Categorie: STIRI

Bethani Thomas a deschis poarta pentru ca mama ei să intre cu maşina în parcarea din curtea pensiunii unde erau cazaţi, în timpul vizitei din Guatemala. Dintr-o dată, s-a trezit cu un pistol îndreptat spre cap.

Mama ei, Karen Thomas, din cadrul International Mission Board, a strigat în timp ce se lupta cu al doilea atacator care încerca să fure maşina. Bethani, care avea atunci 13 ani, a fugit spre vehicul pentru a-şi ajuta mama.

 

„Mamă, o să fie bine. Dumnezeu este cu noi”, a spus ea, năpustindu-se în maşină, cu atacatorul pe urmele ei.

 

În timp ce Karen încerca să scape de cel care o hărţuia, el a împins-o afară din maşină. Maşina, cu Bethani şi cu cei doi atacatori, a pornit în grabă, în timp ce Karen striga după ei, căzută pe betonul rece.

 

În timp ce maşina accelera departe în noapte, două lecţii biblice i-au venit în minte lui Bethani:„Pavel şi Iov. Ei nu aveau nimic, şi totuşi îl lăudau pe Dumnezeu”, şi-a amintit ea. „Aceste poveşti m-au ajutat mult. Am început să mă rog şi să cânt.”

 

Între timp, Karen şi soţul ei, Jeff, şi-au adus aminte de telefonul pe care Karen îl uitase în geantă, în maşină. Când a sunat telefonul, şoferul a răspuns. Jeff a cerut să vorbească cu fata lui. Şoferul a refuzat, dar a îndreptat o secundă telefonul spre Bethani, care a avut timp să strige: „Tată, te iubesc!”

 

În acel moment, Jeff a realizat că acestea ar putea fi ultimele cuvinte pe care le-a auzit de la fiica lui. Timp de o oră a încercat să îl convingă pe şofer să o elibereze pe Bethani şi să fugă cu maşina.

 

În cele din urmă, insistenţa lui a dat roade. După o oră, cei doi hoţi ei au lăsat-o pe Bethani pe o margine de drum, vie şi nevătămată. Ea a traversat mai multe benzi de trafic şi a mers spre un restaurant fast-food.

 

„Tocmai mi-au luat maşina! Am fost răpită!”, i-a spus ea unui paznic de la intrarea în restaurant. Gardianul însă nu a crezut-o şi a refuzat să o lase să folosească telefonul pentru a-şi suna părinţii. Toţi cei din interiorul restaurantului priveau cu suspiciune la ea.

 

„Chiar nu îi pasă nimănui?”, se întreba ea, când a observat un om în apropiere, vorbind la telefon. El a încheiat apelul cu „Dumnezeu să te binecuvânteze”. Bărbatul a văzut-o privindu-l şi a întrebat-o dacă este bine. Bethany i-a spus ce s-a întâmplat.

 

Omul, un pastor, a ajutat-o pe Bethany să îşi sune tatăl. „Tată, acesta este un om bun”, a început ea să spună la telefon.

 

Mai târziu, când şi-a revăzut familia, „primul lucru pe care l-am văzut a fost pe tatăl meu încercând să fugă spre mine”, lucru deosebit de dureros, deoarece tatăl ei suferă de distrofie musculară, fiindu-i aproape imposibil să meargă.

 

Bethani nu a suferit coşmaruri şi nici nu a devenit temătoare după calvarul trăit. În schimb, ea a început să îşi facă griji pentru siguranţa turiştilor. Trauma de a fi ostatic într-un loc public, cu nimeni care să te „vadă”, a declanşat în ea o vigilenţă exagerată pentru persoanele din jur.

 

De-a lungul timpului, vigilenţa a înflorit într-o cadou. Astăzi, Bethany are o capacitate remarcabilă de a „vedea” alte persoane şi de a interveni în viaţa lor, spun familia şi prietenii ei.

 

Au trecut şase ani de la momentul răpirii, iar Bethani rămâne conştientă de ce a învăţat-o Dumnezeu prin această întâmplare. Studentă în anul întâi la Colegiul Mississippi, din Clinton, ea continuă să folosească, în viaţa de zi cu zi, lecţiile biblice insuflate de părinţi, în copilărie.

http://www.semneletimpului.ro

Citeşte mai mult pe http://www.stiricrestine.ro Conferința Peniel “iD” la Timișoara | Stiri Crestine.ro

Persecuțiile creștinilor în Coreea de Nord nu prezintă nici un semn de atenuare sub conducerea noului lider al țării, Kim Jong-Un, potrivit unui raport efectuat de misiunea mondială Open Doors.

„Regimul fanatic “cu pumnul de fier”, care conduce o țară săracă de 24 milioane de oameni, manifestă o ură specială față de creștini,” notează Jerry Dykstra, purtătorul de cuvânt al Open Doors cu sediul în California, SUA .

Rapoartele efectuate de Dykstra, precum și alte incidente paralele din Nordul Coreei, au fost arhivate de către Departamentul de Stat al SUA, în vederea evaluării libertății religioase în această țară.

“Din aproximativ 200 000 de prizonieri din Coreea de Nord, 70 000 dintre ei sunt creștini”, precizează Open Doors. Deja al 11-lea an consecutiv, Coreea de Nord se află în topul listei organizației Open Doors a țărilor cu cel mai brutal comportament față de creștini.

“Coreea de Nord este condusă de către un cult religios gigant”, scrie Dykstra. El notează două ideologii de bază, care conduc regimul de la Phenian: „Juche”, care afirmă că omul este de sine-stătător, și „Kimilsungism”, care înseamnă închinarea la lideri.

“Creștinismul este privit ca o amenințare instigatoare din Vest față de regim”, a scris Dykstra într-un articol publicat pe saitul “Religion Today”, la data de 19 februarie.

Conform dezertorilor, probelor indirecte și rapoartelor observatorilor internaționali, Dykstra a concluzionat că situația creștinilor din Coreea de Nord mai degrabă se înrăutățește, decât se îmbunătățește.

„Mulți locuitori din Nordul Coreei încearcă să fugă în țara vecină, în China, iar o rețea creștină neoficială le oferă ajutor când aceștia trec de frontieră” scrie Dykstra. “Cu toate acestea”, spune autorul articolului, “Phenian-ul se extinde chiar și până în China”. „Ofițerii de poliție urmăresc pe cei care se refugiază peste graniță, îi vânează, și îi persecută foarte tare atât pe cei care se convertesc la Creștinism, cât și pe cei care încearcă să introducă literatură creștină înapoi în Coreea,” a adăugat Dykstra.

“Coreenii nordici, la întoarcerea în țara lor din China, sunt interogați de agenții de securitate, asupra faptului dacă au întâlnit creștini sau dacă au vizitat vre-o biserică”, se menționează în raportul efectuat de Open Doors.

“Recent un creștin a fost împușcat de moarte în timp ce se întorcea în China la cursuri de studiere a Bibliei”, scrie Dykstra. Un lucrător de la Open Doors a raportat, „El era foarte încântat de noua lui credință și a vrut să împărtășească Evanghelia cu familia lui. El dorea să se întoarcă în China să studieze Biblia în continuare, așa ca să poată explica credința creștină mai clar familiei sale.”

Un alt creștin, care la fel a studiat Biblia în China, a murit într-un lagăr de concentrare, raportează Open Doors.

„Numărul spionilor antrenați din Coreea de Nord crește,” scrie Dykstra. „Ei încearcă să depisteze activiștii creștini, care ajută refugiații din Coreea de Nord. În mijlocul acestor greutăți, credința credincioșilor din Coreea de Nord rămâne puternică”, scrie Dykstra. Open Doors a obținut o scrisoare de la o biserică subterană, liderul căreia a scris, „Nu contează prin ce circumstanțe trecem, noi stăm tari în mâinile puternice ale lui Dumnezeu, și vom continua să mărșăluim puternic spre Împărăția eternă.”

Un raport efectuat de Mission Network News pe data de 7 februarie a confirmat datele furnizate de Open Doors, afirmând că Kim Jong-Un „face viața creștinilor dificilă”.

Potrivit Mission Network News și Christian Aid Mission, la începutul anilor 1900, Phenian-ul era cunoscut ca și „Ierusalimul din Est”. Asta pentru că, creștinismul se înrădăcinase foarte tare în capitala Coreei de Nord, numărul de biserici ajungând la circa 3000. Persecuția creștinilor a început în 1910, atunci când Japonia a preluat controlul asupra peninsulei Koreene, situația înrăutățindu-se odată cu creșterea regimului comunist actual la sfârșitul celui de al II-lea război mondial.

Mission Network News povestește despre un bărbat care conducea trei biserici subterane și care a fost arestat și acuzat de spionaj pentru că ar fi ajutat refugiaților din Coreea de Nord să scape prin evadare în China. El a fost condamnat la 18 ani de închisoare, sentința fiindu-i redusă mai târziu pînă la 5 ani. „Liderii misiunilor creștine din Coreea de Nord sunt încurajați în timp ce dragostea lui Dumnezeu strălucește, aducând lumină în întuneric și transformând inimi, ” comunică Mission Network News. „Oricare nu ar fi situația politică, ei pot experimenta libertatea spirituală prin puterea răscumpărătoare a lui Isus Hristos.”

Scriind pentru World Magazine la data de 22 februarie, Mindy Belz a raportat că la o săptămână după ce Coreea de Nord a efectuat testul nuclear recent – fapt ce a determinat o explozie cu magnitudinea de 5.1 pe scara Richter– doi din cei care au supraviețuit gulagului din țară au depus mărturie înaintea Consiliului Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului de la Geneva. „Shin Dong-hyuk și Kang Chol-hwan spun că în închisorile de stat sunt închiși 200.000 de „criminali” – mulți din ei fiind creștini. „E la fel ca în Auschwitz-ul lui Hitler, a mărturisit Kang.

“Oamenii cred că Holocaustul aparține trecutului, dar este încă o mare realitate. Încă mai este parte din Coreea de Nord”, a declarat Shin

“Kang a mărturisit că testul nuclear recent s-a dorit a fi un semn de avertizare nu doar pentru comunitatea internațională, dar și pentru potențialii oponenți ai regimului din cadrul Koreii. Arsenalul nuclear al Coreeii de Nord este modul de a atrage atenția Washington-ului”, spune Belz. El l-a citat pe Sohn Gwang Joo, director al Daily NK, care a scris, „O Coree de Nord fără arme nucleare este doar un regim împovărat de probleme economice, care provoacă încălcări ale drepturilor omului în națiunea sa. …. Doar prin armele nucleare ei sunt în stare să mențină regimul lor, ascuns de întreaga lume. Iată cum își țin ei oamenii lor în lanțuri: prin tensiune militară.”

Raportul SUA al Departamentului Internațional pentru Libertatea Religioasă pentru anul 2011 (cel mai recent an disponibil), notează că începând cu anul 2001, Secretarul de Stat a desemnat Coreea de Nord drept Țară de Îngrijorare Deosebită pentru încălcări severe ale libertății religioase.

“Reprezentanților guvernelor externe, jurnaliștilor și altor oaspeți, nu li se permite să circule liber în Coreea de Nord, ceea ce le-ar permite evaluarea condițiilor pentru drepturile omului, sau să confirme abuzurile raportate”, relatează Departamentul de Stat.

Conform rapoartelor refugiaților, dezertorilor, misionarilor și ale organizațiilor neguvernamentale, oamenii religioși care se angajează în prozelitism în Nordul Coreei și cei care au legături cu străinii și misionarii „au fost arestați și supuși unor penalizări severe”, raportează Departamentul de Stat.

Refugiații și dezertorii au afirmat că au fost martori sau au auzit de aresturi și execuții posibile ale membrilor bisericilor creștine subterane în anii trecuți, afirmă raportul. “Constituția Coreei de Nord și alte legi și politici prevăd libertatea religioasă dar membri ai bisericilor subterane au fost arestați, bătuți, torturați și uciși din cauza crezurilor lor religioase.” se mai spune în raport.

Potrivit raportului, sunt 5 biserici creștine controlate de stat în Phenian iar „unii străini care au vizitat țara, au afirmat că serviciile bisericii apar pe etape și, adițional la temele religioase, este promovat regimul politic actual”.

De asemenea, „unele rapoarte și probe indirecte au sugerat că, multe dacă nu chiar majoritatea organizațiilor religioase controlate de guvern au fost create pentru propagandă și scopuri politice, inclusiv întâlniri cu vizitatori religioși străini.” Străinii care s-au întâlnit cu reprezentanții acestor organizații au raportat că unii membri „cunosc foarte puțin cu privire la doctrina religioasă.”

Guvernul Coreei de Nord a persecutat cu insistență persoanele religioase veridice, caracterizându-le tipic ca și „elemente ostile,” afirmă Departamentul de Stat.

Kim Jong-Un, alături de tatăl său înaintea lui, a căutat să-și afirme o legitimitate ideologică prin promovarea unui cult al personalității și de evidențiere „în primul rând a politicii militare”, spune Departamentul de Stat. Conform relatărilor, Kim Jong-Un a călcat pe urmele tatălui său.

„Refuzul pe motive religioase sau de altă natură în a accepta liderul ca și autoritate supremă, care ar ilustra nevoile de stat și sociale, a fost privit ca și opoziție față de interesul național și uneori finalizat cu pedeapsă severă,” se menționează în raport.

Amenințarea cu persecuție este atât de intensă în Coreea de Nord, indică raportul, încât „practicanții religiei deseori au ascuns activitățile lor de vecini, colegi de serviciu și alți membri ai societății, pe motiv că activitățile lor ar putea fi raportate autorităților.”

Decât ar reclama zgomotos pentru a avea atenția Washington-ului prin testarea armelor nucleare, mai degrabă Coreea de Nord și-ar schimba tratamentul față de oamenii săi, sugerează Departamentul de Stat.

„SUA a făcut clar acest lucru. Abordarea drepturilor omului, inclusiv libertatea religioasă, ar avea un efect semnificativ în îmbunătățirea perspectivei pentru legături mai strânse între cele 2 țări,” se mai spune în raportul american oficial.

http://www.moldovacrestina.net

În Ziarul de Iași a apărut un articol semnat de Marian Alexandru cu titlul: „Sute de țigani din Tecuci s-au pocăit”. Vă punem la dispoziție spre lectură articolul integral, iar dumneavoastră să trageți concluziile: 

„Tiganii sint o etnie fara religie proprie, ei imprumutind credinta populatiei majoritare din zona in care s-au stabilit. La Toflea, satul cu cei mai multi romi din Galati, pe linga crestinii ortodocsi sint si multi adepti ai cultelor penticostal si adventist. Costica Croitoru, un tigan din Toflea stabilit de 15 ani in Tecuci, a trecut de patru ani la penticostali. Cu aceasta ocazie, el si-a improvizat in curte, intr-o fosta magazie de cuie, un “cort de adunare”, la inaugurarea caruia au cintat Gabi Lunca si Ion Onoriu. “Cortul”, situat undeva in fundul curtii in care functioneaza si fabrica de cuie a lui Costica Croitoru, arata, pe dinafara, ca o baraca oarecare, dar in interiorul ei se aduna, duminica de duminica, sute de tigani penticostali. Pe tavanul magaziei scunde stralucesc trei lustre din portelan alb, iar podeaua e acoperita cu linoleum. In fata e tribuna de unde tiganii penticostali propavaduiesc preceptele religiei lor, iar pe perete atirna un tablou ce vrea sa infatiseze botezul in apa Iordanului si care poarta amenintatoarea inscriptie: “Cel ce crede si se va boteza va fi mintuit iar cine nu va fi osindit”. Tiganii din Tecuci nu au pastor, dar vorbesc pe rind, de la tribuna “Cortului de Adunare”, pe aici perindindu-se, in cei patru ani, si circa 60 de vorbitori din tara. Intrebat ce l-a facut sa devina pastor penticostal si proprietar de biserica, Croitoru i-a declarat reporterului “Monitorului”: “De 20 de ani sotia mea, Argentina, era la penticostali, iar toti cei opt copii ai mei sint pocaiti. Acum patru ani, pastorul Marin Petrica de la Casa de adunare din Tecuci a zis ca s-au strins destui romani si nu mai e loc si pentru tigani. Atunci m-am pocait si eu si am hotarit sa transform magazia in cort de adunare”. Rromii spun ca in biserica lor se petrec minuni, si povestesc tot soiul de istorii incredibile. Ei spun ca, prin “rugaciunile fratilor”, o tecuceanca “nepocaita” si care era bolnava de cancer s-a vindecat, un surdomut din Orsova a iesit din cort tipind de fericire iar un paralitic si-a aruncat cirjele cit colo. Daca “minunile” sint reale sau nu, numai Dumnezeu stie, cert este ca, datorita zvonurilor legate de acestea, tot mai multi rromi trag spre adunarea penticostala din Tecuci. Intemeietorul ei, Costica Croitoru, este unul din acei renumiti mestesugari din Toflea. El spune ca, pina acum citiva ani, aproviziona cu burghie regionalele CFR din toata tara. Acum este patronul SC Metcom SRL, o firma care produce cuie. Din cei opt copii, care au virste cuprinse intre 8 si 30 de ani, cinci sint baieti si trei fete. Mindria familiei Croitoru o reprezinta baiatul mai mare, care este student in anul I la o facultate particulara de Drept din Brasov. Fiindca tot s-a implicat serios in crearea unui loc de rugaciune destinat conationalilor sai, Costica Croitoru vrea ca, in primavara, sa faca o biserica dupa un proiect tip.”

http://penticostalismulazi.wordpress.com/