Lună: iunie 2012

Brigada de înnămolire de la sectorul de aeraj de la mina Petrila sau formaţia de lucru pentru care extragerea cărbunelui a însemnat o rană deschisă a pământului. Şase oameni, aceeaşi formaţie de lucru. Şase muncitori, acelaşi epilog. Cu toţii şi-au pierdut viaţa, de-a lungul timpului, în urma unor evenimente petrecute în subteran.

Ultimul, Dănuţ Codreanu, minerul şef de brigadă care a încetat din viaţă în noaptea de joi spre vineri în Spitalul de Arşi din Bucureşti. Codreanu şeful brigăzii de înnămolire a suferit arsuri pe circa 60 la sută din suprafaţa corpului în timp ce efectua lucrări la un loc de muncă din subteran.

Medicii de la Bucureşti nu i-au putut salva viaţa lui Codreanu deşi în cazul lui s-a intervenit chirurgical şi pentru o complicaţie renală. Tot, la Bucureşti, dar la Spitalul Floreasca, a încetat din viaţă şi Sorin Bâlbă, un alt şef de brigadă la aceeaşi formaţie de lucru. Acesta suferise arsuri pe circa 70 la sută din suprafaţa corpului în timpul evenimentelor din noiembrie 2008.

În acelaşi eveniment cu Bâlbă, cărbunele i-a mai luat jertfă şi pe Daniel Frăţilă, dar şi pe Attila Elekes. Nici povestea lui Nicolae Kurilă, tot şef la aceeaşi brigadă, nu a avut alt epilog. În anul 2005, acesta împreună cu colegul său de muncă, Florin Tăzlăuanu, au fost găsiţi morţi sub mormanele de cărbune într-un siloz aflat la suprafaţa minei.

Aşa stând lucrurile şi parafrazând oamenii care cunosc tainele mineritului, cei care îşi simt la propriu inima în piept atunci când văd pământul pe interior, brigada de înnămolire de la mina Petrila – brigada botezată aşa chiar de ei, cei de la mina Petrila – a devenit formaţiunea de lucru care nu a însemnat altceva decât o rană deschisă a pământului.

O rană permanent sângerândă, o rană pe care nu o va cicatriza nicio metodă de închidere a minei. O rană pe care el, pământul, o va duce cu sine şi despre care va putea vorbi ori de câte ori cineva va vrea să asculte. O rană a lor, a adâncului şi a acestor oameni care împreună vor scrie o filă din istoria minei Petrila. Una tristă, dar istorie. Una dintre filele reale ale istoriei mineritului din Valea Jiului.

http://gazetadedimineata.ro/actualitate

Poți să îți exprimi liber opiniile pe internet? Poate că nu, dacă eşti un creştin… deoarece unele site-uri web cenzurează opiniile creştine.

Aşa-numitele “new media”, cum ar fi Facebook, Apple sau Google sunt extrem de populare. Dar apărătorii credinței creştine, cum ar fi NRB (National Religious Broadcasters) din SUA, spun unele dintre aceste companii limitează libertatea de exprimare.

Acest lucru este confirmat de către Craig Parshall de la NRB. ”Am început de doi ani de a discuta despre cenzura mass-mediei, ca o ameninţare. În urmă cu patru-cinci luni, a devenit o realitate”.

NRB şi Centrul American de Drept şi Justiţie au efectuat un studiu cu privire la cenzura anti-creştină în mass-media. De două ori, Apple a eliminat mesaje cu conținut creştin, deoarece a considerat că punctele de vedere exprimate au fost “ofensatoare”.

În plus, motorul de căutare Google a refuzat să accepte un anunț creştin pro-viaţă, care a impus un proces în Anglia. Și reţeaua socială Facebook a încheiat un parteneriat cu avocaţii pentru drepturile homosexualilor, pentru a evita ceea ce ei consideră “anti-homosexual.” Acest lucru sugerează că critica creştină a “căsătoriei între homosexuali” ar putea fi cenzurată.

Alţi creştini ridica preocuparea cenzurii și alte site-uri populare. Twitter pare a fi singura excepţie… este singurul mediu care nu cenzurează idei sau conținut creștin. Parshall spune că Twitter are politici clare privind libertatea de exprimare, dar alţii îşi rezervă dreptul de a veto pentru orice discurs “ofensator”.

Craig Parshall şi alţi lideri creştini cer acestor companii să recunoască valoarea libertăţii de exprimare. “Cred că americanii își vor libertatea de exprimare”, a spus Parshall.

Citeşte mai mult pe: Reţelele sociale cenzurează opiniile creștinilor | Stiri Crestine.ro

Potrivit secretarului de stat  din Ministerul Economiei, Rodin Traicu, minele de subteran din Oltenia se vor închide curând. Situaţia va crea o oarecare stare de tensiune în rândul minerilor din Tehomir, în condiţiile în care în prezent, mina Drago­teşti funcţionează la acelaşi nivel de performanţă ca şi o carieră profitabilă.

Secretarul de stat pe energie din Ministerul Economiei Rodin Traicu a declarat că minele de subteran se vor închide. „Subteranul nu mai are nicio şansă. Minele nu se mai justifică economic”, a declarat secretarul de stat pentru un cotidian local.

Contactat telefonic, pentru mai multe detalii, Traicu a declarat sec că se va realiza un studiu, însă, nu a putut oferi mai multe informaţii despre Mina Tehomir.

Ceea ce nu ştie secretarul de stat, Rodin Traicu este că la Mina Tehomir, subte­ranul care se vrea a fi închis este cea care salvează situaţiile grele de la minele din Motru. Cum? Foarte simplu. La cei 42 de mineri din Motru aduşi să lucreze la Mina Tehomir se vor mai adăuga alţi 25 de mineri, din zonă. Aceştia vor fi încadraţi în muncă prin contract individual de muncă, urmând să aibă aceleaşi drepturi ca şi colegii lor din Jilţ.

Temeri printre mineri

În prezent la Mina Tehomir mai lucrează aproximativ 150 de mineri, pe schimburi, cu două abataje în funcţiune. Deşi în gene­ral se spune că minele de subteran funcţionează pe pierdere, la Mina Tehomir situaţia este cu totul alta.

Cu o producţie lunară de 40.000 de tone, o putere calorică a ligni­tu­lui de peste 2.100 kilocalorii/kg şi un preţ al cărbunelui/tonă de 50 de lei, Mina Tehomir funcţionează pe profit şi nu se compară cu minele sociale din Bazinul Motru, acolo unde preţul de producţie pe tona de cărbune ajunge la 80-90 lei.

Mina este prevăzută a fi închisă la finele anului 2013, după cum au declarat surse sindicale, ulterior acestui proces minerii urmând a fi redistribuiţi în cariere. Într-o asemenea situaţie, fostul lider de sindicat şi preşe­din­tele PDL Gorj, Ion Ruşeţ a declarat că sindicatele din zonă ar trebui să se implice mai mult şi să fie mult mai active.

„Mă doare o asemenea iniţiativă şi sper ca sindicatele să fie mai active, să lase interesele personale pe planul doi şi să meargă pentru a rezolva interesul de grup. Acolo cred că sunt condiţii pentru ca mina să funcţioneze până la finele anului 2014 iar preţul este unul bun”, a declarat Ion Ruşeţ.

De altfel, din experienţa sa, liderul democrat crede că în acest caz se impune o abordare profesionistă.

Avându-se în vedere faptul că Ion Ruşeţ a fost preşedintele sindicatului din Bazinul Jilţ, acesta speră ca sindicatele să-i ceară sprijinul încât la masa discuţiilor să realizeze o strategie menită să salveze situaţia existentă.

„Acolo este un director tânăr, cu alte opţiuni politice. Sper ca acesta să se implice pentru a dezvolta activitatea şi să nu îndeplinească un ordin politic ca s-o închidă”, a mai completat Ion Ruşeţ.

http://gazetadedimineata.ro/actualitate