
Am fost creați pentru a ne închina… dar nu doar cu buzele și vocile noastre. În închinare aducem ceea ce suntem si ceea ce avem înaintea Tronului Dumnezeului cel Atotputernic, iar închinarea are la fel de mult de a face cu ascultarea și cu credința noastră de zi cu zi, cât are de a face cu dragostea și adorarea noastră pentru Dumnezeu.
Contrar opiniei publice, nu dăruim pentru a primi înapoi. Nu dăm zeciuiala pentru a fi binecuvântați. Nu dăm ofrande și daruri pentru a primi înapoi înzecit sau însutit. Deși aceste lucruri se întâmplă de multe ori, motivația noastră în a dărui este ca data viitoare să putem dărui și mai mult. Când Dumnezeu ne-a descoperit acest principiu, ne-a schimbat complet modul de gândire privitor la bani, finanțe, zeciuială și dărnicie.
Putem vedea peste tot în jurul nostru faptul că astăzi, oamenii își folosesc darurile, munca și cariera pentru a se ridica mai presus de alții, pentru a dobândi un statut social, pentru a-și face un nume și astfel cariera/munca a devenit o unealtă a lăcomiei, chiar un idol pentru foarte mulți, în loc să fie un mod de închinare și o unealtă de binecuvântare pentru noi cât și pentru alții. Evrei 13:5-6 ne avertizează să nu fim iubitori de bani, ci să fim mulțumitori pentru ce avem… Dar câteodată este greu să facem asta pentru că totul în jur ne îmbie să căutăm succesul cu orice preț.
Timp de 6 ani eu împreună cu soțul meu Florian am locuit în Statele Unite și am căutat să trăim “visul american”… Am făcut facultatea în domeniul afacerilor și am căutat împlinirea financiară mai presus de Dumnezeu, mai presus de căsnicia noastră, mai presus de orice lucru deși ne numeam creștini, mergeam la biserică în fiecare duminică și Îl cunoșteam pe Dumnezeu. Am căutat să ne atingem țelurile de carieră, să avem o casă mare, să conducem mașini frumoase și am reușit pentru o perioadă, dar am plătit un preț pentru asta. 1 Timotei 6:17 ne avertizează să nu ne îngâmfăm și să nu ne punem nădejdea în bogății, dar noi asta am făcut. Am făcut din locurile de muncă și din posesiunile noastre idoli, care ne-au furat privirile și inima. Ambițiile noastre erau mai presus de Dumnezeu, și nu ne interesa planul sau voia Lui, ne interesa să ne atingem țelurile financiare… Dar oricât de mult am câștigat, nu a fost niciodată îndeajuns și nu am fost cu adevărat împliniți. A fost ca și cum banii se scurgeau printre degetele noastre și nu doar cheltuiam tot ce câștigam, dar ne-am afundat și în datorii, pentru că mereu ne doream tot mai mult. În tot acest timp nu L-am onorat pe Dumnezeu cu rodul muncii noastre, nu aduceam zeciuiala la Casa Lui și dărnicia era departe de inima și gândurile noastre. Dar slavă Domnului că El a avut răbdare cu noi și ca un Tată bun și iubitor ne-a învățat despre prioritățile Lui și despre inima Lui.
În anul 2009 ,Domnul ne-a deschis ochii și inimile îndreptându-le spre El, invitându-ne la o relație vie cu El, prin Duhul Sfânt. Am început să căutăm Fața Lui și voia Lui ca niciodată înainte și am descoperit că de fapt planul Lui nu era ca noi să fim în America și să ne îmbogățim. Nu! Planul Lui era ca noi să venim în România, și să ne dedicăm viața lucrării Lui, zidind Biserica și Împărăția Lui în România. Lucrul cel mai minunat este că planul Lui este mult mai frumos și mult mai măreț decât orice plan pe care l-am avut noi pentru viața noastră. Deși ne-am luptat cu decizia de a ne întoarce aproape un an de zile, am ales să trăim în ascultare pentru că am înțeles că în planul Lui, și trăind de asemenea o viață de închinare, vom fi mult mai împliniți și mult mai fericiți decât căutând satisfacțiile temporare pe care lumea (America) le oferă. Am renunțat la visul american și am prins visul Lui.
În câteva luni, El ne-a schimbat radical inimile, gândirea, viața și căsnicia. Ne-a învățat să ne încredem în El, pentru că lucrurile materiale sunt trecătoare, dar Împărăția lui e veșnică, și în asta ne-a chemat să ne învestim viețile și resursele. Am trăit mai multe miracole financiare și am primit mai multe binecuvântări de când am decis să ne întoarcem în Romania decât în toată perioada pe care am trăit-o în America. Nu a fost și nu este ușor. Este o umblare zilnică în închinare și credință, dar când căutăm mai întâi Împărăția Lui, toate celelalte lucruri chiar vin pe deasupra (Matei 6:33).
Viața de închinare este o aventură. De când ne-am întors în România am pus bazele Bisericii C3 din Brașov, am început o firmă de cunsultanță în afaceri (C3 Solutions), am tradus și am publicat cartea Liber de datorii scrisă de Ray și Shirley Noftsinger și am inițiat mai multe proiecte la nivel local prin care dorim să avem un impact în comunitatea în care trăim. Am trăit multe miracole până acum și știm că ne așteaptă lucruri mărețe în viitor, dar totul este din El, prin El si pentru El.
Dumnezeu ne-a înzestrat cu daruri, cu înțelepciune, cu resurse și El dorește ca fiecare din noi să excelăm în orice facem. Scopul Lui nu este ca noi să ne înălțăm, noi să ne luăm slava sau gloria, noi să ne umplem buzunarele și să trăim vieți extravagante și înbuibate. Scopul Lui este ca El să se vadă, El să ofere soluții unei lumi ce are nevoie de un Mântuitor, El să reverse binecuvântări și să aducă vindecare și restaurare într-o lume frântă, coruptă și plină de oameni în nevoi și în durere. Cred că El dorește ca noi să muncim pentru a fi o binecuvântare și este mai preocupat de a da bogăție prin noi decât pentru noi.
Îmi place versetul din Maleahi 3 care spune “aduceți însă la casa vistieriei toate zeciuielile, ca să fie hrană în Casa Mea; puneți-Mă astfel la încercare, zice Domnul oștirilor și veți vedea dacă nu vă voi deschide zăgazurile cerurilor și dacă nu voi turna peste voi belșug de binecuvântare”. În biserica noastră, coșulețul pentru daruri și zeciuieli stă în fața bisericii pentru ca cei ce doresc să vină să aducă darurile lor dintr-o inimă dornică și cu bucurie.
2 Cronici 7:14 “dacă poporul Meu, peste care este chemat Numele Meu se va smeri, se va ruga și va căuta fața Mea, și se va abate de la căile lui rele – îl voi asculta din ceruri, îi voi ierta păcatul și-i voi tămădui țara.”
Cred că acest verset este mai mult decât o chemare la pocăință. Cred că este o chemare la o viață de închinare pentru fiecare credincios, prin care El să poată avea impact la nivel de națiune. El vrea să vindece și să ridice România și vrea să o facă prin fiecare dintre noi. Cred că zeciuiala și dărnicia sunt un mic pas, dar El caută vieți consacrate în închinare.
Ce a pus Dumnezeu în tine (daruri, abilități, talente)? Ce a pus în mâna ta (resurse, timp)? Cum te poți închina Lui cu toate aceste lucruri zi de zi? Cum poți să fii o binecuvântare pentru comunitatea în care te afli? Mă rog să afli răspunsul și să umbli în ascultare zi de zi, pentru că El cu siguranță te va călăuzi în tot adevărul, și nu doar că te va binecuvânta, dar va face din tine un izvor de binecuvântare pentru cei din jurul tău!
Citeste mai mult la http://alfaomega.tv/spiritual/romania-puls-spiritual/3182-daruim-pentru-ca-data-viitoare-sa-putem-darui-si-mai-mult-darnicia-ca-forma-de-inchinare-de-mirabela-vasile#ixzz39Khnz720