Categorie: Adolescenţă

Pe când eram mic, tatăl meu avea un prieten de familie care era medic stomatolog. Într-o zi, acesta a venit la noi acasă cu doi iepurași. Unul a fost pentru mine, iar celălalt pentru fratele meu Eugen. Nu știam pe care să-l aleg, amândoi erau frumoși. M-am decis cu greu.

După ce i-am împărțit, fratele meu a rămas în casă cu iepurașul lui, iar eu am alergat afară să le arat tuturor ce am primit. Îmi era tare drag și îl îmbrățișam cu putere la piept. Când am ajuns afară, o fată pe nume Alina, a venit în fugă spre mine să vadă iepurașul. Eu mă uitam mirat la ea și nu știam de ce are ochii așa de bulbucați. A pus mana pe iepuraș și apoi am primit o veste șoc… Iepurașul murise. L-am ucis prin îmbrățișare… apoi l-am ascuns în balcon. Când m-a întrebat tatăl meu unde este iepurașul, i-am spus să-l caute prin casă că s-a ascuns.
Îmbrățișarea pare a fi un gest mic și banal, însă are un efect decisiv în ce privește starea noastră emoțională si spirituală. Îmbrățișarea poate fi vindecătoare, eliberatoare dar în același timp, poate fi pătimașă sau chiar ucigătoare. Depinde pe cine îmbrățișăm, de cine suntem îmbrațișați, sau când și cum îmbrățișăm.

Cea mai dulce îmbrățișare, este cea a împăcării. Cea pe care o oferă Dumnezeu, fiilor care s-au săturat de risipit.

Cea mai intimă și cea mai curată îmbrățișare, este cea pe care a experimentat-o Ioan, care a avut ocazia să stea rezemat la pieptul Mântuitorului. Domnul Hristos, nu a dorit altceva decât să ne vindece pe toți prin îmbrățișările Lui, însă noi  I-am bătut mâinile în cuie.

Lumea a pierdut bogățiile incomensurabile ale unei îmbrățișări sincere și curate.

Din această cauză, oamenii au început să îmbrățișeze copacii- și nu știu dacă procedează astfel din iubire față de natură ori că și-au pierdut mințile.

Sunt oameni care îmbrățișează animalele mai mult decât pe copiii lor. Despre aceștia nu știu ce să zic, oricum, bine nu sunt.

Sunt tineri care se filmează în timp ce oferă gratuit îmbrățișări pe bulevarde. Aceștia o fac pentru popularitate, like and share. Aici, mai sunt și cei care îmbrățișează persoanele fără adăpost. Chiar dacă și aceștia o fac doar pentru că sunt filmați, bine fac. Să continue până devine o practică sinceră.

Sunt persoane care îmbrățișează cu scopuri păcătoase. Atunci când își întind mâinile, își hrănesc pofta necurată.  Femeia îmbrăcată ca o ,,curvă,, din Cartea Proverbelor, l-a îmbrățișat mortal pe tânărul lipsit de experiență. Scriptura asociază acceptarea unei astfel de îmbrățișări cu imaginea boului care merge la măcelărie, cerbul care aleargă spre cursă, pasărea care dă buzna în laț, fără să știe că o va costa viața.

Uneori, o îmbrățișare poate să însemne mai mult decât un sărut sau o mie de cuvinte. Dacă nu credeți, întrebați-i pe pocăiții necăsătoriți care se strâng în brațe mai mult de două minute.

Am curajul să spun chiar dacă o să vă supărați pe mine, (oricum voi sunteți supărați pe toți)… că 99,9 % dintre cei care refuză existența lui Dumnezeu în viața lor, îmbrățișează pătimaș. De fapt, de aici am început să ne murdărim mâinile și mintea. L-am scos afară pe Dumnezeu din mintea noastră și am îmbrățișat blestemul.

Fiindcă n-au căutat să păstreze pe Dumnezeu în cunoştinţa lor, Dumnezeu i-a lăsat în voia minţii lor blestemate, ca să facă lucruri neîngăduite.(Romani 1.28)

De fiecare dată când spunem Nu  lui Dumnezeu, îmbrațișăm blestemul și moartea. De aceea Steve vrea să-l îmbrățișeze pe Rick și Ion pe Gheorghe. De aceea oamenii sunt nerușinați și au ajuns plini de orice fel de nelegiuire și de înclinații rele.

De aceea avem mâinile pătate de sânge, pentru că am  îmbrățișat într-un mod vinovat și dezgustător. Îmbrățișări amendabile din punct de vedere moral. Scriptura ne spune că astfel de oameni sunt vrednici de moarte…

Cineva definea socializarea ca pe un proces prin care omul neajutorat devine treptat o persoană conștientă de sine, inteligentă și integrată în tipul de cultură în care s-a născut. Când mă gândesc însă la cât stăm cu ochii în monitoare, cu degetele pe ecrane tactile și tastaturi unii având mintea ca la 15 ani îmi dau seama că suntem mai neajutorați și mai dependenți decât dacă nu le-am fi avut. Dacă o singură zi ar cădea curentul în țară, oamenii s-ar îmbolnăvi de depresii. În schimb dacă o zi nu s-ar vorbi despre  Hristos n-ar suferi nimeni.

Noi credem că știm, dar într-un fel sau altul, alții ne-au influențat să alegem Facebook sau What’s up. Ni se spune ce să consumăm, iar prin intermediul reclamelor de pretutindeni ni se oferă posibilitatea de a alege o mulțime de lucruri nefolositoare.

De fapt nu noi alegem, ci aceia care stau în spatele publicității. Noi avem posibilitatea de a lua doar ce oferă ei. Cumva, suntem manipulați fără să ne dăm seama. Societatea de azi așa funcționează. Totuși, există ceva la care înțelepciunea aceasta nu a reușit să aibă acces. Lumea aceasta plină de dorințe, vrea să aibă acces total la viața noastră. A luat creștinilor pofta după Hristos și a înlocuit-o cu dorința după o casă mai frumoasă, bani mai mulți în portofele, mall-uri și toate celelalte.

Avem de toate, numai pentru suflet ce ne mai lipsește, dar pe cine mai interesează biserica sau sufletul când de la ora 18 trebuie să te întâlnești cu prietena cea mai bună pe Twitter?

La ce n-are acces înțelepciunea de jos este inima creștinilor adevărați. Ei nu sunt antisociali dar sunt echilibrați. Nu-și vizitează prietenul bolnav pe facebook afișându-si supărarea prin semne de punctuație. Se duce la el acasă și îl încurajează.

Creștinul adevărat apelează întâi la Hristos și abia apoi sună la prieteni. Creștinul adevărat ia o floare soției și când nu se așteaptă ea pentru că are dragostea pe care a promis-o la altar pentru o viață întreagă. El nu minte, se ține de ce promite și dovedește asta cu gesturi mici, constante și însemnate.

Creștinul adevărat nu este nepăsător la nenorocirea altuia, îl doare pentru cei nemântuiți, spune altora despre Hristos iar atunci când sunt necazuri rămâne liniștit pentru că are lângă el un Dumnezeu puternic.

Creștinul adevărat nu urlă în familie să-l știe toți vecinii ci este blând și calm. Creștinul adevărat este ceva la care lumea nu a putut avea acces. De-asta uneori e ca un ghimpe pentru ea.

Creștinul adevărat socializează cu Hristos. Dumnezeu e mai real decât crezi!

                                                                                                                                 Alexandru Fintoiu –www.ciresarii.ro

Cumva, într-un final, am ajuns la o concluzie frumoasă despre Dumnezeu și despre oameni. În urma experiențelor de viață prin care am trecut și în urma durerilor de care inima mea a avut parte, am descoperit ceva esențial, ce a fost ca o luminiță pe calea uneori întunecată a vieții mele: că nimic și nimeni nu ne poate despărți de dragostea Lui. Și că nu ar trebui să lăsăm niciodată nimic și pe nimeni să ne depărteze de El și de tot ceea ce înseamnă Dumnezeu. Au fost momente în viața mea când mi-am permis să-L întreb pe Dumnezeu ”de ce?”, atunci când mi s-a părut că acea durere era prea mare. Au fost momente când I-am spus că nu mai cred în El, deși am greșit făcând asta. Și au fost zile în care am spus că voi renunța la tot, că nu voi mai crede în promisiunile Sale ce mi se păreau că întârzie. Dar apoi, cu tremur în glas și cu inima încărcată de vină, am lăsat ca genunchii să mi se plece în fața Lui și I-am spus că îmi pare rău pentru tot. Pentru că nu L-am iubit îndeajuns. Pentru că nu am crezut în El, deși aveam toate motivele să o fac. Pentru că am crezut în visele mele mai mult decât am crezut în ale Sale. Și de fiecare dată am primit doar iubire. Și niște brațe mereu deschise care îmi îmbrățișau greșelile, temerile, vina… și în care puteam să mă ascund pentru totdeauna.

Nimic nu te poate împiedica nici pe tine să nu-L iubești pe Dumnezeu. Nici măcar cancerul. Nici o persoană. Nici un trecut rușinos. Nici faptul că L-ai renegat toată viața. EL este mereu acolo pentru tine, pregătit să te susțină și să te poarte pe brațele Sale. Isus este un gentleman. El nu te va forța să-L accepți, ci va sta liniștit în fața ușii inimii tale și va ciocni mereu în ea. Atunci când nu ai pe nimeni, îl ai pe El. Când cineva ți-a trădat încrederea, știi bine că există Isus. El niciodată nu te-a condamnat, El doar te-a iubit.

Nu ai nici o scuză atunci când spui că nu mai poți crede în El sau când te confrunți cu unele situații și ți se pare că El nu există. Dacă Îl vei căuta cu adevărat, nu vei avea cum să nu-L găsești undeva prin această lume. El pare a fi nicăieri.. și totuși este peste tot. Astăzi mi s-a reconfirmat încă o dată că Dumnezeu este Același. Doar noi suntem aceia care ne schimbăm în fața valurilor vieții. De ce să nu credem în El, indiferent de cât de rău suntem acum? De ce să renunțăm la adevărata viață, doar pentru că ea nu se poate vedea? În această viață suntem trecuți spre multe situații și fiecare dintre ele își pune amprenta asupra noastră. Să nu lăsăm ca situațiile în care ne aflăm acum să ne facă să ne pierdem credința ce o avem, singura mângâiere în ceasurile prelungite ale suferinței.

http://www.intrebarileinimii.blogspot.ro/

În partea I și II ale acestui studiu am privit la 6 principii de bază pe care le dă Cuvântul lui Dumnezeu în vederea alegerii partenerului de căsătorie. În acest, al treilea și ultim articol la acest subiect, vă propun ultimele trei principiii.

7. Voia lui Dumnezeu este să te căsătorești din propria dorință și nu sub presiune de orice fel

Când a auzit robul lui Avraam răspunsul pozitiv al lui Laban si Betuel…

… s-a aruncat cu fața la pământ înaintea Domnului. Și robul a scos scule de argint, scule de aur, și îmbrăcăminte, pe care le-a dat Rebecii; a dat de asemenea daruri bogate fratelui și mamei sale. După aceea, au mâncat și au băut, el și oamenii care erau împreună cu el și s-au culcat. Dimineața când s-au sculat, robul a zis: „Lăsați-mă să mă întorc la stăpânul meu.” Fratele și mama fetei au zis: „Fata să mai rămână câtva timp cu noi, măcar vreo zece zile; pe urmă, poate să plece.” El le-a răspuns: „Nu mă opriți, fiindcă Domnul mi-a dat izbândă în călătoria mea; lăsați-mă să plec, și să mă duc la stăpânul meu.” Atunci ei au răspuns: „Să chemăm pe fată, și să o întrebăm.” Au chemat dar pe Rebeca, și i-au zis: „Vrei să te duci cu omul acesta?” „Da, vreau,” a răspuns ea. Și au lăsat pe sora lor Rebeca să plece cu doica ei, cu robul lui Avraam și cu oamenii lui. Au binecuvântat pe Rebeca, și i-au zis: „O, sora noastră, să ajungi mamă a mii de zeci de mii, și sămânța ta să stâpânească cetățile vrăjmașilor săi!” Rebeca s-a sculat, împreună cu slujnicele ei, au încălecat pe cămile, și au urmat pe omul acela. Robul a luat pe Rebeca, și a plecat. (Genesa 24:52-61)

Căsătoria aceasta a fost una întemeiată prin credință. Nici părinții fetei, nici fata nu-l cunoșteau personal pe viitorul ei soț. Dar, așa cum am văzut anterior, părinții fetei, fratele ei, au recunoscut ca aceasta căsătorie era aranjată de Dumnezeu și au acceptat voia lui Dumnezeu. După toate acestea, totuși, la urmă, ei au întrebat acordul lui Rebeca fără care nu putea fi luată o hotărâre finală. Nimeni nu poate fi fericit într-o căsătorie în care a mers forțat de cineva sau de anumite împrejurări. De asemenea, nici partenerul nu va fi fericit cu cineva care a mers în căsătorie cu el fiind forțat. Sau poate unii părinți, sau frați, sau prieteni, etc. stăruie mult în a „convinge” un băiat sau o fată să spună „da”. Chiar este acela un „da” adevărat? Nu accepta să te căsătorești decât atunci când acest da izvorăște din inima ta și tot un astfel de „Da” să izvorască din inima persoanei care acceptă căsătoria cu tine. Aceasta este voia lui Dumnezeu. El respectă libertatea noastră. De altfel, într-o zi ne-ar putea face pe toți să-i acceptăm voia și să-L ascultăm, să primim jertfa mântuitoare a Domnului Isus Hristos, etc. Dar, El nu face aceasta, pentru că rezultatul nu va fi o relație, iar Dumnezeu vrea o relație frumoasă cu noi, zidită pe dragoste, o inimă care ascultă de El pentru că Îl iubește. Așa vrea Dumnezeu să fie încheiat și legământul căsătoriei între oameni.

8. Voia lui Dumnezeu este să cunoști și să nu depășești limita preocupării cu privire la căsătorie

Când o întâlnim prima dată pe Rebeca în Biblie, ea nu arata să fi fost în căutarea mirelui sau într-o depresie că nu se căsatorește. Invers, ea era preocupată de responsabilitățile care le avea în casa lor și, în același timp, cu un caracter frumos și gata să sară în ajutor oricui. Așa a procedat cu privire la străinul care avea nevoie de apă și despre care nu a știut că este robul lui Avraam. Nici Isaac nu arăta disperat în căutarea nevestei. Iată ce ne spune Scriptura cu privire la el în continuare:

Isaac se întorsese de la fântana Lahai-Roi, căci locuia în țară de miazăzi. Într-o seară, când Isaac ieșise să cugete în taină pe câmp, a ridicat ochii, și s-a uitat, și iată că veneau niște cămile. Rebeca a ridicat și ea ochii, a văzut pe Isaac, și s-a dat jos de pe cămilă. Și a zis robului: „Cine este omul acesta, care vine înaintea noastră pe câmp?” Robul a răspuns: „ Este stăpânul meu!” Atunci ea și-a luat mahrama, și s-a acoperit. Robul a istorisit lui Isaac toate lucrurile pe care le făcuse. Isaac a dus pe Rebeca în cortul mamei sale Sara; a luat pe Rebeca, ea a fost nevasta lui, și el a iubit-o. Astfel a fost mângâiat Isaac pentru pierderea mamei sale. (Genesa 24:62-67)

Isaac avea un obicei frumos și foarte necesar tuturor oamenilor. El ieșea seara să cugete în taină pe cîmp, sau, cu alte cuvinte, să-și analizeze activitățile, relațiile, să-și planifice lucrurile, să se roage pentru nevoile lui. Nu încape indoială că parte din cugetările lui a fost și căsătoria. Unii oameni însă exagerează în această preocupare, astfel că nu mai sunt capabili să mai facă altceva, parcă ar fi paralizați de această preocupare. Biblia spune la Genesa 25:20 că „Isaac era în vârstă de patruzeci de ani, când a luat de nevastă pe Rebeca”. Până la patruzeci de ani el nu a fost căsătorit și a știut să păstreze acest echilibru emoțional frumos în viața sa. Și el și Rebeca au pus înaintea lui Dumnezeu această nevoie a lor care a fost împlinită de El într-un chip miraculos și pe deplin.

9. Voia lui Dumnezeu este să te căsătorești cu persoana pe care o vei iubi toată viața

Ultimul verset al acestui capitol se încheie cu cuvintele frumoase care spun:

„Isaac a dus pe Rebeca în cortul mamei sale Sara, a luat pe Rebeca, ea a fost nevasta lui, și el a iubit-o. Astfel, a fost mângâiat Isaac pentru pierderea mamei sale.”

Dragostea lor nu a fost un sentiment ce iese în afara vointei și alegerii omului. Ea i-a fost nevastă și el a iubit-o. Ea a fost o mîngîiere pentru el și o bucurie. Așa vrea Dumnezeu să fie viața și căsătoria ta.

Dragă cititor sau cititoare! Noi trăim într-o vreme cînd se ruinează valorile adevărate și zilnic sunt atacate. Fericirea nu poate fi realizată de oamenii care se înstrăinează  Cuvîntul lui Dumnezeu. Priveste atent în jur. Cîte cupluri fericite vezi tu? Ce diferență că unii sunt muncitori simpli, alții sunt studenți, unii mai puțin educați, alții cu doctorate, ambii, și soțul și soția dar tot nefericiți și neîmpliniți. Dumnezeu te vrea fericit si împlinit în căsătoria ta, așa cum a fost Isaac și Rebeca. Învață Cuvîntul Lui și trăiește potrivit cu el ca să fii fericit și să dărui fericire.

http://moldovacrestina.md/tineri/voia-domnului-casatorie-3

În prima parte a acestui studiu am prezentat trei principii de baza cu privire la o căsătorie încheiată după Cuvântul și voia lui Dumnezeu. Este important să te căsătorești doar cu un băiat sau o fată care face parte din poporul lui Dumnezeu, care nu te va devia de la chemarea ce o ai pentru viața ta și să dai prioritate caracterului persoanei respective. În continuare vom urmări următoarele principii care ies la iveală cînd citim Genesa capitolul 24.

4. Dumnezeu se va îngriji de celelalte lucruri când dai prioritate calităților de caracter în alegerea partenerului de viață

Felul cum s-a desfășurat mai departe această istorie a căsătoriei lui Isaac și Rebeca ne arată bine acest adevar: 

Nu sfîrşise el încă de vorbit, şi -a ieşit, cu vadra pe umăr, Rebeca, fata lui Betuel, fiul Milcăi, nevasta lui Nahor, fratele lui Avraam. Fata era foarte frumoasă; era fecioară, şi nici un bărbat n’avusese legături cu ea. Ea s’a pogorît la izvor, şi -a umplut vadra şi s’a suit iarăş. Robul a alergat înaintea ei, şi a zis: ,,Dă-mi, te rog, să beau puţină apă din vadra ta.“,,Bea, domnul meu,“ a răspuns ea. Şi s’a grăbit de a plecat vadra pe mînă, şi i -a dat să bea. După ce i -a dat şi a băut de s’a săturat, a zis: ,,Am să scot apă şi pentru cămilele tale, pînă vor bea şi se vor sătura.“ A vărsat în grabă vadra în adăpătoare, şi a alergat iarăş la fîntînă ca să scoată apă; şi a scos pentru toate cămilele lui. Omul o privea cu mirare şi fără să zică nimic, ca să vadă dacă Domnul a făcut să -i izbutească sau nu călătoria. Cînd s’au săturat cămilele de băut, omul a luat o verigă de aur, de greutatea unei jumătăţi de siclu şi două brăţări, grele de zece sicli de aur. Şi a zis: ,,A cui fată eşti? Spune-mi, te rog. Este loc pentru noi în casa tatălui tău, ca să rămînem peste noapte?“Ea a răspuns: ,,Eu sînt fata lui Betuel, fiul Milcăi şi al lui Nahor.“Şi i -a zis mai departe: ,,Avem paie şi nutreţ din belşug, şi este şi loc de găzduit peste noapte.“Atunci omul a plecat capul, şi s’a aruncat cu faţa la pămînt înaintea Domnului, zicînd: ,,Binecuvîntat să fie Domnul, Dumnezeul stăpînului meu Avraam, care n’a părăsit îndurarea şi credincioşia Lui faţă de stăpînul meu! Domnul m’a îndreptat în casa fraţilor stăpînului meu.“(Genesa 24:15-27)

Orice bărbat își dorește o soție frumoasă la față si la chip și, de multe ori, acesta este primul și unicul criteriu după care cineva se căsătorește și poate ajunge uneori în probleme mari. Slujitorul lui Avraam a pus altfel prioritățile când alegea soția pentru Isaac. El a dorit în primul rând să găsească femeia cu cel mai frumos caracter. Domnul s-a îngrijit și de celelalte lucruri și Biblia spune că „fata era foarte frumoasă”. Alege să te căsătorești cu o persoană care are caracter frumos și Dumnezeu se va îngriji de toate celelalte calități în aceeași măsură.

5. Voia lui Dumnezeu este să te căsătorești cu persoana care știe să zidească și să întrețină relații frumoase

Astăzi avem la dispoziție mijloace extrem de sofisticate pentru comunicare, dar până la urmă, oamenii parcă tot mai puțin pot să zidească relații frumoase. Familia este locul unde învățăm a zidi relații și tot familia este indicatorul relațiilor zidite și întreținute de noi. Rebeca a știut să zidească și să întrețină relații frumoase cu cei din casa ei. Iată ce ne spune Biblia în continuare:

Fata a alergat şi a istorisit mamei sale acasă cele întîmplate. Rebeca avea un frate, numit Laban. Şi Laban a alergat afară la omul acela, la izvor. Văzuse veriga şi brăţările în mînile sorei sale, şi auzise pe soru-sa Rebeca spunînd: ,,Aşa mi -a vorbit omul acela.“ A venit dar la omul acela, care stătea lîngă cămile la izvor, şi a zis: ,,Vino, binecuvîntatul Domnului! Pentruce stai afară? Am pregătit casa, şi am pregătit un loc pentru cămile.“Omul a intrat în casă. Laban a pus să descarce cămilele, a dat paie şi nutreţ cămilelor şi a adus apă pentru spălat picioarele omului aceluia şi ale oamenilor cari erau cu el. Apoi, i -a dat să mănînce. (Geneza 24:28-33)

Este înțelept și important să te interesezi despre felul cum se raportează la părinți și la ceilalți membri ai familiei persoana cu care te gândești să te căsătorești. Dacă în alte părți, în societate, uneori oamenii pot arăta altfel decât sunt în realitate, nu le reușește prea mult să facă aceasta în familia lor. Acolo își arată fața lor reală. De aceea, interesează-te despre relațiile care le are acea persoană cu cei din casa ei și nu disconsidera acest lucru la luarea deciziei tale.

6. Voia lui Dumnezeu este să ai binecuvântarea părinților în căsătoria ta

După ce au stat la masă, slujitorul lui Avraam a povestit totul cum a ajuns până la ei și apoi, la urmă a spus:

„Acum, dacă voiţi să arătaţi bunăvoinţă şi credincioşie faţă de stăpînul meu, spuneţi-mi; dacă nu, spuneţi-mi iarăş, ca să mă îndrept la dreapta sau la stînga.” Laban şi Betuel, drept răspuns, au zis: ,,Dela Domnul vine lucrul acesta; noi nu-ţi mai putem spune nici rău nici bine. Iată, Rebeca este înaintea ta; ia -o şi du-te, ca să fie nevasta fiului stăpînului tău, cum a spus Domnul.” (Genesa 24:49-51)

Când am mers pentru prima dată la Pakistan să predau Cuvântul lui Dumnezeu la Institutul de Studii Biblice Inductive din această țară, am rămas foarte uimit să aflu că toți  prietenii mei de acolo au fost căsătoriți de părinții lor. Chiar îmi amintesc cum stăteam la masă mai mulți și când eu mă miram de aceasta și am întrebat pe fiecare cuplu când și cum s-au cunoscut, mai toți mi-au spus că s-au văzut prima dată în ziua nunții și că părinții lor au aranjat căsătoria. Eu nicicum nu puteam înțelege și mă miram, cum se poate așa ceva în zilele noastre. Unul din ei însă mi-a spus: „Nici noi nu putem înțelege cum pot părinții voștri să vă încredințeze vouă, la o vârstă atât de fragedă, când sunteți lipsiți și de înțelepciune și de experiență, să faceti voi singuri o alegere atât de importantă pentru restul vieții.” Poate că este o extrema la ei, dar este și la noi tot o extremă când copiii nu se mai socotesc cu părerea părinților cu privire la căsătoria lor. Este înțelept să discuți cu părinții tăi, să asculți sfatul lor pentru căsătoria ta și ce binecuvântat este băiatul sau fata care are părinți credincioși în Domnul Isus Hristos și pot să-i sfătuie din Sfintele Scripturi.

http://moldovacrestina.md/tineri/voia-domnului-casatorie-2