Autorii de romane au creat din peniţă sute – sau poate chiar mii – de insule misterioase, pe care au avut loc tot felul de aventuri formidabile. Însă, unele dintre aceste teritorii există şi în realitate, chiar dacă descrierile din roman sunt, pe alocuri, exagerate.
INSULA LUI ROBINSON CRUSOE. Insula nu poartă un nume în celebrul roman al lui Daniel Defoe, dar BBC a publicat ieri un interesant reportaj de pe această insulă devenită atât de celebră prin scrierile autorului englez. Insula lui Robinson Crusoe este cea mai mare dintre insulele arhipelagului Juan Fernandez, acum teritoriu chilian. Astăzi, circa 800 de persoane trăiesc pe această insulă, trăind din pescuitul de homari şi din turism. Totuşi, insula poartă puţine dintre însuşirile din carte. Nu este nicidecum paradisul cu palmieri şi plaje nisipoase descris în carte. Ba chiar dimpotrivă. Insula, aflată la 700 de kilometri în largul coastei chiliene, este mai mereu învăluită de ceaţă. Tsunamiurile sunt destul de dese, unele răpind vieţile a zeci de oameni. Insula a fost devastată în timpul unui astfel de eveniment, în 2010. 16 oameni au murit atunci.
INSULA COMORILOR. Insula apare în romanul de succes al scoţianului Robert Louis Stevenson. O insulă cu acest nume nu există, însă descrierea din roman a insulei se potriveşte de minune cu caracteristicile insulei Unst, din arhipelagul Shetland. Unst este cea mai nordică dintre insulele britanice şi are o suprafaţă de 120 kilometri pătraţi.
MONTE CRISTO. Celebra insulă din cartea lui Alexandre Dumas – pe care Edmond Dantes călătoreşte după evadarea din închisoare şi unde găseşte comoara fabuloasă care îl va ajuta să se răzbune – există şi în realitate. Insula din Marea Tireniană face parte din arhipelagul toscan. Insula de numai 10,5 kilometri pătraţi a fost declarată rezervaţie naturală. Totuşi, la începutul acestui an, autorităţile italiene au decis restricţionarea vizitelor pe insulă, deoarece pe teritoriul acesteia au fost puse otrăvuri, pentru a preveni distrugerile cauzate de şobolani.
NOUA AMERICĂ. Este numele dat de Jules Verne unei insule arctice de foarte mari dimensiuni, în fapt o extensie a Insulelor Ellesmere, teritoriu canadian. În cartea lui Jules Verne, „Aventurile Capitanului Hatteras”, insulele sunt descoperite de căpitan şi de echipajul său.
Ca multe dintre creaţiile imaginare ale lui Jules Verne, descrierea acestei insule a fost bazată pe informaţii ştiinţifice disponibile la momentul publicării operei (1866). Insula Ellesmere au fost redescoperită în 1852 şi explorată de un american în 1860-1861. Totuşi, o parte din teritoriul care apare în scrierea lui Jules Verne a fost descoperită abia la 40 de ani de la publicarea romanului. Iar controversele legate de aceste descoperiri pot constitui la rându-le subiect de roman.
În 1906, Robert Perry a localizat Crocker Land la 83 de grade latitudine nordică, iar Frederic Cook a localizat Bradley Land la 85 de grade latitudine nordică. Ambele făceau parte de imensul teritoriu arctic descris de autorul francez. Totuşi, ambele s-au dovedit descoperiri false. Crocker Land nu a fost nimic mai mult decât un miraj, au dovedit expediţiile necesare recunoaşterii teritoriului, în timp ce exploratorul care s-a lăudat că a descoperit Bradley Land la 85 de grade a fost dat de gol de companionii săi inuiţi, care au spus că imaginile au fost surprinse într-o altă insulă.
Insula descrisă în cartea lui Jules Verne este cu siguranţă o extensie a Insulei Ellesmere, sunt de părere cercetătorii. Insula are o suprafaţă uriaşă – 196.235 de kilometri pătraţi -, fiind a zecea cea mai mare insulă din lume. Din cauza mediului ostil (insula se afla la 80 grade latitudine nordică), doar 146 de oameni trăiesc aici, 140 dintre ei aflându-se în orăşelul Grise Fiord. Este unul dintre cele mai reci locuri populate de pe Glob. Temperatura medie anuală este de minus 16,5 grade Celsius. Legătura cu lumea a orăşelului inuit este asigurată de Aeroportul Grise Fiord.
http://ro.stiri.yahoo.com/4-insule-din-c%C4%83r%C5%A3i-care-exist%C4%83-%C3%AEn-realitate.html
Biserica Penticostală Maranata Vulcan 