Biserica Penticostală Maranata Vulcan
Ca să lupți pentru biruința Bisericii, trebuie în primul rând să fii prezent la întrunirile ei!
C
amera Deputaților a adoptat legea pentru înlocuirea din trunchiul comun a „Religiei” cu “Etica și cultura civică”.
La începutul acestui an, Remus Cernea depus la Camera Deputaților un proiect de lege care prevede, în esență următoarele:
Este introdusă disciplina “Etică și cultura civică” în trunchiul comun, în locul disciplinei “Religie”. Scopul disciplinei “Etică și cultura civică” este de a cultiva spiritul critic, raţionalitatea şi empatia în măsură să dezvolte un aparat critic de judecată morală propriu fiecărui elev, dar şi acela de a prezenta drepturile omului şi reperele instituţionale şi valorile fundamentale ale unei societăţi deschise şi democratice.
Religia poate fi studiată, în continuare, la cerere, ca disciplină facultativă, dar nimeni nu poate fi obligat să asiste la orele facultative de religie împotriva voinţei sale ori a părinților săi în cazul copiilor care nu au împlinit încă 16 ani.
La disciplina facultativă “Religie” nu se acordă note, ci calificative care nu sunt luate în considerare la media generală. Manualele şi materialele auxiliare utilizate la orele de religie nu pot conţine afirmaţii cu caracter discriminatoriu ori referiri jignitoare la adresa altor culte sau persoane fără religie.
Conform datelor afișate pe site-ul camerei Deputaților, proiectul a primit aviz favorabil din partea Consiliului legislativ și din partea Comisiei Juridice, de disciplină și imunități.
“Este un pas foarte bun înainte și un succes de etapă. Copiii din România merită șansa de a studia “Etica și cultura civică”, drept o materie inclusă în trunchiul comun. Copiii din România ar trebui să nu fie expuși îndoctrinării religioase în școli întrucât aceasta le poate afecta grav formarea culturală, morală și intelectuală”, susține Remus Cernea, scrie Voxpublica.realitatea.net.
Iniţiatorul legii, Remus Cernea, explică, în expunerea de motive, diferenţa dintre materie opţională şi materie facultativă: materia opţională poate fi aleasă dintr-o listă, elevul fiind obligat să aleagă dintre acestea, în timp ce materia facultativă, cum ar deveni religia, poate fi urmată sau nu, la libera decizie a părinţilor sau elevilor.
“Religia va rămâne şi poate fi urmată, la cerere, de către orice elev, ca disciplină facultativă”, spune Remus Cernea.
“Din punctul meu de vedere, orele de religie nu ar trebui predate în mod confesional în şcolile publice, întrucât atunci ele ar reprezenta ore de îndoctrinare religioasă. (…) Îndoctrinarea intensă din şcoli i-a făcut pe unii copii să ajungă, traumatizaţi, la psiholog. Alţii au dezvoltat comportamente intolerante faţă de minorităţile religioase ori cele sexuale. Nu puţini s-au lăsat impresionaţi de poveştile din Biblie despre originea lumii şi a oamenilor, astfel că doar 14% dintre elevii din clasele VIII-XII consideră evoluţionismul corect şi 73% creaţionismul, conform unui studiu efectuat la iniţiativa Guvernului României acum câţiva ani”, explică Remus Cernea.
sursa: http://www.dcnews.ro/
Conducerea unui restaurant din North Carolina, SUA, a decis să facă o mișcare curajoasă- a scos prețurile din meniu și le-a cerut clienților să plătească pe mâncare “cât vrea Dumnezeu”.
Ideea s-a dovedit foarte inspirată deoarece, după o săptămână, localul și-a triplat încasările.
“Am vrut să mă las pe mâna Lui, să aibă control deplin asupra încasărilor”, a declarat Dana Parris, proprietara restaurantului “Just Cookin”, din Dallas, potrivit “Business Insider”.
Deși unii clienți nu aveau bani suficienți pentru a achita ceea ce considerau a fi “prețul corect”, ei au fost serviți în mod normal. De multe ori, au revenit cu alte ocazii și au lăsat sume mult mai mari.
În SUA, există mai multe localuri care au decis să își lase clienții să decidă prețul unei mese, însă restaurantul din Dallas este primul care implică o motivație religioasă.
Există însă și exemple nefericite, în care lipsa prețurilor a dus la falimentul unor restaurante. Singurul local din New York care a încercat asta, Santorini Grill, s-a închis în anul 2012, după numai patru luni de la inaugurare.
In timp ce majoritatea oamenilor au grija sa-si plateasca facturile, gestionandu-si bugetele si incercand sa obtina mai multe VENITURI, somerul Brice Royer si-a facut un scop din a plati chiriile altora. O astfel de generozitate este doar un exemplu de cum ii ajuta pe altii. Desigur, apare inevitabil intrebarea: De ce o face?
Royer, in varsta de 33 de ani, s-a imbolnavit in urma cu doi ani de o forma rara de cancer la stomac. A ascultat explicatiile obisnuite despre motivele care i-ar fi putut declansa boala, precum expunerea la substante chimice si alti factori de mediu, dar discutia cu un economist care i-a spus ca, de fapt, banii sunt principalii vinovati de imbolnavirea lui, l-a facut pe Royer sa adopte aceasta mentalitate de “da mai departe”.
Pe scurt, a adoptat un stil de viata prin care incearca sa se indeparteze de o societate in care banii sunt cei mai importanti catre una in care oamenii isi implinesc nevoile printr-un sistem de daruire si primire. In loc sa-si trateze cancerul cu tratamente sau interventii chirurgicale, Royer a ales sa-si schimbe mediul, ceea ce a facut minuni pentru sanatatea lui.
De cand a adoptat acest stil de viata, si-a mentinut o viata sanatoasa care i-a permis sa-si tina boala sub control. De fapt, corpul sau, odata slabit de boala, a luat in greutate, ceea ce nu reusise sa faca inainte de aceasta schimbare. In plus, el ii incurajeaza si ii inspira si pe altii sa adopte un stil de viata bazat pe o economie prin daruri prin pagina sa de Facebook create in acest scop, Economia prin Daruri Vancouver BC. Royer s-a mutat dintr-o zona aglomerata intr-un oras mult mai linistit in Vancouverul de Nord, Canada.
De ce vindeca o astfel de abordare care se indeparteaza de bani si se apropie de oameni
Scopul acestei abordari de tratare a cancerului printr-un sistem de “da mai departe” este dublu. In primul rand, dupa studiu si multa reflectie, el este de parere ca banii si goana colectiva dupa PROFIT poate duce la corpuri nesanatoase. De exemplu, in parti ale Chinei in care unele fabrici chimice au mari progrese din punct de vedere economic, locuitorii din zonele respective se imbolnavesc pe capete de cancer. In zone in care economia este infloritoare, de multe ori, sanatatea populatiei respective este in declin. De aici concluzia ca goana permanenta dupa bani a societatii, pana la extreme inutile, efectiv ii costa viata.
In al doilea rand, Royer isi bazeaza argumentele pe studii care arata ca sentimentele de daruire si de apartanenta la o comunitate contribuie la longevitate. Intr-o societate in care oamenii dau si primesc, in loc sa se implice in schimburi de bani, tind sa traiasca mai fericiti si mai sanatosi. De exemplu, pe insula greceasca Ikaria, barbatii sunt de patru ori mai predispusi decat americanii sa traiasca pana la 90 de ani, si se bucura de o sanatate mult mai buna. Acolo, copiii se intorc acasa sa traiasca cu parintii dupa liceu, nu exista acea notiune a timpului si a urgentei cum pare sa fie in alte culturi, iar oamenii isi cheltuie banii de sarbatori, pentru mancare si bautura.
“Pentru mine, cel putin, este o chestiune de supravietuire,” spune Royer despre stilul sau de viata printr-o economie de daruire. “A da si a primi pentru mine inseamna sanatate si vindecare.”
Ultima radiografie a aratat ca tumoarea lui Royer da semne de regres.
Surse: obiectiv.info; youcaring.com
Biserica Penticostală Maranata Vulcan 