Categorie: ESEURI

Să ne oprim din alergarea…..

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în ESEURI

Să ne oprim o clipă din goana noastră nebună către…..Către ce?  Încă din primele clipe ale dimineţii începe alergarea prin această lume -parcă mai nebună decât noi – şi ne agităm, şi căutăm mereu ceva, mai mult…şi mai mult…Sorbim în grabă cafeaua să prindem puteri -oare? -apoi ne aliniem alături de majoritate la startul alergării şi pornim….fiecare dorind să ajungă primul -unde? – să câştige premiul -care? -…. Ne războim cu timpul care parcă nu ne mai ajunge…privim la ceas din ce în ce mai grăbiţi, şi aşa trece o zi ,şi încă o zi, şi viaţa noastră trece şi ea… Am adunat poate o brumă de bunăstare aici pe pământ dar, cu sufletul nostru ce se întâmplă? Ce comoară ne-am adunat sus în ceruri, s-o avem pentru veşnicie?

Să ne oprim o clipă să privim un răsărit de soare! E aşa de minunat! Dumnezeu l-a lăsat pentru desfătarea sufletelor noastre! Să întindem o mână către cel ce a căzut şi priveşte neputincios, fără posibilitatea de a se mai ridica. El este fratele nostru! Să nu privim nepăsători căci am putea fi noi în locul lui… Să ne facem timp pentru pruncii noştri! De când nu i-am mai întrebat despre problemele lor, nu am mai fost partenerii lor de joacă, nu le-am mai sărutat ochii plini de candoarea vârstei? A fost odată un timp când dăruiam o floare persoanei dragi şi-i spuneam cât de mult înseamnă ea în viaţa noastră! De când nu am mai făcut acest lucru?  De când nu am mai spus o vorbă bună celor din jurul nostru -chiar dacă nu-i cunoaştem – căci o vorbă bună este un balsam, o mângâiere pentru orice suflet….dar se pare că am uitat acest lucru!

Dar mai presus de toate cât timp punem deoparte pentru Dumnezeul nostru?  Când viaţa este o continuă alergare de dimineaţă până la asfinţit…unde şi cât timp stăm de vorbă cu Mântuitorul nostru?  De câte ori Îi mulţumim pentru toate binecuvântările Lui?  Doamne opreşte-ne Tu o clipă din această goană nebună, luminează acea clipă cu înţelepciunea Ta să vedem că toată alergarea noastră e goană după vânt….să înţelegem că tot ce contează este relaţia pe care o avem cu Tine, cu cei din jurul nostru…tot ce contează este dragostea!  Să prindem acea clipă de iluminare şi s-o păstrăm cu sfinţenie în vieţile noastre!  Amin!

Maria Luca

A venit…iarna!

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în "IZVOR" de GÂNDURI, ESEURI

A venit...iarna!

Privesc uimită albul nemărginit ce acoperă cu puritatea lui tot ce ochii pot cuprinde până undeva departe…A venit în sfârşit iarna, cu adevărat!  Tânjeam după troienele imense, doream să pot simţi din nou fulgii albi şi pufoşi mângâindu-mi obrajii înbujoraţi şi cuibărindu-se în plete – oare câţi sunt fulgi de zăpadă şi câte fire albe? –  Dar ce contează?  Sufletul meu se bucură, cu o bucurie copilărească…Privesc un copac ce şi-a pierdut identitatea inundat în marea de omăt…ating o creangă şi deodată o avalanşă albă mă acoperă şi sunt fericită…  E totul atât de curat, atât de luminos…  Toate grijile, toate întristările au rămas undeva departe, îngropate în imensitatea albă şi sper că vor rămâne acolo curăţându-se şi pierzându-şi intensitatea odată  cu trecerea timpului.  Doamne, îţi mulţumesc pentru această feerie albă ce ai dăruit-o sufletelor noastre,poate aşa se va curăţi măcar o parte din murdăria acestei lumi, măcar un timp totul va fi alb şi curat , şi ochii noştri se vor putea bucura!   Dacă aş putea aş dărui fiecărui om o părticică din fericirea pe care această zăpadă a adus-o în inima mea şi atunci cu siguranţă lumea ar deveni pentru o clipă mai bună, şi această clipă poate s-ar prelungi încă puţin, şi încă puţin la nesfârşit…asemeni nesfârşitului alb ce mă înconjoară….

Vulcan 25 ian.2012    Maria Luca

Universuri paralele

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în "IZVOR" de GÂNDURI, ESEURI

Universuri paralele

   La întrebarea:”Există Universuri paralele?”, raspunsul este categoric DA. Există universuri paralele care,însă,nu au nici o legătură cu scenariile SF pe această temă şi nici cu teoriile „ştiinţifice”pe cât de îndrăzneţe pe atât de aberante.Aceste universuri nu sunt rodul unor imaginaţii înfierbântate ci ele există, reale,concrete,având coordonate spaţiale şi temporale. Paralelismul lor este dat de faptul că nu se interferează,ba chiar se ignoră reciproc.

Un astfel de univers este format din oameni cu interese,preocupări,pasiuni comune,pasiuni care determină şi întreţin universul format.Aceste universuri nu se intersectează,dar nu este exclusă trecerea dintr-un univers intr-altul.

Să privim,bunăoară,universul iubitorilor sportului.Aceşti oameni,practicanţi sau nu ai sportului,dar având în comun aceeaşi pasiune,au un univers al lor.Principala lor preocupare este urmărirea întrecerilor sportive,punerea la zi cu ştirile din presa sportivă,întâlniri şi discuţii pe această temă.Ei sunt la curent cu clasamentele,cu transferurile de jucători,cu evoluţiile şi preţurile lor.Consumă timp,energie,bani.Sunt bine informaţi şi totuşi ignoră faptul că mai există,de exemplu,literatură,cu cenacluri,simpozioane,premii literare.Acela este un alt univers.Paralel.

Există un univers al iubitorilor muzicii.Alte topuri,alţi protagonişti,alte evoluţii.Ascultă muzică,culeg şi stochează informaţii,dar nu deosebesc un caras de un crap şi sunt de-a dreptul ignoranţi în privinţa momelilor şi a cârligelor de pescuit.Acelaşi paralelism,aceeaşi ignorare reciprocă.

Aceste universuri nu au la bază doar pasiuni comune ci pot fi determinate şi profesional,geografic,etc.Numărul lor este foarte mare şi,oricum,nu mi-am propus să le trec în revistă ci să mă opresc asupra unuia:UNIVERSUL CREDINŢEI.Acest univers, deşi se formează  ca şi  celelalte,este unic în felul său,unicitatea lui fiind dată tocmai de ceea ce-l defineşte:CREDINŢA.

Credinţa leagă acest univers de macrounivers şi de Creatorul său.În acest univers trăiesc toţi cei care au descoperit această legătură,toţi cei care au înţeles binecuvântata posibilitate de a comunica cu Creatorul,toţi cei ce-şi găsesc plăcerea în a-L lăuda pe Dumnezeu.

        Dar pentru că rolul celor ce trăiesc în acest univers este de a-L face cunoscut şi altora,se exclude din start alinierea la celelalta universuri,paralelismul cu ele.Acest univers al credinţei ,având drept coordonate adevărul şi viaţa,nu poate fi paralel decât cu el însuşi.Universurile paralele fac abstracţie unele de altele dar pentru că universul credinţei poartă în el adevărul,nu are dreptul să treacă neobservat.Universul credinţei trebuie să intersecteze toate celelalte universuri şi chiar dacă impactul va şoca,oamenii trebuie să cunoască adevărul.Abia pe urmă vor putea să decidă un eventual transfer în acest univers.Dar oamenii din toate universurile trebuie să ştie.Este o provocare pentru noi,cei din universul credinţei.Ce mai aşteptăm?

Vulcan 31 martie 2008      Simion Felix Marţian

Ajută-ne să Te alegem pe Tine

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în "IZVOR" de GÂNDURI, ESEURI

Ce minunată este viaţa acum, când Te am alături, Părinte al veşniciilor !Atâta timp Te-am căutat, am alergat pe cărările acestei lumi sperând că undeva, cândva, voi găsi dragostea şi pacea după care inima mea tânjea .N-am înţeles că toată alergarea mea era în zadar până în ziua când, pentru prima oară am trecut pragul casei Tale.Atunci m-am simţit acasă! Acolo sufletul meu şi-a găsit liniştea, poverile mi-au fost luate şi am înţeles IUBIREA, iubirea fără margini pe care Domnul Isus o revarsă asupra noastră! Căci ce altceva pot fi atâtea binecuvântări ce le primim în fiecare zi, dacă nu dragostea necondiţionată a celui ce ne-a creat!Dar mă întreb de câte ori ne-am oprit măcar pentru o clipă să admirăm un răsărit de soare, de câte ori ne-am îmbătat cu parfumul suav al unei flori, de câte ori am exclamat extaziaţi: Doamne, câte minunăţii ai creat pentru noi!Dacă ne-am deschide inima pentru tot ce înseamnă frumuseţe, dacă am preţui cu adevărat atâtea valori pe care le-am primit prin harul Său, atunci poate sufletul nostru şi-ar găsi pacea şi ar transmite-o ca un balsam pentru cei cu inimile îndurerate.Dacă aş putea, cumva, aş pune măcar o picătură cât bobul de muştar, o picătură din dragostea curată a Lui Dumnezeu în inima fiecărui om, şi aşa poate, nu ar mai axista ură, nici vorbe ce rănesc, nici tristeţe sau priviri pline de dispreţ! Dar nu pot! Nu este în puterea mea să fac acest lucru! Dumnezeu ne-a binecuvântat cu dragostea Lui, dar este alegerea noastră dacă vrem să o primim sau pur şi simplu o ignorăm!Este timpul să medităm, să hotărâm pe care cale vrem să ne continuăm viaţa: pe calea îngustă care duce către cer sau pe cea largă la capătul căreia ne aşteaptă plânsul şi scrâşnitul dinţilor…Ajută-ne Doamne pe toţi să Te alegem pe Tine ca Domn şi Mântuitor în vieţile noastre! Amin!

Vulcan 16 aug.2011  Maria Luca

Îţi mulţumesc,Doamne!

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în "IZVOR" de GÂNDURI, ESEURI

Uneori,în pragul nopţii,când trupul obosit îşi caută odihna în aşternutul moale,gândurile mele zboară departe,se desprind,şi caută răspunsuri la întrebări pe care încă nu a reuşit să le dezlege…

Ce-ar fi fost viaţa mea fără Tine ,Doamne?

Oare pe care drumuri m-ar fi purtat paşii dacă mâna Ta binecuvântată nu m-ar fi luat la pieptu-Ţi?

Dacă n-aş fi simţit dragostea Ta minunată revărsându-se asupra mea,mă întreb Doamne,cum aş fi putut iubi necondiţionat pe toţi cei din jurul meu?

Uneuri sunt vorbe ce rănesc,uneori tăcerea doare mai mult decât o sută de cuvinte,când aştepţi încurajare şi primeşti în schimb…tăcere!

Dar Tu eşti aici Doamne!

Îmi vorbeşti….prin soare…prin flori…prin picurii de rouă…prin zâmbetul copiilor mei…

Îmi vorbeşti Doamne!

Îmi spui cât mă iubeşti!

Voi putea vreodată să-Ţi mulţumesc îndeajuns???

Vulcan august 2011   Maria Luca