Doamne, iartă-ne din nou!


Maria LucaUndeva… pe drumul crucii
Domnul paşii şi-a oprit…
A privit cu ochii-n lacrimi
Spre poporul Său iubit…

Se-ntreba acum Divinul
Unde-i oare dragostea?
Unde-s ochii ce plângeau
La învăţătura Sa?

Vede-n jurul Lui mulţimea
Hohotind… cu gândul rău:
„Care este Împăratul
Coborât din Dumnezeu?”

Şi, cu fruntea sângerândă
Sub coroana cea de spini
Iar porneşte spre Golgota
-Mieluşel printre străini-

Simte inima din piept
Că se frânge de durere:
„Doamne, Tată ai Tu milă
Pentru jertfă dă-Mi putere!

Dacă asta-i voia Ta
Numai voia-Ţi să se facă…
Dar Te rog să iei aminte:
Doamne-ndură-Te şi iartă!

Iartă-i că nu ştiu ce fac,
Încă nu-Ţi cunosc iubirea…
Dar prin jerfa de pe cruce
Astăzi dă-le mântuirea!”

Da! Prin sângele ce-a curs
Am primit iertarea-n dar,
Prin atâtea chinuri multe
Îndurate la Calvar!

Doamne, iartă-ne din nou
Pentru-atunci… şi pentru-acum
Şi rămâi Stăpânul Veşnic
Pe al vieţii noastre drum!

Vulcan-31-03-2013      Maria Luca

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.