EMANUEL & REBECA (dedicație)

  

  

Emanuel şi Rebeca

( Vulcan 15 septembrie 2013)

Septembrie-i mai viu în acest an

Şi-n cântec îşi revarsă fonoteca,

Fiincă este nuntă la Vulcan

Şi pe un drum comun, cu mult elan,

Emanuel porneşte cu Rebeca.

Ştiind că nu-i nimic întâmplător

Şi că au fost purtaţi în rugăciune,

Noi credem că şi drumurile lor,

Unindu-se, pornesc spre viitor

Vegheaţi de Cel ce dă doar daruri bune.

De-aceea noi, dincolo de urări

Făcute cu o dragoste fierbinte,

De calde zâmbete, de-mbrăţişări,

Dincolo de extaz şi-aplaudări,

Să ne rugăm Divinului Părinte

Ca mâna Lui să fie peste ei

Şi-n viaţă pas cu pas să-i ocrotească,

Căci funia când e-mpletită-n trei

Rezistă la-ncercări şi-n anii grei,

Iar pacea sfântă să îi însoţească.

Un colţ de rai să fie casa lor,

Şi-n crez, cu certitudini pentru „mâine”,

Ştiind că-i Domn şi peste viitor

Cel care dă cu braţ mângâietor

Belşug de pace şi belşug de pâine.

Şi, răspunzând din Cer, Tatăl Ceresc

Cu dragoste va transforma poteca

În drum cu flori ce veşnic înfloresc,

Pe care azi cu dragoste pornesc

Emanuel şi-aleasa lui, Rebeca.

Amin

Simion Felix Marțian