Cu tălpile goale…


Maria LucaCu tălpile goale păşesc rătăcit
Prin ceaţă şi-aducere-aminte…
Mă doare o şoaptă uitată-n trecut,
Tăcerea ascunsă-n cuvinte…

Ridic plin de teamă a timpului voal
Şi caut o fărâmă de soare…
E frig…e-ntuneric acolo-n trecut
Şi drumul parcurs încă doare…

Cu tălpile goale păşesc peste anii
Trecuţi fără rod…şi pustii…
Iar rănile dor şi-mi sângeră gândul
Că, Doamne, puteai să revii!

Dar încă e timp…mă proştern şi Te chem
Îţi cer încă-o dată iertare…
Priveşte spre mine…mă strânge la Piept
Şi lasă prin haru-Ţi salvare!

Vulcan-21-12-2013      Maria Luca

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.