Bowen Toomey a venit pe lume fără mâini și fără picioare, însă acest lucru nu l-a împiedicat să se bucure de activitățile unei vieți normale, la fel ca toţi ceilalți copii de vârsta lui. Băiețelul i-a impresionat pe medici și pe părinții săi adoptivi și i-a inspirat pe toți cei care i-au auzit povestea.
„Face toate lucrurile pe care le fac ceilalți copiii, pur și simplu găsește metode prin care să le facă. Așa că dacă ceilalți merg pe skateboard și el merge pe skateboard. Deja știe cum să se urce pe el și cum să își ia avânt pe alee”, povestește mama băiatului, Devon Toomey, pentru Today.
În ciuda dizabilităților, la numai 5 ani Bowen sare pe trambulină, urcă scările singur, merge cu drag la grădiniță, citește la nivel de clasa întâi, știe să numere și să scrie. Însă cel mai mult îi place să înoate și să facă scufundări în piscină. „Cred că iubește asta atât de mult, pentru că apa este singurul loc unde nu are limitări”, susține Devon.
Viața lui Bowen nu a fost întotdeauna la fel de fericită și chiar și în prezent este încărcată de provocări pe care le înfruntă zi de zi cu perseverență. Micuțul a stat o vreme la un orfelinat, unde a fost bine îngrijit, dar nu a beneficiat de toată atenția de care avea nevoie din partea personalului. „Stătea în pătuțul lui majoritatea timpului, nu știau ce să facă cu el. (…) Nu ieșea niciodată din pătuț, decât pentru a i se schimba scutecul și pentru a fi hrănit, atâta tot”, povestește mama băiatului, pentru postul KTVB.
Greutățile au continuat și după ce Bowen a fost adoptat de familia Toomey. „Avea 18 luni, dar nu putea să facă nimic. Nu se putea rostogoli. Nu putea vorbi. Nu putea nici să mestece mâncarea din cauza faptului că a fost neglijat la orfelinat”, susține Devon.
La scurt timp însă, Bowen a început să îi surprindă pe cei din jur prin perseverneța lui. Peste numai două luni, micuțul a început să facă progrese – a reușit să se rostogolească ori să stea așezat și mai târziu să se miște singur. În aproape un an de zile a învățat să mestece mâncarea. Acum folosește proteze ajutătoare sau un scaun cu rotile motorizat pentru a se deplasa și mănâncă singur, folosind o bandă specială pentru a apuca lingura.
„Este pur și simplu o sursă de inspirație să vezi prin ce trece în mod regulat, lucruri care i-ar pune pe mulți în dificultate, dar nu și pe el. El trăiește ziua, răzbește, este fericit, încearcă orice și nu lasă nimic să îl oprească”, susține Devon. Uneori, ea pur și simplu uită că băiețelul ei are dizabilități, tocmai pentru că îi observă fericirea și perseverența cu care își trăiește fiecare zi. „Nici nu pare o luptă pentru el. Pur și simplu ne uimește.”
Foto: BBC World NEWS / captură YouTube
Biserica Penticostală Maranata Vulcan 