Călător ce mergi pe cale
Rătăcit prin munţi şi văi
Nu ţi-e dor de-o vorbă bună,
De o strângere de mână…
Nu ţi-e dor de fraţii tăi?
Ai lăsat în urmă totul
Răzvrătit şi furios…
Când o vorbă te-a rănit
Ai lăsat tot ce-ai iubit
Şi-ai plecat străin…pe jos…
Azi ai obosit…şi singur
Ţi-e povara mult prea mare…
Cât ai vrea să te opreşti
Iar credinţa s-o găseşti…
Să te-ntorci în adunare!
Dar ţi-e teamă…aşa de teamă
De priviri şi de cuvinte…
Simţi cum inima se strânge
Simţi cum dorul te ajunge…
Este timpul…Ia aminte!
Azi e timpul biet pribeag
Să te-ntorci din drumul tău…
Nu la oameni să revii
Ci la dragostea dintâi…
Să te-ntorci la Dumnezeu!
Vulcan-07-04-2014 Maria Luca