O, prieten drag….



O, prieten drag, te văd ades trecând,
Pozând mereu aceiaşi nepăsare…
Aş vrea s-alerg din urmă să te prind,
Să-ţi spun despre Isus, despre Salvare!

Dar zile trec…şi anii trec în goană
Şi nu găsesc momentul să-ţi vorbesc,
Deşi te văd cum luneci spre pierzare…
Ispita şi păcatul te-nving, te copleşesc…

Aş vrea să pot să te opresc din drum
Şi să te duc la Golgota, la Cruce,
Ţi-aş arăta Iubirea ce încă te aşteaptă,
Ce-aduce pace-n suflet şi mântuire-aduce!

Te chem acum, cât nu e prea târziu
Să vii pe calea-ngustă, cu mine, la Isus,
De-atâta timp te cheamă, îţi şopteşte:
„O, vino fiul Meu, căci te iubesc nespus!

Am părăsit a cerului lumină
Am înfruntat Calvarul pentru tine!
Nu te-ai scârbit de-atâta nepăsare,
De viaţa ta ajunsă în ruine?

Eu încă te aştept…dar fă măcar un pas
Şi te voi lua pe braţe, căci ştiu…îţi este greu,
Încredinţează-Mi viaţa şi dă-Mi inima ta
Îar Eu îţi voi fi Tată şi Veşnic Dumnezeu!” Amin!

Vulcan  14 feb.2012    Maria Luca

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.