ADY HENTEA & DANIEL POPA (Isus esti mangaierea mea)
Lună: octombrie 2012
Lecții învățate din tăcerea lui Dumnezeu
„Aveam 18 ani când am încetat să mă mai rog pentru frații mei.” Așa își începe Renee James tulburătoarea mărturisire despre modul în care experiențele dureroase au adus-o mai aproape de Dumnezeu.
„Sean suferă de o formă gravă de autism. Niall are Sindrom Down,” scrie Renee într-un editorial înduioșător publicat în Today’s Christian Woman. Obișnuită să vadă zilnic neputința fraților ei, Renee s-a descoperit înrobită de propria neputință. În fiecare noapte, povestește ea, se ruga pentru vindecarea fraților ei: „variații pe aceeași temă”: „Doamne, Biblia spune că Îți pasă de vindecare. Te rog, vindecă-i pe Sean și Niall. Doamne, ce anume din familia noastră Te-a făcut să crezi că putem să ne ocupăm de doi fii handicapați? E ceva ce am făcut noi? Nu-i drept! Doamne, de ce eu sunt normală și Sean și Niall nu? E ceva ce ar trebui să fac sau să fiu ca să le fac dreptate? Doamne, de ce ai permis handicapul lor? De ce?”
Rugăciunile lui Renee, atât de asemănătoare celor a mii, sute de mii, poate milioane de creștini confruntați cu durerile acestei vieți, nu au primit răspunsul mult dorit. Așa că tânăra a încetat să se roage.
Nu putea fugi nici de ei, nici de întrebări
„Cuiele – acele situații dificile care dor cu disperare și ne țintuiesc de podea – vin în forme de tot soiul. Sean și Niall erau cuiele mele – ascuțite. (…) Cuiele dor. Voiam să le smulg, să bandajez găurile și să schiopătez departe de afrontul pe care Sean și Niall îl reprezentau față de înțelegerea mea cu privire la Dumnezeu (sau a ceea ce credeam eu că este Dumnezeu și că ar trebui să fie creația Lui: frumusețe, ordine, plenitudine),” scrie Renee, începând să își analizeze disperarea.
„Dar Sean și Niall nu se lăsau smulși. Sunt frații mei, până la urmă. Cu ochii minții îl vedeam mereu pe Sean și degetele lui în continuă mișcare, umerii aduși în față, corpul prea slab și în continuă mișcare, chiar și când stă pe loc. Privirea încrucișată a lui Niall și zâmbetele lui îmi reduceau la tăcere scenariul care amenința să se deruleze în continuu în mintea mea: ‘Doamne, înseamnă că trebuie să îndrept eu cumva toate astea, dacă Tu nu poți sau nu vrei.’” Tânără recunoștea că nu se putea îndepărta nici de frații ei, nici de întrebarea care îi revenea obsesiv în minte: „De ce?”.
„Poate că nu știam cum să ascult. Poate că credința mea nu putea să accepte finalitatea tăcerii lui Dumnezeu. Oricare ar fi fost motivul, am încetat să mă rog pentru vindecarea lui Sean și Niall. În schimb, am plâns aparenta abandonare a lor, a familiei mele, a mea, de către Dumnezeu,” mărturisește Renee.
După 30 de ani, s-a rugat din nou
O schimbare radicală de perspectivă o face pe Renee să reînceapă să se roage pentru frații ei, după 30 de ani. Prezentă la o întâlnire religioasă pe teme artistice, conferențiarul a întrebat meditativ „Trăim noi astăzi așa cum Iisus ar trăi dacă ar fi aici, fizic, în corpurile noastre? La ce trebuie să renunțăm pentru a putea descoperi adâncimea inimii lui Dumnezeu?” Pe fundal rula un videoclip cu imagini de la un botez.
Această întrebare introspectivă a făcut-o pe Renee să își reconsidere fundamental atitudinea. „Am renunțat la nevoia mea ca Dumnezeu să îmi răspundă la ‘De ce?’-ul meu cu privire la Sean și Niall. Am oprit filmul acela din capul meu pentru totdeauna. Mi-am întors privirea de la cuiele mele către imaginile cu lacrimile de bucurie, apa. M-am concentrat pe aceste imagini ale perspectivei de ansamblu, singura care contează, ale vieții înnoite, aici și acum, fizic, datorită morții și învierii lui Iisus. Și m-am rugat.”
Renee povestește că rugăciunile ei folosesc astăzi aceleași cuvinte pe care le folosea și acum 30 de ani, dar că spiritul rugăciunii este cu totul altul: „Doamne, îți mulțumesc pentru Sean și Niall. Fii Tu pâinea lor cea de toate zilele în felul în care au nevoie ei astăzi. Doamne, Tu ești Marele Medic. Doar Tu îi poți vindeca pe Sean și Niall. Vindecă-mă și pe mine. Doamne, eu nu înțeleg care este marea lucrare pe care Tu o faci în familia mea, așa că ajută-mă să am răbdare.”
Renee a învățat, între timp, să vadă și să transmită și celorlalți lucrurile bune pe care le-a înţeles din experiența sa. Și încheie spunând că „deși de partea aceasta a Raiului nu se va putea certa, nu va putea conversa, nu va putea împărtăși secrete sau glume copioase cu frații ei, totuși, într-o zi va putea”.
Ultimele cuvinte ale mărturiei ei sunt, pentru cei mai mulți, mai ușor de spus decât de trăit: „Am nevoie de cuie. Toți avem.”
Lucrãri complexe pentru modernizarea drumului spre Pasul Vâlcan
Defrişãri pentru modernizarea drumului spre Pasul Vâlcan. Consiliul Judetean Hunedoara a scos la licitatie modernizarea tronsonului de drum spre Pasul Vâlcan.
Lungimea acestuia este de 3,7 kilometri, iar suma alocatã pentru acest segment este estimatã la peste 8 milioane de lei.
Amenajare de spatii pentru deşeuri
În cadrul lucrãrilor se va amenaja şi un spatiu pentru depozitarea deseurior ce rezultã în urma lucrãrilor de modernizare a tronsonului de drum. Depozitarea şi colectarea deşeurilor rezultate în urma activitãtilor de modernizare a drumului judetean se va realiza permanent pe toatã perioada de derulare a lucrãrilor. Deşeurile rezultate în timpul activitãtilor de modernizare se vor colecta şi depozita în pubele amplasate în organizarea de şantier. Deşeurile vor fi colectate şi transportate periodic la groapa de gunoi de cãtre o firmã specializatã cu care executantul va semna un contract de prestãri servicii.
Totul se recicleazã
Pãmântul dezvoltat din sãpãturi se va folosi la umpluturi pentru realizarea terasamentului drumului. Arborii defrişati se vor folosi pe şantier, iar frunzele şi ramurile rezultate se vor colecta pe o platformã amplasatã în organizarea de şantier.
Pe timpul derulãrii activitãtii de modernizare a drumului se interzice parcarea autovehiculelor în afarã organizãrii de şantier pentru evitarea contaminãrii terenului cu produse petroliere.
DJ 664 îşi are originea în judetul Gorj. Lungimea drumului judetean pe teritoriul judetului Hunedoara este de 10 kilometri cuprinşi inrtre Pasul Vâlcan şi intersectia cu Bulevardul Mihai Viteazu. Acesta face legãtura rutierã cu judetul Gorj asigurând totodatã accesul spre statiunea turisticã Pasul Vâlcan. În traseul drumului în amonte de amenajarea turisticã Pasul Vâlcan sunt întâlnite grohoti?uri de panta prinse în masã de pietriş. Sub stratul de grohotiş apare rocã de bazã formatã din şisturi cristaline.
Modernizarea DJ 66 este o componentã a unei initiative multmai ample demarata la nivelul Consiliului Judetean Hunedoara având ca scop reabilitarea întregii retele de drumuri judetene aferente zonelor cu potential economic şi turistic relevant pentru dezvoltarea economicã localã şi regionalã. Ca urmare a modernizãrii drumului se doreşte îmbunãtãtirea conditiilor de circulatie precum şi diversificarea serviciilor şi stimularea initiativei
private în zona turisticã a depresiunii Petroşani. modernizarea drumului are în vedere pe lângã realizarea unei legãturi rutiere alternative cu judetul Gorj şi scoaterea din izolare a unor zone cu potential turistic, dezvoltarea durabilã a turismului prin amenajarea zonei turistice Pasul Vâlcan şi jonctiunea cu zona turisticã Strajã.
Creşterea potentialului turistic
Modernizarea infrastructurii va contribui la creşterea atractivitãtii zonei pentru noi investitii în obiective turistice. În plus, odatã cu modernizarea drumului judetean valoarea terenurilor din zona va creşte. Realizarea modernizarui drumului va sprijini dezvoltarea economice prin atragerea de investitori. De asemenea, protejarea mediului este prioritarã în acest proces de modernizare, care pe termen lung va duce la creşterea calitãtii vietii locuitorilor din zonã.
Starea drumului, din ce în ce mai proastã
Starea tehnicã a drumului judetean se agraveazã pe an ce trece datoritã lipsei unei
structuri rutiere cu îmbrãcãminte modernã. Un alt aspect care contribuie la necesitatea modernizãrii drumului este legat de siguranta circulatiei, la ora aceasta starea tehnicã a drumului prezentând un real pericol pentru participantii la trafic. Starea tehnicã a carosabilului este foarte rea cu numeroase defectiuni, de tipul gropilor şi denivelãrilor care genereazã bãltirea apelor pe timp ploios şi praf pe timp uscat. Conditiile de circulatie sunt improprii pentru desfãşurarea deplasãrilor din punct de vedere al sigurantei,
confortului şi impactului asupra mediului.
Raul IRINOVICI
ANUNȚ:CINA D-LUI
Duminică 7 octombrie 2012,în Bis.MARANATA Vulcan va avea loc CINA D-LUI ,începând cu ora 11.00
Toți cei dornici să stea la Masă cu D-l ,îi rugăm să nu uite că în prealabil trebuie făcută o curățire a trupului și sufletului ,aducând D-lui ca jertfă,o zi de post și rugăciune.
Vă așteptăm pe toți cu multă dragoste ,să stăm în părtășie ,la masă cu D-l.
Ce este Cina Domnului (Împărtăşania)?
Dacă în articolul precedent am văzut ce nu este cina Domnului, sau Împărtăşania, în articolul de azi dorim să vedem ce spun Sfintele Scripturi că este Cina Domnului.
Act sfânt instituit de însuşi Domnul Isus Hristos
Cu scurgerea vremurilor, oamenii din diferite confesiuni şi biserici au dezvoltat un întreg sistem de tradiţii şi rânduieli care nu sunt lăsate de Dumnezeu pe paginile Sfintelor Scripturi iar unele chiar tocmai sunt contrare celor scrise în Biblie. Nu tot aşa este în cazul Cinei Domnului. Actul acesta sfânt a fost instituit de însuşi Domnul Isus Hristos aşa cum spune Scriptura şi nu vine de la oameni:
Când a sosit ceasul, Isus a şezut la masă cu cei doisprezece apostoli. El le-a zis: “Am dorit mult să mănânc Paştele acestea cu voi înainte de patima Mea; căci vă spun, că de acum încolo, nu le voi mai mânca, până la împlinirea lor în Împărăţia lui Dumnezeu.” Şi a luat un pahar, a mulţumit lui Dumnezeu, şi a zis: “Luaţi, paharul acesta şi împărţiţi-l între voi; pentru că vă spun că nu voi mai bea de acum încolo din rodul viţei, până când va veni Împărăţia lui Dumnezeu.” Apoi, a luat o pâine, şi, după ce a mulţumit lui Dumnezeu, a frânt-o, şi le-a dat-o zicând: “Acesta este trupul Meu, care se dă pentru voi; să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea.” Tot astfel, după ce au mâncat, a luat paharul, şi li l-a dat, zicând; “Acest pahar este legământul cel nou, făcut în sângele Meu, care se varsă pentru voi.” (Evanghelia după Luca 22:14-20)
Semnul amintirii Legământului încheiat între Creştin şi Domnul Isus Hristos
Apostolul Pavel scrie în continuare, în aceeaşi Epistolă I către Corinteni:
Căci am primit de la Domnul ce v-am învăţat; şi anume că, Domnul Isus, în noaptea în care a fost vândut, a luat o pâine. Şi, după ce a mulţumit lui Dumnezeu, a frânt-o, şi a zis: “Luaţi, mâncaţi, aceasta este trupul Meu care se frânge pentru voi; să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea.”( 1 Corinteni 11:23-24)
Prin acest act, creştinii îşi amintesc într-un mod solemn despre legământul care l-au încheiat cu Domnul Isus Hristos atunci când s-au pocăit şi au ales să trăiască într-o deplină ascultare de Cuvântul lui Dumnezeu. Atunci s-au făcut părtaşi făgăduinţelor, sau promisiunilor lui Dumnezeu cu privire la moştenirea vieţii veşnice, a iertării şi a cetăţăniei în Împărăţia Cerurilor.
Vestirea morţii Domnului Isus Hristos
Moartea Mântuitorului a fost una prin care el a plătit preţul pedepsei păcatului întregii omeniri. Prin participarea la Cina Domnului, prin acest act sfânt, creştinii vestesc această jertfă plătită de Domnul Isus Hristos, aşa cum spune Apostolul Pavel în continuare:
Tot astfel, după cină, a luat paharul, şi a zis: “Acest pahar este legământul cel nou în sângele Meu; să faceţi lucrul acesta spre pomenirea mea, ori de câte ori veţi bea din el.” Pentru că, ori de câte ori mâncaţi din pâinea aceasta şi beţi din paharul aceasta, vestiţi moartea Domnului, până va veni El. (1 Corinteni 11:25-26)
Când vin în biserică necreştini, adică cei care nu au încheiat încă un legământ cu Domnul Isus Hristos, care nu au primit încă iertarea păcatelor şi Duhul Sfânt, aceşti oameni sunt puşi faţă în faţă cu jertfa mântuitoare adusă de Domnul Isus Hristos la Golgota. Noi, toţi cei care luăm parte la Cina Domnului, prin aceata arătăm efectul acestei jertfe în vieţile noastre şi îi facem pe ei să înţeleagă cât de urgentă este nevoia lor să ia o atitutinde corectă faţă de mîntuirea lor personală.
Dacă nu ai încheiat un legământ cu Domnul Isus Hristos, sau dacă ai încheiat acest legământ dar nu trăieşti potrivit cu condiţiile lui, participarea ta la acest act sfânt Scriptura îl califică ca a “lua parte la masa Domnului în chip nevrednic”. Când ultima dată te-ai împărtăşit cu trupul şi sângele Domnului Isus Hristos? Participarea ta la acest act a fost una în chip vrednic de Dumnezeu, sau nu?
Cina Domnului mai are o altă implicaţie foarte profundă. Actul acesta implică o judecată şi este o judecată. Despre aceasta vă invit să citiţi în articolul care va fi publicat mâine.
Biserica Penticostală Maranata Vulcan 