Etichetă: Ştiri creştine

Dacă pe 9 septembrie 2011 vă anunțam că potrivit noii legi a cultelor din Ungaria Penticostalii nu mai erau recunoscuți legal în Ungaria, iată că s-a revenit asupra legii, lista bisericilor recunoscute legal fiind extinsă de la 14 la 32, pe noua listă fiind înscrisă și BISERICA PENTICOSTALĂ. Se pare că Dumnezeu a răspuns rugăciunilor penticostalilor din România, nu după foarte mult timp.

Chiar și pastorul penticostal Vladimir Pustan după o vizită în Ungaria a afirmat că „Penticostalii din Ungaria mâncau din cozonac cu lacrimi”. Iată că aceste lacrimi n-au fost vărsate degeaba, pentru că parlamentul ungar a luat decizia de-a extinde lista comunităților religioase recunoscute în Ungaria de la 14 la 32. Astfel la lista celor 14 biserici recunoscute legal, acum se adaugă Biserica Penticostală,  Biserica Metodistă, Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea, Biserica Ortodoxă Coptă, Consiliul Islamic Ungar, ș.a., informează ANN.

http://penticostalismulazi.wordpress.com/

 

După luni de incertitudini care i-au îngrijorat atât pe liderii bisericilor, cât şi pe membri, oficialii din Ungaria au decis să extindă lista minorităţilor religioase care vor primi un statut legal recunoscut şi subvenţii de stat.

 

În urma unei decizii a parlamentului ungar, Legea Cultelor va permite recunoaşterea nu a 14, ci a 32 de comunităţi religioase. Între acestea se numără Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea, Biserica Metodistă, Biserica Penticostală, Biserica Ortodoxă Coptă şi Consiliul Islamic Ungar, informează ANN.Bertil Wiklander, preşedintele Diviziunii Trans-Europene a Bisericii Adventiste a salutat această decizie, apreciind că votul permite bisericii din Ungaria să privească la viitor cu un scop şi o energie proaspete. „Biserica Adventistă din Ungaria are o tradiţie îndelungată de serviciu în folosul comunităţii prin intermediul caselor de închinare, a programelor de educare şi a iniţiativelor de sănătate şi bunăstare publică.”Adresându-se în numele instituţiei pe care o conduce, Wiklander a declarat că „ne bucurăm că guvernul Ungariei a recunoscut această bogată moştenire şi că serviciul bisericii noastre pentru binele public poate continua.”

 Legea Cultelor a provocat o îngrijorare internaţională încă de la propunerea ei, anul trecut, când unii analişti au deplâns politizarea deschisă a peisajului religios din Ungaria. Guvernul maghiar a răspuns la critici subliniind că grupurile religioase fără recunoaştere din partea statului pot continua să se întâlnească, să se închine şi să evanghelizeze – drepturi care le sunt protejate de Constituţia maghiară.Ministrul Ungariei pentru comunicare guvernamentală, Zoltan Kovacs, declara în secțiunea Opinii a Wall Street Journal: „Faptul că guvernul maghiar dorește să limiteze numărul și natura bisericilor care au dreptul să primească fonduri de la stat ar putea cu greu să fi e considerat ca o amenințare la adresa libertății religioase. Guvernul nu interzice nimănui să se închine în felul în care dorește și a propus o procedură prin care grupările religioase pot obține recunoașterea oficială dacă se dovedesc a fi sufi cient de populare. De vreme ce recunoașterea oficială înseamnă a avea dreptul la subvenții de stat, cu siguranță că statul este îndreptățit să stabilească criterii pentru o astfel de recunoaștere.

„Într-adevăr, statul dispune de facultatea de a acorda unele beneficii financiare unor anumite tipuri de entități religioase,” comentează Emma Modoran, într-o analiză publicată de Semnele timpului, în ediţia tipărită din februarie. „În schimb, statele au obligația de a se asigura că prin aceasta nu creează o discriminare între grupurile religioase (…) În plus, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a afirmat clar că „dreptul la libertatea de religie, așa cum este garantat de Convenție, exclude orice apreciere din partea statului asupra legitimităţii credinţelor religioase sau asupra modalităţilor de exprimare ale acestora“.

Noua lege a cultelor, în prima sa variantă, a fost adoptată de parlamentul maghiar pe 12 iunie 2011. Intitulată „Legea cu privire la dreptul la libertatea conștiinței și la religie și cu privire la statutul legal al bisericilor, confesiunilor și comunităților religioase”, noua lege recunoştea oficial numai 14 biserici „istorice”, menționate într-o anexă. Restul de peste 300 de organizații religioase, înregistrate ca biserici anterior adoptării legii, pierdeau automat acest statut.

http://www.semneletimpului.ro

Un pastor american din New York face greva foamei de 40 de zile, protestând împotriva unei măsuri care a interzis închinarea în şcoli.

 

Bill Devlin de 59 de ani protestează împotriva măsurii interzicerii serviciilor religioase în şcolile publice la sfârşit de săptămână, conform Christian Post. El spune că această măsură are impact asupra comunităţilor sărace care nu îşi permit să închirize alte spaţii în care să desfăşoare serviciile de închinare.Judecătorul districtual Loretta Preska a emis un ordin temporar de 10 zile prin care a interzis serviciile religioase în şcolile publice, dar un tribunal federal a declarat ulterior că decizia se referă doar la biserica Bronx Household of Faith din Universitatea Heights. Cu toate acestea, peste 60 de şcoli au interzis desfăşurarea serviciilor religioase.„Nu au unde să se întâlnească”, a declarat consilierul Fernando Cabrera. „Ce este mai bine: ca grupurile religioase să se întâlnească pe stradă sau în parcuri sau să plătească pentru a se putea întâlni la sfârşit de săptămână în clase care oricum sunt goale?”.Grupurile religioase aleg şcolile publice deoarece preţul chiriei este aproape jumătate din cât ar trebui să plătească altor spaţii din vecinătate. În prezent, credincioşii îşi doresc revocarea deciziei sau susţinere financiară din partea legiuitorilor.

http://www.semneletimpului.ro

Sute de biserici anglicane din Marea Britanie vor instala un sistem de alarmă numit „vocea lui Dumnezeu”, anunţă cotidianul The Telegraph. Alarmele se declanșează la activarea unor senzori de mișcare montați inclusiv pe acoperișuri. Administratorii bisericilor speră să prevină astfel furtul de cupru şi plumb din lăcașurile de închinare.

 

Bisericile intenţionează să ascundă senzorii de mişcare în structura acoperişului. În cazul activării, aceştia vor determina declanşarea unei voci pătrunzătoare care îi va anunţa că au fost identificaţi şi că autorităţile sunt pe drum.Iniţiativa aparţine Bisericii Anglicane, Asociaţiei Ofiţerilor de Poliţie şi Poliţiei de frontieră şi vine ca un răspuns la numărul foarte mare de asemenea furturi: în medie 7 biserici zilnic.

Numărul hoţilor de metal a crescut în ultimii 5 ani, numai anul trecut înregistrându-se peste 60.000 de astfel de delicte.

O companie de asigurări a donat 585.000 de euro pentru achiziţionarea acestor alarme în 100 de biserici cu risc crescut, din Anglia, Scoţia şi Ţara Galilor. Iniţiatorii speră însă ca enoriaşii să contribuie cu fondurile necesare pentru montarea alarmelor.

Numai în 2011, compania de asigurări Ecclesiastical – care asigură 96% dintre bisericile anglicane – a primit 2.600 de solicitări pentru daune legate de furt de metale, cele mai multe înregistrate într-un singur an

http://www.semneletimpului.ro