De multe ori Isuse, am stat şi m-am gândit
De ce pe mine Doamne, atâta m-ai iubit…
Când mulţi în jurul meu Te căutau pe Tine,
Murdar şi păcătos, Tu, m-ai ales pe mine!
Nu cunoşteam Iubirea nici Slava Feţei Tale…
Cuprins de-a lumii val mă tot duceam la vale.
Captiv în colivia de patimi şi de bani
Am fost un rob netrebnic atâţia ani şi ani!
Dar a venit o vreme când eu am înţeles
Că tot ce-aveam în viaţă era lipsit de sens…
Căci undeva ascuns adânc în fiinţa mea
Era dorul de Tine şi de Iubirea Ta!
Şi-atunci Te-am întâlnit…cu fruntea sângerândă
Şi trupul aplecat sub apriga osândă.
Am înţeles Isuse că prin păcatul meu
Eu Ţi-am făcut calvarul să fie şi mai greu!
Spre mine, păcătosul, Tu mâna ai întins,
M-ai ridicat din tină, în braţe m-ai cuprins
Şi mi-ai şoptit duios că-n jertfa crucii Tale
Eu am primit iertare, eu am primit salvare!
Mă iartă Domnul meu, c-am fost nepăsător,
Când Tu băteai la uşă şi mă chemai cu dor,
Atâţia ani Isuse, n-am vrut să îţi deschid…
Şi Te-am lăsat afară, în noapte şi în frig!
Ce mare Îndurare, ce Har fără sfârşit,
Să ştiu că, plin de vină, Tu totuşi m-ai iubit!
Acum îmi eşti Părinte şi toată viaţa mea
Voi lăuda Iubirea şi Măreţia Ta! Amin!
Cuprins de-a lumii val mă tot duceam la vale.
Captiv în colivia de patimi şi de bani
Am fost un rob netrebnic atâţia ani şi ani!
Că tot ce-aveam în viaţă era lipsit de sens…
Căci undeva ascuns adânc în fiinţa mea
Era dorul de Tine şi de Iubirea Ta!
Şi trupul aplecat sub apriga osândă.
Am înţeles Isuse că prin păcatul meu
Eu Ţi-am făcut calvarul să fie şi mai greu!
M-ai ridicat din tină, în braţe m-ai cuprins
Şi mi-ai şoptit duios că-n jertfa crucii Tale
Eu am primit iertare, eu am primit salvare!
Când Tu băteai la uşă şi mă chemai cu dor,
Atâţia ani Isuse, n-am vrut să îţi deschid…
Şi Te-am lăsat afară, în noapte şi în frig!
Să ştiu că, plin de vină, Tu totuşi m-ai iubit!
Acum îmi eşti Părinte şi toată viaţa mea
Voi lăuda Iubirea şi Măreţia Ta! Amin!