Cu aproape o lună de zile în urmă, am făcut un apel pentru a-l susține în rugăciune pe pastorul Jose Dilson, un misionar din Brazilia, care a fost închis din cauza unei acuzații false, în Senegal, Africa (vezi detalii). Cu câteva zile în urmă, în data de 6 februarie 2013, el a scris o scrisoare prin care ne povestește din experiențele din închisoare. Vă invităm să o citiți și să vă rugați în continuare pentru el!
Dragi frați,
După cum ştiţi, astăzi (6 februarie) este a 90-a zi de când suntem închişi pentru cauza Cuvântului Adevărului, de dragul Căii pe care o urmăm şi a Aceluia în care ne încredem. Cu toate acestea, sunt sigur că suferinţele noastre din această perioadă sunt departe de suferinţele Domnului Isus pentru noi. Să-L slăvim pe Domnul pentru că aceste suferinţe simple au condus la mântuirea mai multor prizonieri, constituind un mijloc de a mărturisi multora domnia Lui peste orice şi peste oricine. Am avut oportunitatea să distribuim sute de Biblii, tractate şi Noi Testamente. Am putea relata o sumedenie de evenimente şi întâmplări. Ştiu că voi avea multe de împărtăşit cu voi.
Timp de 31 de ani am vestit Vestea Bună a Evangheliei, nu doar în Brazilia, ci şi aici, în Africa timp de 22 de ani. Acum, Procurorul şi Judecătorul mi-au acordat o nouă audienţă. Am fost înlănţuit (nu la propriu, ci închis împreună) cu persoane la care, în alte condiţii nu aş fi avut acces sa le vestesc Evanghelia. Bineînţeles, nici nu aş fi ales de bună voie să fiu aici. Însă, în timpul acestor trei luni de când mă aflu aici, am văzut pe mulţi experimentând naşterea din nou şi „hrănindu-se de două ori” (ce bucurie!). Să ne rugăm ca sămânţa Cuvântului să găsească un pământ bun în aceste inimi însetate şi nici „păsările”, „spinii” sau „pietrele” să nu nimicească aceasta sămânţă, cu Domnul s-o facă să crească la vremea Lui.
În zilele cele mai grele, Domnul ne dă putere (vorbesc despre mine şi sora noastră Zeneide) să continuăm să încurajăm, să ne rugăm, să hrănim şi să îmbrăcăm pe diverşi oameni, care trec prin suferinţe mai mari ca ale noastre (neştiind la cine să strige după ajutor). Mângâierea noastră este că Hristos este încătuşat împreună cu noi. (El este liber şi suveran, cu toate acestea, eu mă refer la faptul că El este aici, alături de noi, în fiecare moment.) El ne demonstrează aceasta prin atât de multe modalităţi, de exemplu, prin dragostea fraţilor şi surorilor, care au venit din depărtare pentru a ne vizita în fiecare luni şi vineri, chiar dacă doar pentru 5 sau 10 minute. Simt că Isus îmi spune că e cu mine, prin fiecare propoziţie trimisă prin email, prin fiecare cuvânt de încurajare de pe Facebook, prin fiecare platou de mâncare sau de desert trimis, prin fiecare donaţie (fie pentru cheltuielile noastre generale, fie pentru susţinerea construcţiei altei celule, în care alţi prizonieri să aibă posibilitatea să doarmă. (În celula mea sunt 45 de prizonieri şi doar 30 cm de spaţiu este rezervat pentru dormit. Imaginaţi-vă ce se întâmplă în celula alăturată, care are aceleaşi dimensiuni, doar că adăposteşte 200 de prizonieri. Este inimaginabilă suferinţa acestor oameni! Această dragoste a avut impact asupra întregii închisori şi chiar asupra curţii, deoarece judecătorul a menţionat că mulţi oameni îi vizitează. Faptul acesta l-a impresionat!
M-am rugat Domnului ca aceste lanţuri să servească drept mângâiere şi încurajare pentru fiecare care s-a rugat pentru noi, ca ele să-i ajute să preţuiască mai mult persoana lui Isus şi prezenţa Lui în vieţile noastre, să experimenteze mai mult din dragostea Lui, din prezenţa şi pacea Lui, care nu depind de circumstanţe. Faceţi de cunoscut fiecăruia că Dumnezeu dăruieşte dragostea măreaţă a lui Isus şi simţi-vă privilegiaţi să suferiţi în Numele Lui.
Pot să confirm că povestea mea devenit foarte cunoscută; de la preşedintele republicii până la măturătorii de stradă, toţi au devenit familiari cu ea. Ziarul ne-a numit pe mine şi pe Zeneide „duo diabolic”. Deoarece acuzaţiile lor au fost tipărite în două dintre cele mai importante ziare din ţară şi transmise prin posturile de radio locale, am început să fim urâţi de întreaga ţară. Cu toate aceste, persoanele cu care am intrat în contact ne-au spus: „Voi sunteţi oamenii lui Dumnezeu!” Alţii zic: „Această închisoare nu va mai fi aceeaşi după prezenţa voastră aici!”
Cei din celula mea au ajuns să mă cunoască unul câte unul. Din moment ce împărţeam cu ei mâncare, fructele, medicamentele, ei au fost marcaţi şi au început să mă întrebe: „De ce faci aceasta? De ce împarţi cu mine? Te-ai gândit la mine?” De Crăciun, am rugat-o pe Marli să cumpere cadouri mici pentru colegii mei de celulă, pentru ca ei, la rândul lor, să le dea copiilor lor. Nici soţiile, nici copiii nu s-au aşteptat să primească daruri de la soţii sau taţii lor închişi. Nu pot să descriu bucuria lor în urma primirii acelor cadouri. A fost atât de plăcut! Ce fericire este să împarţi cu cei ce nu au nimic.
Eu împart salteaua mea de 30 cm cu un alt prizonier. Iniţial am avut două saltele una peste cealaltă, prizonierul din faţa noastră avea şi el două. Însă el avea nişte dureri îngrozitoare de spate şi nu putea dormi, astfel mi-a cerut o saltea. În momentul în care mi-a cerut-o, am sărit în picioare şi i-am dat-o. Acum eu dorm împreună cu colegul meu pe o singură saltea de 30 cm, iar colegul nostru, cu probleme la spate doarme mai comod. Dumnezeu să fie lăudat, deoarece El îmi face salteaua mai confortabilă ca niciodată!
Au fost zile în care mi-am împărţit mâncarea cu 12 prizonieri şi ştiţi care-i parte cea mai bună, că nu am slăbit nici un kilogram. Doi prizonieri italieni, care au fost eliberaţi, au fost atât de recunoscători pentru ajutorul pe care li l-am oferit, pentru rugăciuni și încurajări, încât, după ce au ieşit mi-au trimis brânză, salam şi dulciuri. În câteva momente, 43 de prizonieri vor gusta câte puţin din această binecuvântare!
Vă împărtăşesc aceste detalii pentru a vă încuraja să nu lăsaţi nimic să vă descurajeze! Nu contează dimensiunea luptei în care vă aflaţi! Știţi că Isus este cu voi, merge alături de voi prin situaţia dificilă până în momentul eliberării! Căutaţi-L! Iubiţi-L! Petreceţi timp cu El! Căutaţi să aveţi intimitate cu El! Atunci suferinţa nu va mai conta! El va fi ancora voastră tare, mântuirea voastră, Cel care acţionează şi lucrează pentru ai Săi! Numele Lui Sfânt să fie glorificat!
Când judecătorul mă cerceta, în cele din urmă a zis: „Voi nu sunteţi făcători de rele! Tu şi cu mine suntem de aceeaşi parte!” Apoi a continuat şi a zis: „Tu-i ajuţi pe copii riscând!” Când i-au audiat pe copiii, a fost şi mai impresionat de schimbarea din vieţile lor, care a fost realizată cu ajutorul nostru. Un avocat a zis: „Aceşti copii trăiesc mai bine, decât majoritatea dintre noi!” Ulterior, el mi-a zis: „Pastore, tu meriţi o medalie pentru cele făcute în mijlocul nostru, nu să fii închis!” Sperăm că dreptatea şi adevărul să prevaleze în cele din urmă!
Această închisoare nu mă poate opri, la fel cum nu-L poate opri nici pe Hristos sau Evanghelia Lui! Dimpotrivă, ea trezeşte în mine o dragoste şi o pasiune mai mare pentru această lucrare și pentru Stăpânul meu. Inima mea este recunoscătoare pentru fiecare dintre voi, care, într-un fel sau altul, direct sau indirect, aţi fost alături de noi! Vă mulţumesc din nou pentru toată dragostea, rugăciunile şi donaţiile! Dumnezeu să vă binecuvânteze, să-şi amintească de suferinţele voastre și să vă mângâie, indiferent că sunt mari sau mici, căci ştiu că El găseşte plăcere în a vă ajuta! Fie ca Mântuitorul nostru bun și minunat să vă mângâie şi să vă ajute să-I simţiţi prezenţa în inimă.
Vă rog, rugaţi-vă pentru ziua de vineri (8 februarie), când judecătorul va audia un tată care ne-a rugat să-i ajutăm fiul. De asemenea, luni (11 februarie) va fi evaluată cererea noastră de eliberare din închisoare.
Prizonierul vostru pentru cauza lui Hristos,
Pastor Jose Dilson
Care e părerea ta?
“Kiyoshi James Vujicic s-a născut! Mulțumesc Isus!”.
Într-o lume în care promiscuitatea, infidelitatea, divorţul, sarcinile în rândul adolescentelor şi bolile cu transmitere sexuală s-au înmulţit, un grup speră să oprească revoluţia sexuală, oferind un substitut chiar şi pentru Ziua Îndrăgostiţilor, informează Life Site News.
Ezechiel Stoddard avea abia şapte ani când a simţit chemarea din partea lui Dumnezeu de a predica Evanghelia. Ajuns acum la vârsta de unsprezece ani, el este un slujitor ales şi predică la Fullness of Time Church din Capital Heights, Maryland (christiantoday.com).
Închisă într-o cameră întunecoasă fără hrană şi apă, Susan, în vârstă de 14 ani, a fost lăsată să moară…de către tatăl său!
Biserica Penticostală Maranata Vulcan 