O prietenie „nedreaptă”, dar autentică


„Fratele meu, m-am rugat pentru tine. Te-am iertat. M-am rugat să te văd din nou.” Acestea au fost cuvintele pe care Anthony Colon nu i le-a spus fratelui lui de sânge, ci omului care i-a împușcat mortal fratele.

 

Anthony era adolescent atunci când Michael Rowe a tras 13 focuri în trupul lui Wilfredo, care a rămas fără suflare pe o stradă din East Harlem. Furia care l-a copleșit la moartea singurului membru al familiei lui care îi lua constant apărarea și care vedea ce este bun în el l-a făcut pe Anthony să-și trăiască următorii ani ca un năuc plin de ură.

 

Timpul a trecut și viața l-a adus pe Anthony în contact cu religia, bărbatul descoperindu-se în curând copleșit de dorința de a-l ierta pe criminalul fratelui său și de a se elibera de durerea care îl ținuse prizonier ani de zile, relatează CNN.

 

L-a întâlnit pe Michael în închisoare. Ca și Anthony, și el trecuse printr-o experiență transformatoare, în care valorile creștine au jucat un rol crucial. Michael era convins că fapta lui era de neiertat și spunea că, deși simte nevoia să compenseze acum făcând lucruri bune, e conștient că acestea nu îl vor ajuta să facă pace cu sine complet. Totuși, dorința sinceră a lui Anthony de a-l ierta și prezența lui la cele mai importante evenimente din viața de acum a lui Michael (absolvirea cursurilor luate în închisoare, depoziția în fața judecătorilor pentru eliberare condiționată) i-a legat cu prietenie pe cei doi.
Astăzi, amândoi frecventează biserica lui Anthony și împreună lucrează cu copiii din anturaje violente pentru a le transmite sfaturi valoroase din experiența tragică prin care au trecut împreună.

http://www.semneletimpului.ro

Bistriţa: Peste două mii de persoane au participat la Marşul Învierii, având pancate şi steaguri – FOTO


Peste două mii de persoane, majoritatea aparţinând cultelor penticostal şi baptist, au participat sâmbătă, în municipiul Bistriţa, la Marşul Învierii, eveniment ajuns la a cincea ediţie.

Bistriţa: Peste două mii de persoane au participat la Marşul Învierii, având pancate şi steaguri – FOTO (Imagine: Cristiana Sabau/ Mediafax Foto)

Cei peste două mii de participanţi la Marşul Învierii, majoritatea aparţinând cultelor penticostal şi baptist, au pornit din partea de jos a oraşului şi au traversat Bistriţa pe traseul Bulevardul Independenţei – strada Gării – Bulevardul Decebal – Strada Crinilor – Piaţa Petru Rareş – pietonalul Liviu Rebreanu.

Oamenii, escortaţi de echipaje ale Poliţiei şi Jandarmeriei, au avut pancarte şi steguleţe cu lozinci şi mesaje pascale: „Dumnezeu să binecuvânteze Bistriţa!”, „Dumnezeu, care a înviat pe Domnul, ne va învia şi pe noi!”, „A înviat Domnul cu adevărat!”, „Iisus a zis eu sunt învierea şi viaţa!” şi „Hristos a înviat!”.

Printre cei care au participat la marş s-au numărat preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Emil Radu Moldovan, primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, şi primarul oraşului Beclean, Nicolae Moldovan, toţi membri ai PSD.

De pe scena montată pe pietonal, punctul final al Marşului Învierii, s-au adresat mulţumii atât preşedintele CJ, cât şi primarul Bistriţei, care i-au felicitat pe organizatori şi şi-au exprimat dorinţa ca la ediţiile următoare să se alăture şi alţi bistriţeni.

„În Bistriţa, pe lângă alte multe manifestări, aşteptăm cu emoţie şi cu nerăbdare şi Marşul Învierii. (…) Îi invit pe toţi creştinii din Bistriţa să se alăture acestei acţiuni, este deosebit de important să arătăm că în sufletele noastre purtăm pecetea creştinismului. Lumina izvorâtă din jertfa Mântuitorului să vă aducă tuturor pace în suflet şi bucurie în case. Hristos a înviat!”, a spus primarul Ovidiu Creţu.

La rândul său, preşedintele CJ, Emil Radu Moldovan, a spus: „Unii pregătesc bucate, alţii fac curat, vă felicit că aţi ales să vă pregătiţi de Înviere în acest mod. Îmi doresc ca în anii ce vin din ce în ce mai mulţi fraţi creştini din Bistriţa, din judeţ, să participe la marş şi pietonalul să fie neîncăpător. Indiferent de biserica din care fac parte, toţi cei care se pregătesc pentru Înviere ar fi bine să fie aici în astfel de momente. Consider că e cel mai plăcut mod în care putem întâmpina Paştele”.

Evenimentul, organizat de bisericile penticostală şi baptistă din Bistriţa, s-a încheiat cu un program de cântece religioase.

http://www.mediafax.ro

O creştină înapoiază 36.000 de dolari, datorită convingerii că „a fura e păcat”


Rachel Castillo era în timpul programului, la clubul de golf la care lucrează, când a făcut o descoperire ce avea să îi testeze credinţa: o geantă cu bani, în care se afla suma de 36.000 de dolari.

 

Fără a sta prea mult pe gânduri, Rachel a luat geanta şi a dus-o la poliţie, pentru a-i fi înapoiată proprietarului de drept. Gestul său îşi are originea în educaţia religioasă pe care a primit-o încă din copilărie. „Eu sunt creştină şi Biblia spune să nu minţi şi să nu furi. Dacă eşti onest şi duci o viaţă corectă, Dumnezeu are grijă de tine”, a declarat tânăra pentru Christian Post.

 

Geanta se afla pe o bancă, în parcul clubului, şi aparţine unui bărbat de 76 de ani care finalizase o tranzacţie imobiliară. Din fericire, alături de bani se aflau şi actele de identitate ale acestuia, astfel încât suma i-a fost înapoiată proprietarului.

 

Castillo nu a primit nicio recompensă pentru gestul său, dar a declarat că este sigură că răsplata va veni de sus.

http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/O-crestina-inapoiaza-36-000-de-dolari–datorita-convingerii-ca–a-fura-e-pacat–9737.html

Un strop de dragoste pentru leproşi


Câţiva misionari din cadrul asociaţiei Gospel for Asia au dăruit unei colonii de leproşi din Asia atât ajutoare materiale, cât şi dragoste, noteazăcharismanews.net.

 

În ciuda prejudecăţilor de care este înconjurată comunitatea de leproşi din Asia, câţiva misionari şi lideri religioşi au vizitat-o zilele trecute. Misionarii le-au oferit bolnavilor nu doar pachete de mâncare şi pături, ci şi cuvinte de încurajare, încercând să îi ajute să înțeleagă și să simtă și ei dragostea pe care o dă Dumnezeu.

 

Lepra este încă o boală foarte temută, deoarece ea implică nu numai suferinţă fizică, ci şi marginalizare din punct de vedere social. Ea poate fi transmisă printr-un simplu contact cu cel bolnav, ceea ce întăreşte ideea că persoanele care suferă de această boală trebuie izolate.

 

Gospel for Asia, împreună cu pastorul Jiva au înființat o biserică de leproși, în care misionarii încearcă să-i îndrume pe bolnavi la Christos pentru împlinirea nevoilor spirituale și emoționale. La scurt timp după venirea misionarilor în zona respectivă, ei au realizat că acești oameni excluși din societate mai au și alte nevoi urgente. Cel mai important lucru de care aveau neapărată nevoie erau îngrijirile medicale, cineva care să le curețe rănile pentru a nu se ajunge la infecții și apoi la amputări. Apoi, fiindcă bolnavii aveau nevoie de încălțăminte specială (deoarece în majoritatea cazurilor li se deformează picioarele), misionarii au deschis o mică fabrică de încălțăminte.

 

Prin generozitatea de care au dat dovadă acești misionari, bolnavii au început să înțeleagă că Dumnezeu îi iubește și îi acceptă așa cum sunt. La început comunitatea înființată de Gospel for Asia era compusă doar din câțiva suferinzi, dar cu timpul au ajuns să fie 220 de participanți la serviciile de cult. În prezent, comunitatea de leproși are propria biserică construită cu ajutorul misionarilor și al locuitorilor din zonele apropiate. Numărul celor care frecventează biserica crește în continuare, iar atmosfera care se creează în lăcașul de cult este atât de înălțătoare, încât nici măcar o boală precum lepra nu o poate mânji, relateazăcharismanews.net.

http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Un-strop-de-dragoste-pentru-leprosi-9854.html

Biserica în care rugăciunile nu se opresc niciodată


De 12 ani, închinarea nu s-a încheiat niciodată în „Casa Internaţională de Rugăciune” – în care un grup mic, dar în creştere, s-a dedicat nici mai mult, nici mai puţin decât rugăciunii perpetue.

 

Un reportaj publicat deLA Times dezvăluie cum în spatele activităţii de la biserica din sudul oraşului american Kansas, se află „mişcarea cu cea mai rapidă creştere în cadrul lumii evanghelice”, cum a numit-o Brad Christerson, profesor de sociologie la Universitatea Biola, care studiază creştinismul charismatic. Sociologul apreciază că mişcarea a reuşit să implice „cu adevărat, o nouă generaţie de tineri evanghelici”.
Cei din afară îi numesc „Dominionişti”, scrie LA Times, bazat pe faptul că cei care participă la serviciile bisericii ar considera că creştinii trebuie să câştige o influenţă decisivă asupra domeniilor de putere seculară, precum afacerile, mass-media sau guvernul. Adepţii mişcării văd rugăciunea ca o formă de „armă spirituală”, prin care luptă cu demonii aflaţi în conflict cu omenirea.

 

Fondatorul bisericii, pastorul Mike Bickle, spune însă că deşi „ceea ce facem deschide sau închide uşa în faţa îngerilor sau demonilor,” scopul rugăciunilor nu este acela d a căpăta control asupra lumii.
Autorul reportajului publicat de LA Times relatează că biserica ce funcţionează într-un mall transformat în casă de rugăciune este mereu plină. 25 de formaţii de închinare asigură serviciul divin al unei săptămâni în ture de câte două ore. Parcarea bisericii e întotdeauna plină, în seara reportajului putând fi văzute maşini înregistrate în 27 de state americane şi din Mexic.

http://www.semneletimpului.ro