Bors Viorel – Isus ce mare esti (muzica crestina mp3)
Autor: Biserica Maranata Vulcan
Mexic: Sute de indieni maya s-au întors la Dumnezeu după vizionarea filmului “Isus”
Mexic:
Mai mult de 400 de indieni maya a decis să devină creștini după vizionarea filmului “Isus”. Acest lucru s-a întâmplat în Mexic, în Peninsula Yucatan, în trei sate unde a fost proiectat filmul.
Eric Schenkel, director executiv al filmului “Isus”, a declarat pe blogul său că filmul în limba maya a atras de la 250 la 500 de locuitori în fiecare seară din cele 3 seri.
Documentarul cu o lungime de două ore despre viața lui Isus se bazează pe Evanghelia după Luca, din anul 1979 a fost tradus în sute de limbi.
“Scopul nostru este de a ajunge la fiecare neam, seminție, limbă, țară, ajutându-i să vadă și să audă povestea lui Isus într-un limbaj simplu” – scrie pe site-ului proiectului. “Și, prin urmare, dacă o persoană vorbește swahili, franceză sau altă limbă poate învăța despre viața și mesajul lui Isus în limba lui.
Conform proiectului, mai mult de 200 de milioane de oameni au decis să se convertească la creștinism după ce a văzut filmul. Fiesso Bury, Directorul de Comunicare al proiectului de film “Isus” a declarat pentru portalul Christian Post, într-un interviu în 2012, că motivul pentru succesul internațional al filmului este că oamenii îl văd în limba lor maternă.
“Am fost atins în special în cea de-a treia seară de atitudinea a două femei bătrâne mayașe care au stat pe rândul din față. Filmul le-a capturat pentru că actorii au vorbit în limba lor maternă. Când Isus a fost arestat, cele două femei s-au aplecat în față, cu ochii ațintiți la ecran, și cu mâinile încrucișate și-au acoperit gura. Și atunci când a existat o chemare la pocăință, cele două femei, de asemenea, s-au prezentat să se roage și să îl accepte pe Isus ca Domn și Mântuitor. “ – scrie Schenkel.
Ovidiu & Lety Popa (Nu mă rușinez de Calea ce o urmez…)
9 LUCRURI OBLIGATORII PENTRU ORICE TANAR!
Fiecare lucru de sub soare îşi are ceasul lui, spunea Eclesiastul. Dacă pierzi acel ceas, ai pierdut o oportunitate care nu se mai întoarce niciodată. Americanii au două vorbe: “That train is not pulling back in the station” şi “That horse has long since left the barn.” (“Acel tren nu se mai întoarce în gară” şi “Acel cal a părăsit grajdul de multă vreme.”) Iată în continuare câteva trenuri pe care ar fi bine să nu le pierzi în tinereţe. Sper că ceea ce urmează nu sună a bunic ursuz şi supărat care îşi petrece zilele bocind după vremurile lui. Îmi doresc să sune mai degrabă a încurajare:
1. Practică un sport. Nu contează care, ideea este să stoarcă energia din tine. Eu nu sunt bun la jocuri sportive în echipe, dar fac jogging şi merg cu bicicleta. Sportul te detensionează şi te oboseşte într-un mod sănătos. Te scuteşte de multe ispite şi necazuri! Te învaţă să te disciplinezi, iar asta se va răsfrânge şi asupra altor domenii din viaţa ta.
2. Învaţă să cânţi la un instrument, chiar dacă nu vei depăşi nivelul de amator. Dacă nu doreşti un instrument, participă cel puţin la corul bisericii şi modelează-ţi vocea.
3. Stai e vorbă cu părinţii, bunicii sau cu stră-bunicii. Caută să afli cât mai multe lucruri din trecutul lor pentru că este şi trecutul tău. În anii în care tăicuţa a fost paralizat am stat cu el de vorbă ceasuri întregi. Nu regret nicio secundă. Cunosc numele stră-stră-bunicului meu şi câte ceva despre el. Am fost cu tăicuţa singur în clipa morţii, experienţă care cu siguranţă a avut un impact în viaţa mea.
4. Participă în tabere şi excursii, mai ales la munte. Sfatul meu este să eviţi acele tabere gigant cu sute de persoane, unde atmofera e mai rea decât pe stadion. Mai bine rămâi acasă şi te duci la un meci de fotbal. Mergi în tabere mai restrânse, cu câţiva prieteni. Taberele pe munte, cu cortul, în care se fac zilnic trasee sunt, după părerea mea, cele mai recomandate. Urcatul pe munte te formează. Puţine experienţe sunt mai plăcute decât să ajungi pe culme, într-o zi de vară cu cer senin, de un albastru intens, să asculţi vântul şi să priveşti un vultur care planează…”Heaven, I m in Heaven…” spunea cântarea.
5. Caută să te deprinzi cu lucrurile practice. E ruşinos să nu poţi bate un cui, să nu ştii să faci focul, să nu ştii să verifici nivelul uleiului sau să schimbi o roată la maşină. La fete nu mă amestec, dar ceea ce vreau să spun băieţilor este că ar trebui să îşi însuşească şi deprinderi care, în general sunt atribuite fetelor: să ştii să faci ceva de mâncare, să ştii să foloseşti maşina de spălat şi să îţi calci cămăşile. Nu îi înţeleg pe bărbaţii care sunt atât de îngrămădiţi, încât dacă pleacă soţiile sau mamele de acasă, mănâncă… pufuleţi şi beau cola.
Acum câteva sfaturi mai bătrâneşti:
6. Citeşte. Stai de vorbă cu cineva care să te sfătuiască. Să îţi spună unde să începi, ce să eviţi etc. Nu evalua cititul în funcţie de cât de mult reţii. La fel ca mersul pe munte, cititul te formează. Probabil vei reţine prea puţin, dar avantajul va fi că vei învăţa să citeşti. Mare lucru!
7. Învaţă bine limba engleză. Dacă mai este loc de încă una, foarte bine, dar engleza e obligatorie. Un tânăr dotat, dar care nu ştie engleză, e ca o fată deosebit de frumoasă, dar la care îi lipesc doi dinţi din faţă. Învaţă engleza bine! Asta nu se poate face decât prin lecturi de calitate, nu de la TV.
8. Alege cu grijă prietenii. În primul rând, rămâi prieten bun cu părinţii tăi.Crede-mă chiar dacă nu ştiu să dea check-in şi feeling excited pe FB, sunt mai înţelepţi decât tine. Nu te înhăita cu oamenii de nimic. La vârsta tinereţii eşti foarte naiv şi s-ar putea să fii constrâns să iei decizii sub presiune. Decizii pe care nu le-ai vrut şi care te vor duce unde nu vrei. Spunea proorocul Ieremia de evrei că “au umblat după lucruri de nimic şi au ajuns ei înşişi de nimic.” Trist ar fi să ţi se întâmple aşa.
9. Adu-ţi aminte de Creatorul tău. Asta o spune Solomon, nu eu. Până când nu îţi cad dinţii şi se înceţoşează ochii. Mai devreme sau mai târziu, va trebui să dai ochii cu El oricum. Trăieşte clipa, ca şi cum va trebui să te vezi cu El peste o oră.
Închei aici, că dacă mă mai lungesc, vă trece tinereţea!
Articol scris de Valentin Fat
Sursa: Valentinfat.wordpress.com
