Sunteti aici in seara asta, voi tinerii bisericii. Am cunoscut o tanara, avea 40 si ceva de ani. Am remarcat la ea ca tot timpul avea o umbra pe fata, adica, era trista. La un moment dat, mi-am facut curaj si i-am zis, “Am avut seri bune in biserica, am avut zile bune, de ce esti asa de trista? Parca niciodata nu-ti iese tristetea.”
N-a vrut sa-mi spuna. Am insistat in alte momente si mi-a zis: A gasit un baiat in viata ei, frumos, pocait si i-a placut. Si baiatul acesta i-a zis acestei fete, “Eu vreau ca tu sa fii mireasa mea,” si i-a promis ca-i va fi mireasa. Si fata a zis, “Multumesc, Doamne, ca l-ai trimis.
S-au logodit, dupa care el a pleca in America si i-a trimis veste din America ca s-a insurat cu alta. De atunci, nu si-a mai revenit niciodata. Si statea in biserica, credincioasa lui Dumnezeu, dar cu bucuria stinsa.
E greu sa traiesti pe pamantul acesta, cand cei care ti-au promis iubire, te tradeaza. E greu sa traiesti pe pamantul acesta, cand cei care trebuie sa fie langa tine, nu iti sunt loiali.
Si as vrea sa va spun, in numele Domnului Isus Hristos, voua, baietilor: in vecii vecilor sa nu va jucati cu inima, niciodata. Eu nu cred ca Dumnezeu din cer nu tine cont de faptul ca cineva sfarama inima cuiva. Obisnuiesc sa spun lucrul acesta pentru ca am bagat de seama ca intr-o biserica in care oamenii se iubesc, e tare placut sa stai.
Biserica Penticostală Maranata Vulcan 