Lună: iunie 2012

Interviu cu Cristi Cazacu

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în Interviuri

Aş vrea să începem acest interviu prin a ne povesti cum ai ajuns în ultimii ani de la Skid Row, Guns’n’Roses, Bon Jovi, U2, sau piese cum ar fi “David si Goliat” – la un album care conţine piese precum “Prietenul meu”, “Spală-mă” şi altele din acest gen.

Consider că orice artist se află într-o continuă metamorfoză muzicală, schimbarea constând în ansamblul format din elementele muzicale vechi păstrate, cernute şi prelucrate în prezenţa şi sub puterea elementelor muzicale noi.  Ascult în continuare piese bune ale trupelor menţionate.  Lor li se adaugă artişti descoperiţi ulterior, cum sunt Jack Johnson, Ben Harper, Jason Mraz şi alţii.  Ceea ce mi se pare interesant şi oarecum enigmatic e că piese precum Prietenul meu şi Spală-mă îşi au rădăcinile muzicale înfipte în trecut, undeva pe la mijlocul anilor ’90.  Deci, am avut parte de metamorfoză sau nu?  Iată însă că versurile s-au definitivat mult mai târziu, pe măsură ce am trecut prin viaţă, experimentând ceea ce ulterior am şi surprins în cuvintele cântecelor.  Toate acestea nu fac decât să dovedească cât de frumoasă e arta şi cât de complexă este trăirea artistului.

Cum ai descrie perioada din timpul cât activai în trupa Born Again şi această perioadă, de după retragerea trupei?

Pe ambele le-aş numi trecerea inevitabilă a anilor.  Când eram în vâltoarea vieţii de artist în Born Again, nu aveam imaginea de ansamblu a anilor ce urmau să treacă.  Acum, am parte de un pic mai multă perspectivă, oferită de cei optsprezece ani scurşi de la fondarea formaţiei Born Again în 1993.  Anii 1993-1999 au fost „the nineties” şi doar cei din generaţia noastră pot să înţeleagă ce au însemnat anii ’90 din punct de vedere muzical.  E nostalgic, doar atât pot să spun.  Anii 2001-2002 au însemnat Born Again aşa cum a fost cunoscută formaţia de cei mai mulţi în mediul evanghelic din România şi nu numai.  În câteva cuvinte: pasiune, originalitate, efervescenţă, libertate de expresie, dezinvoltură, imaturitate pe alocuri, râvnă, mândrie subtilă (tot pe alocuri J), mult timp petrecut pe drumuri, două albume, câteva cântece care vor rămâne multă vreme în memoria colectivă, ş.a.m.d.  2003-2005, apusul formaţiei şi nevoia admiterii faptului că lucrurile se mai şi schimbă în viaţă.   Fără a fi acuzat de eroare teologică, de prin 2004 încoace şi mai ales din 2007 pot să îmi descriu viaţa ca fiind born again again.

De ce crezi că Dumnezeu a vrut să mergi mai departe fără trupa “Born Again”?

Mi-e greu să cred că Dumnezeu s-a urcat într-o dimineaţă pe tron şi a reflectat zicându-mi „Cristi, de azi nu mai fii în Born Again.  Fă-ţi altă trupă sau mai bine cântă solo!”  Cred că îi punem lui Dumnezeu în cârcă în mod gratuit multe din deciziile noastre omeneşti.

În urmă cu ceva timp ai fost prezent la conferinţa Flacăra Închinării. Cum  crezi că pot ajuta aceste conferinţe tinerii din România să devină bărbaţi şi femei după chipul lui Cristos?

Schimbându-şi formatul.  E notoriu faptul că astfel de conferinţe sunt o bună platformă pentru închinare corporativă muzicală şi ascultarea unor mesaje inspiraţionale şi motivatoare (dar uneori poate mai puţin profunde teologic), şi evident pentru socializare şi îndrăgostire (lucru de altfel bun J).  Dar ca să îi ajuţi pe aceşti tineri să devină bărbaţi şi femei după chipul lui Hristos, trebuie regândită viziunea conferinţei şi mai apoi structura împlinitoare a acestei viziuni.   Consider că nu poţi opera schimbări profunde în tineri, ca bărbaţi şi femei într-un timp limitat, atât cât poate oferi o conferinţă.  Dar se poate porni de la adevărul crud că Hristos trebuie prezentat ca model viabil pentru bărbaţi şi femei în viaţa de zi cu zi, în bărbăţia, respectiv feminitatea lor. Şi credeţi-mă, Hristos e capabil să li se prezinte astfel, însă e nevoie de voci autohtone care să le poată vorbi pe limba lor.

Dă-ne câteva nume de bărbaţi adevăraţi din viaţa ta şi motivele pentru care crezi că merită să poarte acest “titlu”.

Isus Hristos – pentru toate motivele din cer şi de pe pământ.

Dr. John Goldingay – (profesor de Vechi Testament), care şi-a iubit cu credincioşie timp de patruzeci şi şase de ani soţia devenită bolnavă de scleroză multiplă acută, ultimii doisprezece ani petrecându-i ţintuită în scaun cu rotile, fără să comunice, asistată fiind de un cadru medical.  Nu voi uita niciodată cum ne-a descris Dr. Goldingay ziua când Ann a murit, cum a ţinut-o de mână ore în şir la morgă, ca mai apoi să îi dea trupul spre incinerare, iar cenuşa să o ducă din California până în Anglia unde a răspândit-o în valea străbătută de un izvor, acolo unde petrecuseră luna de miere ca tineri proaspăt căsătoriţi, când Ann purtase o rochie albă cu floricele albastre…

Matt Hillegass şi Brian Babb – (colegii mei de apartament la seminarul teologic), fiindcă am trăit alături de ei ca să îi pot descoperi cu bune şi rele, şi ca să văd că îşi doresc mereu să devină mai mult ca Hristos, realişti fiind faţă de propriile limitări.

Ionuţ Corlan – fiindcă face parte dintr-o nouă generaţie de lideri spirituali, îşi iubeşte soţia şi cei patru copii şi e mereu cu gândul la cum poate să (se) investească în împărăţia lui Dumnezeu în România.

Mai am multe exemple, dar poate le voi oferi în cadrul unei conferinţe viitoare, dacă voi fi invitat J

Spune-ne trei moduri care ajută cel mai mult la formarea noastră, a tinerilor, ca şi “oameni adevăraţi”

1. Eşecul sau zdrobirea, însoţite de alipirea de Dumnezeu

2. Încercările şi greutăţile, însoţite de alipirea de Dumnezeu

3. Trăirea în comunitate cu oameni diferiţi de noi şi de la care avem ce învăţa, evident fiind alipiţi de Dumnezeu.

Spune-ne trei cuvinte despre următorii bărbaţi: Irod, magii, Iosif (tatal lui Isus) si hangiul .

Irod:   plin de nesiguranţă, cu două feţe, compromis (dându-se şi cu romanii şi cu evreii pentru a se urca pe tron).

Magii:  care nu au fost trei, numărarea darurilor aduse Pruncului nefiind o bază corectă pentru a decide câţi magi erau.  Oricum sunt geniali.  Sunt dovada că Dumnezeu se poate descoperi oricui pe acest pământ.  Şi trei/patru cuvinte despre ei:  nişte domni, perseverenţi, manieraţi şi buni cunoscători ai regulilor ce privesc întâlnirea cu un rege, mai ales Regele regilor, Hristos Domnul.

Iosif:  tocmai am scris un articol despre Iosif ce va fi publicat în câteva zile pe site-ul http://www.tatabun.ro

Hangiul:  nu am ce să spun despre el, pentru că nu a existat. Isus nu s-a născut la han sau motel, ci cel mai probabil în casa neamurilor lui Iosif (vezi articolul de pe http://www.tatabun.ro)

Ce înseamnă Crăciunul pentru tine şi ce anume ar trebui să conţină cea mai reuşită colindă?

Crăciunul înseamnă un bun prilej de a revizita şi retrăi începuturile inaugurării Împărăţiei lui Dumnezeu pe pământ, printre noi.  Crăciunul mai înseamnă să cultiv tradiţii de familie împreună cu Bella şi Avi.  Crăciunul de asemenea înseamnă să fim înconjuraţi de cei dragi (de aici şi de departe), dar şi noi să îi înconjurăm pe cei ce nu au pe nimeni, altfel rămânem egoişti, înşelându-ne singuri.

Cea mai reuşită colindă ar trebui să aibă versuri autentic româneşti, mesaj domnesc biblic mesianic (fără imixtiuni de basme şi motive populare pre-creştine), şi linie melodică cu iz de doină sau strigăt românesc.  Fără bocete inutile, ci cu bucurie în glas, fiindcă e Crăciun, şi atunci când Hristos s-a născut, cerul întreg a plesnit de bucuria întrupării lui Dumnezeu printre noi.

Pe data de 9 decembrie, de asemenea, ai făcut “furori” la festivalul Gloria printr-un moment deosebit. Ce te-a făcut să iei în considerare faptul că este nevoie de un moment acustic şi cât de  mult te aşteptai ca publicul să reacţioneze într-un mod extrem de pozitiv?

Vreau să cred că nu am făcut „furori.”

Nu am planificat dinainte că va fi „nevoie” de un moment acustic.  Am stabilit cu organizatorul că voi veni la concert singur, cu chitara în braţe.  Aproape tot anul 2011 cântasem de unul singur, cu excepţia celor cinci-şase concerte cu trupa Ultima Oră.  Aşadar, la Cluj urma să fac ceea ce în mod normal susţin că trebuie să facem toţi artiştii:  să intrăm în comuniune cu publicul, menirea noastră fiind mai mult decât spectacol  de divertisment.  

În mod clar nu am întrevăzut reacţia uimitoare a publicului.  Când o mie de oameni au strigat de bucurie ca o singură voce, efectiv mi-a venit să plâng de emoţie.  Tocmai începusem să cânt „Ridică-ţi ochii” iar strigătul lor mi-a fost ca o confirmare a calităţii întregii mele munci muzicale şi spirituale împreună cu formaţia Born Again.  În secunda aceea am ştiut că a meritat tot ce m-am străduit să fac peste ani şi ani.  A fost un moment foarte, foarte încurajator pentru care le mulţumesc tuturor celor prezenţi la festival.

Ai spune “nu” unei reveniri alături de “Born Again”, de ce da şi de ce nu?

De ce da?  De ce nu?  Anul acesta s-au împlinit zece ani de la lansarea albumului „Nu mi-e ruşine!”  Ar fi fost frumoase câteva concerte aniversare.  N-a fost să fie.

De ce nu?  Cei ce au fost cândva în Born Again sunt dispersaţi prin lume, fiecare având drumul propriu, în care ideea de born again nu cred că îşi mai are locul.  Anii scurşi vorbesc de la sine.

Încotro se îndreaptă viaţa şi cariera lui Cristi Cazacu?

În mod inevitabil viaţa merge înainte.  Încă nu mă împac cu noţiunea de „carieră.”  Mai multe însă despre cum urmează să mă investesc printre cei din neamul meu, sper să vă comunic în maxim jumătate de an.

Sărbători fericite şi La mulţi ani!

Interviu realizat de Ruben Precup

http://crestintotal.ro/2011/12/26/interviu-cu-cristi-cazacu/

Doar o operatie pe cord deschis efectuata in Italia ii mai poate salva viata Biancai Cotorceanu

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în EVENIMENTE

Scrisoare catre prieteni,

Cu toate ca sunt un copil plin de speranta, cand am aflat boala cu care am fost diagnosticata am simtit ca totul se sfarseste  – nu credeam ca acest lucru mi se poate intampla mie. Nu m-am gandit niciodata  ca voi fi nevoita sa trec printr-o situatie asa de grea,  cum este operatia pe inima. Cand  m-am dus la control,  ma asteptam sa mi se spuna ca am ceva, dar nu o boala atat de grea  si nu la inima! A fost socant! Incepusem sa ma gandesc cum, intr-o secunda, toate visele ti se pot spulbera. M-am speriat foarte tare si am inceput sa plang, iar cuvintele doctorului “Nu se poate rezolva decat prin operatie”, imi rasuna in fiecare zi in minte si ma cutremura. Imediat dupa ce am iesit din cabinetul doctorului, i-am spus tatalui meu sa nu ma lase niciodata si i-am cerut cu lacrimi in ochi sa faca tot posibilul sa ma salveze. A inceput si el sa planga si abia imi mai putea spune cateva vorbe de incurajare.

Mi-am dat seama ca operatia nu se poate face decat in strainatate, iar daca nu reusesc  sa strang banii cat mai repede, exista posibilitatea sa mor in somn. Va dati seama, nimic  nu este mai socant ca gandul ca, atunci cand pun capul pe perna,  sa nu stiu daca ma mai trezesc dimineata. Vestea acestei  boli m-a schimbat total. Acum sunt mult mai nervoasa cu cei din jur si nu mai am nici o speranta . Daca Dumnezeu este bun si imi va intelege aceasta grea suferinta ii va ajuta pe oameni cu inima mare sa inteleaga ce multa nevoie am de acesti bani pentru operatie, si ca acesti bani pentru mine inseamna sansa la o noua viata. Va multumesc din suflet,

Bianca.

Bianca are 15 ani si se afla la rascrucea unei mari incercari: incearca sa ramana in  viata pana la operatia pe cord deschis care va fi efectuata de o echipa de medici chirurgi cardiovasculari de la o clinica renumita din Italia, Giannina Gaslini!

In urma cu cateva luni a aflat ca inima ei este defecta: a fost diagnosticata cu regurcitare tricuspidiana, defect de sept interatrial de tip ostium secundum, cu shunt stanga dreapta semnificativ hemodinamic, hipertensiune arteriala pulmonara, BRD incomplet.

Povestea … ca orice poveste.

“ – Doamna doctor, sunt cumva doi, ca asa simt ca ar fi doi copii, nu unul!?”

–         Nu, doamna, e unul, e o singura bataie de inima.”

Si totusi, in momentul nasterii, tatal a aflat cu mirare, mama fiind anesteziata total, ca e tata de baiat si … de fata!

Mama a aflat la randu-i despre gemeni, din discutia dintre doua asistente, care trebaluiau pe langa ea, in camera de terapie intensiva, in momentul in care devenea constienta de ce se intampla in jur:

–         Eei, ai vazut, a facut ea doi?

–         A facut, iaca, acu are si baiat si fata!

A stiut, intuitiv, ca despre ea vorbesc cele doua femei, desi se mai aflau si alte mamici in paturile alaturate.

–         Asta sunt eu, despre mine vorbesc! Am doi, nu unul! A intrebat, apoi:

–         Sunt sanatosi?

–         Sunt sanatosi, fetita e mai vioaie!

Copiii au crescut frumos, iubindu-se si sprijinindu-se unul pe celalalt. Au invatat foarte bine, cot la cot, au impartit totul, ca doi frati adevarati. Si-au facut prieteni si s-au bucurat amandoi de dragostea si protectia familiei.

Vara anului 2011. Este week-end. Mama si fiica trebaluiesc prin bucatarie. Mama aude un oftat adanc al Biancai:

–         Ce-ai Bianca, mama? De ce oftezi?

–         Nu oftez, mami, nu stiu ce am, parca nu am aer… .

–         Ti-o fi cald! O fi stresul de vina?

Bianca trecuse cu bine peste examenul de capacitate si fusese repartizata la Liceul Pedagogic Spiru Haret, din Buzau.

Raspunsul Biancai trecuse aproape neobservat. Simptomatologia, insa, persista. Dificultatile respiratorii se intetesc in lunile care urmeaza, asa ca se imbarbateaza si isi informeaza parintii ca ceva nu e in regula cu ea. Trebuie sa consulte un medic.

Tata si fiica ajung la doua dintre cele mai renumite spitale din Bucuresti, unul de copii si unul de adulti. Incep investigatiile  cardiologice. Concluzia medicala finala debusoleaza copilul si parintele deopotriva: malformatie grava a inimii. Solutia: operatie pe cord deschis, o operatie complicata si care implica riscuri. Eventual, medicii romani ar putea opera, asistati fiind de medici chirurgi cardiologi din strainatate.

Doamna doctor Cristina Olteanu confirma si domnia sa diagnosticul si ia legatura cu Institutul Inimii “Giannina Gaslini” din Genova – Italia pentru cost estimativ si accept pentru operatie.

1 mai 2012. Mama isi vegheaza fiica care doarme. La un moment dat, Bianca inceteaza sa mai respire.

–         Am simtit cum ma sufoc! Pur si simplu, nu am mai putut sa respir!

Este foarte speriata. Plange mult, pe ascuns. Se gandeste la toate: de unde o sa faca familia ei rost de bani pentru operatie, stie ca ii este teama de momentul operatiei, de operatie in sine, este preocupata de ce se va intampla daca … daca inima ei se va opri. Noptile de insomnie trec greu. Face exercitii de respiratie “inventate” de ea: respira des  si profund, pana simte ca isi revine.  Este din ce in ce mai nervoasa, nu mai are rabdare. Asteptarea aceasta o copleseste! La fel si incertitudinea.

–         Ce se va alege din mine? Ce se va intampla cu mine? Unde se vor duce visele mele?

Nu este suparata pe viata, nu este suparata pe sine. Nu stie “de ce”, de ce i s-a intamplat tocmai ei! S-a gandit la … pacate.

–         Care pacate, Bianca? – O intreb.

–         Nu stiu, ale mele, nu stiu ale cui!

–         Bianca, draga mea, nu exista pacate, ci incercari peste care, cu credinta si vointa, reusim sa trecem! Ce alegi?

–         Sa traiesc!

Parintii fac eforturi disperate sa isi salveze fiica. Interventia chirurgicala costa aproximativ 16.000 euro, poate si mai mult, in functie de evolutia postoperatorie.

Sunt bani care nu se strang usor. Dar este vital sa-i strangem!

Trebuie sa ajunga URGENT in Italia! Si va ajunge! Si va trai! Si va fi invatatoare sau profesor sau orice isi doreste ea sa fie. Este deja un OM si inca unul cu suflet mare!

Toata pretuirea si recunostinta noastra:

·        Echipei de medici chirurgi cardiologi de la spitalul “ Giannina Gaslini”, din Genova  http://www.cuoregaslini.it/

·        Doamnei doctor cardiolog pediatru, Cristina Olteanu, Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii “Grigore Alexandrescu”, din Bucuresti.

Salvand un copil, salvam, in fapt, LUMEA!

Dana Dumitrache

Bianca  va este recunoscatoare pentru cei 2 Eur donati prin sms trimis la 848 (numar gratuit) in retelele VODAFONE, ORANGE SI COSMOTE (le multumim ca sunt alalturi de noi in Campania aceasta),

De asemenea, puteti dona (Bianca va multumeste si pentru acest gest minunat) prin Romtelecom, formand :
0 900 900 301- 10 euro/apel
0 900 900 303 – 3 euro/apel
0 900 900 305 – 5 euro/apel
*Nu se percepe TVA.

Sau direct, in contul Fundatiei Mereu Aproape, cu mentiunea “pentru Bianca Cotorceanu”

CIF 18212553:
în lei: RO 05 BRDE 450 SV 0729 533 4500,
în Euro: RO 31 BRDE 450 SV 2376 153 4500
deschise la BRD GSG SMCC, cod SWIFT BRDEROBU

http://fundatiamereuaproape.ro/doar-o-operatie-pe-cord-deschis-efectuata-in-italia-ii-mai-poate-salva-viata-biancai-cotoceanu/

De astăzi, telefoanele şi mailurile vor fi supravegheate. Intră în vigoare Legea „Big Brother”

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în STIRI

„Legea privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii”, cunoscută mai bine sub numele de Legea Big Brother, intră în vigoare.

Legea prevede obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină timp de 6 luni anumite date ale abonaţilor care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave.

„Furnizorii de telefonie fixă, mobilă şi internet sunt obligaţi să stocheze timp de şase luni toate datele legate de convorbirile telefonice şi schimbul de email-uri, cu excepţia conţinutului corespondenţei electronice sau al convorbirii telefonice. În cazul reţelelor de telefonie fixă şi mobilă trebuie să se reţină numărul celui care formează, numărul destinatarului, numărul celui spre care a fost redirecţionat apelul, precum şi numele acestora. În cazul serviciilor de internet, se vor reţine utilizatorul, serviciul de telefonie folosit, numărul de telefon al apelantului şi al destinatarului, numele şi adresa abonaţilor, identitatea echipamentului folosit”, prevede actul.

Băsescu a promulgat Legea Big Brother. Convorbirile şi emailurile românilor vor fi supravegheate

Preşedintele Traian Băsescu a promulgat Legea Big Brother pe data de 12 iunie. Ea fusese adoptată pe 22 mai de Camera Deputaţilor, cu 197 de voturi „pentru”, 18 voturi „împotrivă” şi 13 abţineri.

Furnizorii de telefonie şi internet au obligaţia ca timp de 48 de ore de la cererea organelor de urmărire să transmită datele solicitate, iar dacă acest lucru nu este posibil în 48 de ore, datele trebuie transmise în cel mult cinci zile.

Proiectul de lege privind stocarea datelor de trafic de telefonie şi internet mai prevede că organele de urmărire penală au obligaţia de a informa persoana ale cărei date sunt reţinute în termen de 48 de ore de la momentul transmiterii solicitării, cu excepţia cazurilor în care persoana este implicată în acţiuni care periclitează siguranţa naţională.

Adio, INTIMITATE! Mesajele pe internet şi apelurile telefonice ale românilor vor fi supravegheate

Legea Big Brother implementează în legea românească Directiva europeană privind păstrarea datelor  (2006/24/CE), care a fost adoptată de Parlamentul European în 2006. Ea ar fi trebuit transpusă în legislaţia românească până la data de 15 septembrie 2007 (păstrarea datelor comunicaţiilor privind accesul la internet, poştă electronică şi telefonia prin internet ar fi trebuit să înceapă efectiv pe 15 martie 2009).

O lege în acest sens (Legea nr. 298/2008) a fost emisă de Parlamentul României pe 18 noiembrie 2008. Ea impunea operatorilor de telefonie şi furnizorilor de servicii de internet să păstreze, timp de şase luni, următoarele informaţii: numerele de telefon al apelantului şi al destinatarului, adresele de email IP-urile în cazul serviciilor de poştă electronică, ora iniţierii, ora încheierii şi durata unei comunicări, codurile de identitate ale celularelor precum şi locaţia echipamentelor de comunicare mobilă. Fireşte, legea nu a vizat şi conţinutul comunicaţiilor.

Aplicarea prevederilor legii nr. 298/2008 a fost amânată până la 31 decembrie 2009, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat, pentru că legea a fost declarată neconstituţională  pe 8 octombrie 2009.

Judecătorii de la Curtea Constituţională au fost deranjaţi de o formulare prea vagă din lege, care prevedea reţinerea nu doar a informaţiilor enumerate mai sus, ci şi a unor „date conexe”. Din cauză că nu exista o definiţie clară a sintagmei „date conexe”, legea ar fi putut duce la abuzuri.

În plus, judecătorii CCR au argumentat excepţia de neconstituţionalitate prin faptul că limitarea în mod necontenit a exerciţiului dreptului la viaţă intimă şi la secretul corespondenţei face să dispară însăşi esenţa dreptului prin îndepărtarea garanţiilor privind exercitarea acestuia. Articolul 28 din Constituţia României stipulează că “secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil”.

De asemenea, în decizia CCR s-a arătat că reţinerea datelor urma să se aplice pentru toate persoanele care folosesc mijloace de comunicare digitale, indiferent dacă au săvârşit sau nu fapte penale sau dacă sunt sau nu subiectul unor anchete penale. Acest lucru e de natură “să răstoarne prezumţia de nevinovăţie şi să transforme  a priori toţi utilizatorii serviciilor de comunicaţii electronice sau de reţele publice de comunicaţii în persoane susceptibile de săvârşirea unor infracţiuni de terorism sau a unor infracţiuni grave”, au arătat judecătorii.

A doua variantă a Legii Big Brother, care va intra mâine în vigoare, a fost iniţiată de fostul ministru Valerian Vreme şi de fostul ofiţer SRI Adrian Bădulescu.

Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/de-maine-telefoanele-si-mailurile-vor-fi-supravegheate-intra-in-vigoare-legea-big-brother_954525.html#ixzz1ySHkyLFg

Casatorie

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în EDITORIALE, FAMILIE

Pot să divorţez şi să mă recăsătoresc?

Sunt nefericită în căsnicie şi am câţiva copii mici. Soţul meu vine dintr-un mediu violent şi chiar dacă nu m-a abuzat fizic, pe mine şi pe copiii mei, îi place extrem de mult să aibă autoritate şi este imposibil să-i faci pe plac. M-a rănit profund, din punct de vedere emoţional, iar până acum am tăcut pentru a-i proteja reputaţia. În cele din urmă, i-am spus că nu mai pot continua astfel şi că voi divorţa de el. Nu am intentat încă divorţul însă am în plan lucrul acesta.

La câtva timp după aceea, m-am îndrăgostit de un alt bărbat şi am avut o aventură. Acest bărbat mă iubeşte şi doreşte să se căsătorească cu mine, deşi am întrerupt relaţiile sexuale cu el, recunoscând că fac un păcat. Simţindu-mă vinovată şi nedorind să divorţez, i-am cerut ajutor şi sfat soţului meu. El a refuzat să-mi ofere ajutorul, a spus că totul este în regulă şi mi-a sugerat să fac cum doresc. Atunci m-am hotărât să mă căsătoresc cu celălalt bărbat.

Acum, soţul meu spune că s-a răzgândit şi că doreşte să salveze căsnicia noastră. Încă trăiesc cu soţul meu însă nu simt nimic pentru el, ca soţie. În schimb sunt îndrăgostită de celălalt bărbat. Ce ar trebui să fac?

Răspuns

Întrebarea ta este atât de dureroasă şi de dificilă încât o primesc cu inima mâhnită. Îmi pare rău pentru tine, pentru soţul tău şi, în special, pentru copiii tăi. Te sfătuiesc să mai ceri şi sfatul altora, al celor care te cunosc pe tine şi pe soţul tău, precum şi circumstanţele în detaliu.

Am să-mi focalizez răspunsul pe problemele teologice implicate. Nu ai menţionat dacă soţul tău este sau nu credincios. Pentru moment, voi presupune că este. Mai întâi, am să expun câteva aspecte din Biblie şi apoi voi încerca să le explic pe fiecare.

Înainte de divorţ

Pentru început, idealul lui Dumnezeu pentru omenire este o căsnicie fericită (Gen. 2:18), nu una nefericită, şi în nici un caz divorţul. El nu doreşte ca oamenii să aibă parte de căsnicii nefericite. În acelaşi timp, El urăşte divorţul (Mal. 2:16). El urăşte divorţul din cel puţin două motive: este o trădare a celuilalt (Mal. 2:14-16) şi este o violare sau o rupere a jurămintelor maritale. Dumnezeu tratează foarte serios trădarea şi El ia jurămintele în serios (Num. 30). Cu toate acestea, Dumnezeu Însuşi doreşte să divorţeze atunci când păcatul soţiei Sale este prea mare (Is. 50:1; Ier. 3:8). Pe de-o parte, deci, divorţul trebuie evitat în general şi întotdeauna implică păcatul (fie din partea celui care provoacă divorţul, fie din partea celui care doreşte divorţul, fie din partea amândorura). Pe de altă parte, el este uneori justificat, deci nu este întotdeauna păcat să divorţezi.

În al doilea rând, este un păcat să iubeşti ceea ce este păcătos. De exemplu, Isus a învăţat că a dori să comiţi adulter este o călcare a aceleiaşi porunci pe care o calcă adulterul (Mat. 5:28). Aplicând acest lucru situaţiei tale, trebuie să spun că nu este de lăudat faptul că iubeşti pe un alt bărbat, nu este ceva nevinovat. Dorinţa de a te mărita cu el şi de a te culca cu el nu este un rău atât de mare ca a comite adulter în mod fizic însă este, totuşi, un păcat. Inima ta ar trebui să-i aparţină soţului tău.

Ţine cont, de exemplu, că în Biblie de obicei Dumnezeu echivalează idolatria cu adulterul. Atunci când poporul Său se închină altor dumnezei, Domnul îi acuză de idolatrie (Ier. 3:6 şi mai departe; Ezec. 23:1 şi mai departe). Biserica este, Mireasa lui Hristos (Ef. 5:25-27). Nu împlinim porunca lui Dumnezeu dacă numai ne ferim de a ne închina altor dumnezei. Dumnezeu pretinde ca noi să-L iubim cu toată inima (Mat. 22:36-38). Atunci când nu facem lucrul acesta, inimile noastre sunt necredincioase, chiar dacă buzele noastre vorbesc ceea ce trebuie (Mat. 15:8). Tot astfel, noi trebuie să ne angajăm faţă de perechea noastră cu toată inima. Atunci când permitem ca inima noastră să fie necredincioasă, păcătuim. Până în momentul în care vei fi eliberată în mod legitim de jurămintele făcute soţului tău, nu poţi iubi pe un altul, cum nici nu te poţi culca cu un altul.

Din cele spuse, atât tu, cât şi soţul tău vă faceţi vinovaţi de păcat: el că nu te iubeşte (Prov. 30:23; Ef. 5:25-33; Col. 3:19), iar tu că ai comis adulter (Ex. 20:14) şi că nu-l iubeşti (Tit 2:4). Din punct de vedere teologic, primul pas pe care trebuie să-l faceţi fiecare este să vă pocăiţi de păcatele voastre (infidelitate, lipsa dragostei, resentimente, minciună etc.). Este ceva ce trebuie să faceţi acum, indiferent dacă veţi divorţa sau nu şi indiferent dacă divorţul este sau nu justificat.

Justificarea divorţului

 

Deuteronom 24:1-4

 

Din Scriptură eu înţeleg că divorţul este permis numai în circumstanţe excepţionale. De exemplu, în timp ce mulţi din timpul lui Isus apelau la Deuteronom 24:1-4, ca dovadă că divorţul era în general acceptat, Isus Însuşi respinge această idee (Mat. 19:1 şi mai departe). Isus arată că acest text pur şi simplu mai degrabă reglementează divorţul, decât îl permite. Dumnezeu a ştiut că divorţul/păcatul este inevitabil, aşa că a dat legi care să-l reglementeze, pentru a proteja victimele lui. Isus a dovedit că Deuteronom 24:1-4 a fost o reglementare şi nu o permisiune, atunci când a spus că Moise a dat această lege deoarece israeliţii aveau inimi împietrite (Marcu 10:4-5).

Moise se pare că a dat această lege cu privire la certificatul de divorţ pentru a o proteja pe femeia care divorţează (Deut. 24:1-4). Certificatul proba dreptul ei legal de a se recăsători. Fără un asemenea certificat, femeia nu ar fi fost recunoscută ca divorţată în mod legitim, fiind în imposibilitatea de a se recăsători. De ce lucrul acesta nu i-ar fi permis să se recăsătorească? Pentru că a te căsători cu o femeie care nu a fost divorţată însemna să comiţi adulter (vezi mai jos interpretarea/aplicarea pe care o face Isus Vechiului Testament).

Matei 19:1 şi mai departe şi Levitic 20:10

 

Învăţăturile lui Isus vizavi de această problemă sunt normative pentru mine: „dacă un bărbat divorţează de soţia lui – în afară de cazul când ea i-a fost necredincioasă – şi se căsătoreşte cu alta, comite adulter.” (Mat. 19:9) (Noul Testament – traducere în limba română modernă, WBT, n.trad.). Pentru început, voi spune patru lucruri despre acest verset.

Primul, învăţătura lui Isus susţine că Genesa 2 stabileşte modelul pentru căsnicie: „ce a unit Dumnezeu, omul să nu despartă” (Mat. 19:6; 19:4-5). Aceasta înseamnă că întotdeauna trebuie să urmărim idealul unei căsnicii perpetue.

Al doilea lucru, cercetătorii încă nu s-au pus de acord asupra a ceea ce înseamnă „necredincioasă în căsătorie”. În mod sigur, adulterul este inclus; dacă şi alte păcate cad sub incidenţa acestui termen este o problemă în dezbatere. După părerea mea, în această categorie nu sunt incluse prea multe alte păcate. Voi discuta mai târziu această problemă.

Al treilea lucru, Isus nu pare să spună că divorţul însuşi este adulter. O persoană care divorţează, dar nu se căsătoreşte, nu comite nici un păcat pe care Biblia să-l poată clasifica drept adulter. În schimb, recăsătoria în urma unui divorţ care nu are temei biblic merită acuzaţia de adulter.

Al patrulea lucru, învăţăturile lui Isus vizavi de ceea ce poate şi nu poate să facă un bărbat se aplică la fel şi pentru femeie.

În orice caz, conform învăţăturii lui Isus, există o singură categorie de păcate care justifică divorţul: „necredincioşia în căsătorie”, uneori tradusă şi cu „curvie”. Acest termen traduce cuvântul grecesc porneia. Unii comentatori cred că acesta este primul termen dintr-o listă incompletă. Însă nu există nici o listă în Matei 19:9 (sau în paralela din Mat. 5:32); este doar un singur termen. Nimic din acest text nu ne face să credem că porneia este doar primul termen dintr-o listă care nu este specificată. Conţinutul unei asemenea liste ar fi trebuit să fie prezent într-un alt text şi apoi folosit aici. Paralelele cu Marcu 10:11-12 şi Luca 16:18 nici măcar nu menţionează porneia ca motiv pentru divorţ. După părerea mea, acest lucru este o dovadă că nu există mai multe excepţii decât porneia.

Ce este, deci, porneia? Mai întâi, principalul mod de a fi eliberat de sub legământul marital este moartea partenerului (Rom. 7.1-4). În Vechiul Testament adulterul era pedepsit cu moartea (Lev. 20:10; codurile de legi prezentau de obicei pedepsele maxime, nu pe cele stipulate, în afară de cazul în care acestea erau specificate), care avea drept rezultat libertatea părţii rămase de a se recăsători. De aici rezultă că pedepse mai puţin aspre (cum este divorţul) erau de asemenea permise, ceea ce ducea, şi de această dată, la libertatea partenerului de a se recăsători.

Isus a permis divorţul ca o alternativă validă la aplicarea pedepsei capitale partenerului care a păcătuit (Mat. 19:9). Iosif a demonstrat, de asemenea, că aceasta era o aplicaţie validă a Levitic 20:10, deoarece Biblia îl numeşte „neprihănit” pentru că a dorit să divorţeze de Maria pe ascuns, decât să o discrediteze sau să-i dorească moartea (Mat. 1:18-19). Regula, deci, pare a fi ceva de genul „păcatele [împotriva partenerului tău] care justifică moartea, de asemenea justifică şi divorţul.” Cu alte cuvinte, dacă ai păcătuit atât de rău încât partenerul tău ar putea, din punct de vedere legal, să ceară moartea ta, partenerul tău poate fi, de asemenea, liber să divorţeze, în schimb. Divorţul este în mod sigur o aplicaţie mult mai îndurătoare a Leviticului 20:10, în cele mai multe cazuri.

După părerea celor mai mulţi cercetători, atât termenul ebraic pentru adulter din Levitic 20:10 (na’aph), cât şi porneia (termenul grecesc, n.trad.) au acelaşi domeniu semantic, fiecare implicând păcate sexuale crase. Contextul în Levitic 20:10 pare a indica în principal adulterul însă şi alte păcate sexuale justifică moartea şi pot fi incluse uşor în această categorie (de ex., bestialitatea, incestul, Lev. 20).

În plus, Isus nu a creat legi noi şi nici nu le-a abolit pe cele vechi (Mat. 5:17-20). Acest lucru mă face să cred că Matei 19:9 este o aplicare a Vechiului Testament. Mi se pare că Levitic 20:10 este candidatul principal pentru legea pe care o aplică Isus aici. Acest lucru mă face să trag concluzia că porneia din Matei 19:9 se referă la adulter şi la alte păcate sexuale crase, care în Vechiul Testament justifică pedeapsa capitală. Deşi putem să despicăm firul în patru vizavi de sensul fiecăruia dintre aceşti termeni, ideea este că aici se au în vedere păcatele sexuale crase ce vizează infidelitatea şi care justifică divorţul.

Astfel, după părerea mea, legământul marital între credincioşi poate fi întrerupt în mod legitim prin moarte sau prin divorţul care are temei biblic. Divorţul are temei biblic doar atunci când în Vechiul Testament, pentru o asemenea faptă, ar fi fost justificată pedeapsa capitală. În zilele noastre această perspectivă poate fi considerată una extremă însă cred că este una biblică şi voi încerca s-o explic mai pe îndelete.

1 Corinteni 7:10-17

Divorţul mai este justificat din punct de vedere biblic atunci când un necredincios îl părăseşte pe un credincios (1 Cor. 7:15), dar nu şi în cazul în care un credincios îl părăseşte pe un necredincios. Am scris mai mult despre această excepţie în altă parte.

Multe biserici permit divorţul şi în cazul abandonării iar unii consideră lucruri ca abuzul a fi o formă de abandon. Acest lucru poate sau nu să fie o justificare, în funcţie de detalii. Oricum, nu cred că abuzul emoţional constituie un motiv pentru divorţ, nici în Vechiul Testament şi nici în Noul Testament.

În cazul abandonării efective a unui credincios de către un necredincios, cred că avem de-a face cu ceea ce Biblia ar considera un divorţ care există în realitate chiar dacă acesta are autoritate legală sau nu. Acesta este tipul de situaţie care ar motiva în mod rezonabil porunca lui Moise referitoare la certificatul de divorţ, în Deuteronom 24:1-4, text care cred că este baza pe care Pavel permite recăsătoria într-o asemenea situaţie (1 Cor. 7:15). Necredinciosul n-ar trebui să plece iar credinciosul n-ar trebui să-l alunge sau să-l izgonească pe necredincios. Însă dacă un asemenea păcat este comis de către necredincios, credinciosul este apărat, primind un certificat de divorţ de la necredincios.

După divorţ

După un divorţ justificat din punct de vedere biblic, amândouă părţile se pot recăsători. Nu văd nicăieri în Scriptură interzicerea recăsătoriei celui care a provocat divorţul. Mai degrabă, Biblia pare să spună că un cuplu căsătorit este într-un legământ care poate fi rupt numai în anumite circumstanţe. O dată ce este rupt, amândoi partenerii sunt liberi. O persoană nu poate avea obligaţii contractuale faţă de altă persoană fără ca cealaltă persoană să aibă aceleaşi obligaţii contractuale. Doi oameni sunt fie în legământ, fie în afara lui; nu există o cale de mijloc prin care numai o parte este în legământ.

Oricum, multe divorţuri nu sunt justificate biblic. În aceste cazuri, partenerii divorţaţi nu au dreptul să se recăsătorească deoarece legământul nu a fost călcat. Fiecare este sub legământ faţă de celălalt, fiind trataţi numai ca separaţi (1 Cor. 7:11).

Separarea este o opţiune păcătoasă în cele mai multe cazuri, deşi Pavel recunoaşte că uneori se întâmplă acest lucru. Scenariul descris de Pavel pare a fi un caz în care un cuplu a divorţat fără o justificare biblică. Deoarece ei nu au o justificare biblică, ei nu sunt cu adevărat divorţaţi. Prin urmare, singurele lor opţiuni sunt separarea continuă (pseudo-singurătatea) sau împăcarea. Astăzi, acest lucru se poate întâmpla fie prin simpla separare, fie printr-un divorţ legal, dar fără temei biblic.

Mai departe, din moment ce adulterul justifică divorţul şi din moment ce recăsătoria ilegitimă este un adulter, dacă unul dintre parteneri se recăsătoreşte în urma unui divorţ nejustificat biblic, celălalt partener poate să-l elibereze de obligaţiile legământului, rupând legământul în temeiul adulterului. În mod clar această opţiune este una păcătoasă, deoarece este provocată de o recăsătorie prin care s-a comis adulter.

Partea dificilă

 

Acum ajungem la partea în care voi încerca să te fac să îţi dai seama cum se aplică aceste principii la situaţia ta. Cum am menţionat deja, primul pas ar trebui să fie pocăinţa, atât din partea ta, cât şi din partea soţului tău.

Dacă soţul tău doreşte să se împace cu tine, cred că ai obligaţia biblică de a face o încercare în sensul acesta. Scriptura îi cheamă pe soţi să-şi iubească soţiile (Ef. 5:25) şi pe soţii să-şi iubească soţii (Tit 2:4). Tu eşti soţia lui, deci ai obligaţia să-l iubeşti. Ştiu că pare o regulă imposibilă însă este ceea ce Scriptura învaţă. Să sperăm că nu este atât de greu ca iubirea vrăjmaşilor, care de asemenea ne este poruncită (Mat. 5:44).

Practic vorbind, în timp ce îţi poate părea imposibil să-ţi iubeşti soţul, este adevărat că alte cupluri au reuşit să se reîndrăgostească (pe unele le ştiu şi eu). Dacă ei au reuşit, şi tu poţi să faci lucrul acesta. Ideea este că, dacă Biblia îţi cere să-ţi iubeşti soţul, acest lucru este ceva ce poţi realiza cu ajutorul Duhului Sfânt (1 Cor. 10:13; Gal. 5:22).

De asemenea, tot practic vorbind, a te împăca cu soţul tău ar fi mult mai bine pentru copiii tăi. Şi chiar dacă nu pui atât de mult preţ acum pe perspectiva soţului tău, ca tată sunt ferm convins că dacă nu ar trăi sub acelaşi acoperiş cu copiii lui, acest lucru l-ar devasta.

Întrebarea importantă referitoare la împăcarea cu soţul tău este dacă i-ai spus sau nu de aventura ta. Dacă i-ai spus, el va dori, probabil, să divorţeze de tine având un temei biblic. Desigur, în momentul acesta, probabil asta îţi doreşti. Dacă-i spui, fii sigură că motivele tale sunt curate. Dacă-i spui pur şi simplu cu speranţa că el va divorţa de tine şi dacă nu cauţi iertarea lui pentru infidelitatea ta faţă de el, atunci chiar dacă vei obţine în cele din urmă divorţul pe care îl doreşti, te vei face vinovată şi tu de divorţ.

Cu privire la iubitul tău, trebuie să încetezi să-l mai iubeşti, atât fizic, cât şi sentimental. Şi acest lucru ar putea părea imposibil însă, la fel ca în cazul tuturor poruncilor lui Dumnezeu, Duhul Sfânt poate să-ţi dea puterea să te supui. Dacă în cele din urmă vei divorţa şi nu ai încetat să-l iubeşti pe iubitul tău, presupun că te vei mărita cu el. Vei avea justificare biblică pentru acest lucru dacă soţul tău divorţează de tine în temeiul adulterului tău. Însă nu te vei putea recăsători fără să păcătuieşti, deoarece va trebui încă să te pocăieşti de faptul că l-ai iubit până nu ai fost divorţată.

General vorbind, oamenii consideră că este mai uşor să obţii iertarea decât să nu păcătuieşti, astfel că fac tot ceea ce vor şi se bizuiesc pe iertare. Însă este important să ne amintim că nu asta susţine Biblia, ci că adevărata iertare pretinde o adevărată pocăinţă. Biblia ne învaţă că trebuie să-L iubim pe Dumnezeu şi că, dacă Îl iubim pe Dumnezeu, atunci vom asculta de Dumnezeu. Într-un sens foarte real, deci, problema ce-ţi stă înainte este dacă-ţi vei sacrifica dorinţele de acum de dragul dragostei tale pentru Dumnezeu sau dacă vei sacrifica ascultarea de Dumnezeu de dragul dorinţelor tale de acum.

Şi, desigur, alegerea ta va avea consecinţe eterne. Credincioşii îşi adună comori în ceruri atunci când ascultă (Mat. 6:18-21) şi nu-şi adună comori atunci când nu ascultă. De aceea Pavel şi mulţi alţii de pe paginile Scripturii au dorit să trăiască vieţi atât de nenorocite (1 Cor. 9:14 şi mai departe; 15:19). Nu sugerez că ar trebui să te resemnezi şi să fii nefericită – departe de mine! Spun că ar trebui să-I oferi Duhului Sânt o şansă pentru a face din căsnicia ta una fericită, iar dacă vei întâmpina şi suferinţe, vei fi răsplătită pentru că le-ai îndurat.

Aş adăuga că Dumnezeu este mult mai înclinat să-şi binecuvânteze copiii atunci când aceştia ascultă, decât atunci când aceştia sunt neascultători (Ps. 1). Dacă chiar vrei să fii fericită în viaţă, atunci cel mai bun pariu al tău ar fi să urmezi instrucţiunile lui Dumnezeu despre cum poţi să fii fericită. A căuta fericirea într-o altă căsnicie poate părea o dorinţă nevinovată însă nu este ceea ce Dumnezeu porunceşte. Cu alte cuvinte, a urma sfatul lumii poate să te facă fericită pentru o vreme (Evr. 11:25) însă nu te va împlini pe viaţă.

Răspuns de Ra McLaughlin

Tradus de Tiberiu Pop

http://crestintotal.ro/resurse/familie/casatorie/

Un american l-a lăudat pe Dumnezeu în timp ce a traversat cascada Niagara pe o funie

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în STIRI

Vineri, americanul Nick Vallenda, cu o frânghie în mână a trecut pe o  funie de oțel cu diametru de 5 cm peste cascada Niagara. În ultimii o sută de ani nu s-a mai întâmplat o astfel de cascadorie, scrie un raport al publicației Christian Telegraph.

Vallende a avut atașat un microfon și tot timpul a fost intervievat. În timpul aceste cascadorii Nick a lăudat pe Dumnezeu spunând: “Slava Tie, Dumnezeu Tatăl! Multumesc, Isuse”.

Potrivit publicaţiei, mai târziu, în timpul unei conferinţe de presă, Vallenda a vorbit despre importanţa credinţei în viaţa lui. ”Credinţa joacă un rol imens în ceea ce fac. Eu cred că Domnul a deschis multe uși în viata mea, iar aceasta este una dintre ele “, – a declarat el, adăugând: ” Mulțumesc lui Dumnezeu, sunt intact “.

“Călatoria” a început pe partea americană a cascadei, şi s-a încheiat pe partea canadiană, în doar 25 de minute. El a fost urmărit live prin canalul ”Megastunts”  de aproximativ 13.1 milioane de telespectatori.

Citeşte mai mult pe: Un american l-a lăudat pe Dumnezeu în timp ce a traversat cascada Niagara pe o funie | Stiri Crestine.ro