În cine Doamne să mă-ncred
Când totu-n jur e falsitate?
Surâsul este doar o mască
Şi lumea-i plină de păcare…
În cine să îmi pun nădejdea
Când văd în jurul meu minciuna
Şi banul cum ajung în frunte
Iar adevărul plânge-ntruna?
La cine aş putea s-alerg
Când mă simt singur, părăsit?
Cine-ar putea să lase pacea
Să ştiu că sunt şi eu iubit?
Şi unde să găsesc speranţă
Când vorbe mă rănesc…şi doare?
Cine-ar avea acea putere
Să dea alin şi vindecare?
Când aplecat sub grea povară
Mai cad la margine de drum
De unde vine cu iubire
Samariteanul drept şi bun?
Atâţia ani m-au frământat
Atâtea zeci de întrebări…
Căutam răspunsuri şi priveam
Uimită către-albastre zări…
Parcă un gând… ‘lăuntrul meu
Îmi tot şoptea să strig la Tine…
Să-Ţi chem prezenţa-n viaţa mea
S-alung şi temeri…şi ruşine…
Şi a venit o zi senină
Când mi-ai vorbit Isus Iubit
Când Te-am primit în viaţa mea
Şi-acum am pace-s fericit!
Acum mi-e viaţa sărbătoare
De Tine, Doamne luminată…
Îţi mulţumesc că mă iubeşti
Şi m-ai iertat precum un Tată!
Vulcan-19-10-2013 Maria Luca
Biserica Penticostală Maranata Vulcan 