi sfinteam echipamentul si jucam cu busuioc la jambieri!

Primul contact cu Biblia l-am avut la 19 ani. In timp ce citeam mi-am amintit de desenul animat pe care nu-l pierdeam niciodata in copilarie: ?Cartea Cartilor?. Am descoperit ca nu era suficient sa fiu un baiat moral, cum imi doream eu sa fiu, ca sa ajung in Raiul lui Dumnezeu! Citeam ca orice furtisag, minciuna, mandrie, pacat sexual sau neascultare sunt in aceeasi oala cu omorul, violul, avortul sau orice numeam eu ?pacate grele? si imi aduceam aminte de prosoapele sterpelite de la sala de forta, de moralitatea pe care o afisam fata de altii, de prietena mea cu care incepusem sa am relatii sexuale.

Am inteles pentru prima data ca oricat de multe rugaciuni as fi spus sau oricat de multe lumanari aprindeam si orice aparenta as fi afisat, in fata lui Dumnezeu nu prea aveau valoare. Mi-a trecut pentru prima data prin minte gandul pocaintei dar nu ma puteam lasa de toate ?pacatele mici?.

Printre primii oameni care mi-au vorbit despre Dumnezeu, a fost tatal lui Alin, prietenul meu din copilarie. Admiram familia din care facea parte si eram uimit de lucrurile simple si neobisnuite pe care le faceau: felul plin de respect si dragoste in care vorbeau unii cu altii, atmosfera din casa, rugaciunea inainte de masa, lucruri foarte diferite de cele cu care eram obisnuit si imi doream sa am si eu o credinta autentica asa cum aveau ei.
Desi hotarasem sa ma las de fotbal in 2005 si imi luasem o slujba, m-am dus sa dau probe la ANEFS, in divizia C, unde era antrenor Sumudica, fost jucator la Rapid. M-am gandit sa renunt la munca daca antrenorul ma selecteaza. Ultimele 5 minute din antrenament au insemnat sfarsitul carierei mele in fotbal. Un coleg a alunecat pe terenul imbibat de apa si a cazut pe genunchiul meu. Am ajuns la spitalul Pantelimon, unde doctorul mi-a pus piciorul in atela pentru douasprezece zile, dupa care urma operatia.

In timp ce am inventat o poveste ca sa nu fiu dat afara de la serviciu, am aflat ca tatal lui Alin, omul de la care invatasem atat de multe lucruri despre Dumnezeu, a fost depistat cu tumoare pe creier si urma sa fie operat in aceeasi perioada cu mine. Socat la vestea ca doctorii ii mai dau maxim 2 saptamani de trait, am inchis ochii si m-am rugat altfel decat de obicei:
?Doamne, stiu ca faci minuni si ca poti sa vindeci?.daca Tu il faci bine pe nenea Florin, eu renunt la toata viata mea si voi trai asa cum vrei Tu! Eu sunt tanar si mai pot indura o operatie daca nu iese bine asta, dar te rog mult sa-l faci bine pe tatal lui Alin!?

A urmat o perioada de recuperare pentru amandoi, eu cu genunchiul, el cu partea stanga a corpului, care paralizase dupa operatie. Au trecut cele 2 saptamani in care urma sa moara, dupa spusele doctorilor. Dupa 4-5 luni incepuse sa isi revina din paralizie, mai intai cu piciorul, apoi cu mana! In vara lui 2006, l-am vazut deja mergand mult mai bine si cautand sa faca treaba prin casa dar parca uitasem complet rugaciunea pe care o facusem inainte de operatie.

In septembrie 2006, starea genunchiului meu s-a agravat, parca in acelasi timp cu starea lui nenea Florin, pe care il iubeam atat de mult. Brusc mi-am adus aminte de promisiune si mi-era teama sa ma operez pana ce nu ma intorc cu toata inima la Dumnezeu asa cum scria in Biblie.

Eram in perioada de recuperare, cand am aflat ca nenea Florin a murit.
M-am gandit atunci ca Dumnezeu implinise rugaciunea mea! Dumnezeu il facuse bine sub ochii mei, iar eu nu imi tinusem promisiunea. Am decis sa ma intorc cu toata inima catre Dumnezeu.

De atunci s-au schimbat multe in viata mea. Am vorbit cu prietena mea si i-am spus ca am hotarat sa ma abtin de la relatii sexuale pana la casatorie. Am dat inapoi prosoapele sterpelite de la sala de forta, am renuntat la minciuna si sa-mi mai doresc sa am dreptate totdeauna, am inceput sa respect opiniile celorlalti. Citind Biblia am inteles ca lui Dumnezeu nu-i plac oamenii religiosi, cum eram eu, si nici religiile, ci oamenii sinceri, cu o inima curata care vor sa-L cunoasca pe El!

Am inteles ce inseamna o relatie cu Domnul Iisus?.si imi doream ca toti prietenii mei, familia mea, colegii sa guste din noua mea viata! O parte din ei mi-au intors spatele spunandu-mi ca sunt nebun dar eu ma simteam pentru prima data atat de liber si de fericit!

Relatia cu prietena mea a incetat dupa un an de la decizia mea, pentru ca drumurile noastre se separasera. Ea a inteles alegerea mea, m-a incurajat, m-a sustinut, stie ca trebuie sa urmeze acelasi drum ingust, dar inca nu a luat decizia asta.
Regret ca am asteptat atat de mult sa ies din viata murdara pe care am trait-o si Ii multumesc lui Dumnezeu ca a avut rabdare cu mine!

A fost nevoie sa imi pierd genunchiul drept pe jumatate si un om pe care l-am indragit atat de mult?ca sa cunosc, in sfarsit sursa satisfactiei adevarate.

Ea se afla in DRAGOSTEA pe care ne a aratat o Dumnezeu prin jertfa lui Iisus!

Stefan Soare – shop manager

http://www.everystudent.ro/stefan-soare/

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.