Categorie: MEDITAŢII

CINA este pentru OM și nu OMUL pentru CINĂ

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în "IZVOR" de GÂNDURI, Cina D-lui, MEDITAŢII

Titlul este o adaptare la una din replicile pe care Domnul Iisus le-a dat religioșilor din vremea lor când aceștia erau gata să sacrifice binele și sănătatea omului de frica călcării Sabatului (vezi Matei 2:1-14; Marcu 2:23-27).

Din păcate și azi încurcăm borcanele. Ajungem ca de frica neglijării Cinei să punem în pericol binele și sănătatea oamenilor.

Oricât de bune ne-ar fi intențiile, se poate să greșim exact ca cei din vechime.

La fel cum în vechime au fost situații speciale când oamenii au trecut peste anumite încredințări, fără ca Dumnezeu să-i condamne, cred că și azi avem o situație specială.

Cina a fost dată spre aducere aminte și nu pentru garantarea sănătății celor care se expun fără un motiv întemeiat.

Din păcate și în acest caz o teologie dezechilibrată conduce la încredințări și acțiuni hazardate.

Nu trebuie să uităm că, ceea ce ne ține în Hristos este credința în jertfa Lui și nu participarea la anumite acte de cult. Prin asta nu vreau să spun că actele de cult sunt inutile, dar ele au doar rolul de a hrăni și întări credința salvatoare în Iisus Hristos. Altfel cum ar fi rămas credincioși martirii din închisori și temnițe?

Domnul Iisus Hristos, în toate cazurile citate mai sus ne-a învățat că situațiile speciale cer abordări speciale.
Fariseii condamnau nevinovați, dar dacă ar fi învățat ce înseamnă ,, milă voiesc iar nu jertfă” ar fi avut discernământul necesar.

Să nu ajungem să punem în pericol binele și sănătatea oamenilor de frica neglijării Cinei.

Cina este pentru om și nu omul pentru Cină.

Sper ca noi să avem acest discernământ!

Laurentiu Funieru

Nelu Brie – Darurile duhovnicesti, darurile Duhului

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în "IZVOR" de GÂNDURI, Duhul Sfânt, MEDITAŢII

agnus dei - english + romanian blog

Mai trebuie sa spunem ca darurile spirituale sunt impartite fiecarui credincios in conformitate cu planul lui Dumnezeu si cu harul lui Dumnezeu. Nimeni nu poate sa depaseasca acest cadru. Manifestarea darurilor se face in acord cu planul lui Dumnezeu si cu harul lui Dumnezeu. Noi ne rugam ca Dumnezeu sa dea daruri ale Duhului, dar nu le putem fabrica. Si nici nu vrem. Vai de cel ce se amesteca in zona aceasta. La mijloc e planul lui Dumnezeu. La mijloc e harul lui Dumnezeu care da fiecaruia cum voieste, bisericilor cum voieste. Si subliniez ca este important sa ne deschidem inima, sa ne deschidem partasiile noastre  spre manifestarea darurilor Duhului Sfant, nesocotind ca aceste interventii ale lui Dumnezeu ar putea intr-un fel sau altul sa stinghereasca adunarile noastre. Ba, dimpotriva, ele sunt menite sa aduca prospetime, sa aduca viata, potrivit cu harul lui Dumnezeu si cu planul lui Dumnezeu.

TEXT 1…

Vezi articolul original 1.354 de cuvinte mai mult

Pericolul închinării ,,ghiveci”

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în "IZVOR" de GÂNDURI, EDITORIALE, ESEURI, MEDITAŢII

Săptămâna Patimilor. Vineri: Vinerea Neagră sau când Dumnezeu primeşte bătaie!

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în "IZVOR" de GÂNDURI, EDITORIALE, MEDITAŢII

 

good-friday-jesus-crucifixion

Când spui negru înseamnă întunecat. Închis. Fără lumină. Sumbru.

Aşa a fost ultima zi a Celui mai măreţ Om care a păşit vreodă planeta. A Dumnezeului întrupat în carne şi oase. A Singurului care călcă pe mare ca pe beton.

Era întuneric adânc când Sanhedrinul L-a adus legat la judecată. Nevinovat. Ei, „parlamentul” care trebuia să facă lumină. S-au strâns la miezul nopţii deşi legea le interzicea acest lucru! L-au lovit pe Isus peste faţă. L-au judecat după mărturia unor oameni mincinoşi. Ei care trebuiau să apere adevărul. I-au rostit sentinţă de moarte! Ei care trebuiau să apere viaţa!

Apoi, înainte să crape de ziuă au bătut în geam la Pilat. „Trezeşte-te degrabă, trebuie să ne ucizi un Om!… repede, că încă n-a început Sabatul, nu e încă ora 6,00”. „Răstigniţi-L voi!”. „Legea noastră nu ne permite!. Din inimă am vrea, dar legislativ nu avem voie”. Asta e haina religiei. Exterior alb, interior negru. Viaţă în întuneric!

 

L-a dat în mâna satrapilor Pilat, să- l bătă. Cu bice care la cap aveau cârlige. L-au scuipat soldaţii. I-au pus coroană de spini pe cap. Să-nţepe şi fruntea şi gândurile. Să schimonosească faţa Mântuitorului. L-au legat la ochi şi-l plesneau peste obraz. „Ghici, cine te loveşte Dumnezeule?”. Dumnezeu vede nu doar legat la ochi, ci şi-n întuneric! (Să vă temeţi de El, nimic nu-i poate rămâne ascuns!).

Răsărise soarele în Israel, dar poporul tot intrase în noapte! „Răstigneşte-L”, răsuna din plămânii tuturor caiafiţilor ce aşteptau să mănânce pesach-ul!

I-au pus Crucea în spatele zdrelit. Arat de bice şi şiroind de sânge. A urcat pe via Dolorosa tot împuns, tot lovit. Un Dumnezeu care primeşte bătaie! Ce religie din lume se mai poate lăuda cu asta! L-au întins pe Cruce şi i-au bătut piroane în palme. Apoi L-au suspendat pe Mesia între cer şi pământ. Şi-au început să-L hulească! Norodul privea, fruntaşii batjocoreau. Pumnii au fost mai puţin dureroşi ca înjurătura. Cum să batjocoreşti un muribund?

L-au pus în rândul celor fărădelege. Răstignit între tâlhari. I-a smuls cămaşa şi au jucat-o la zaruri. I-au dat să bea oţet! Doar o acreală e omul în stare să-i dea lui Dumnezeu! Şi-au început să-L silească să coboare de pe Cruce. Că diavolul asta dorea: să ne lase fără mântuire! Întunericul nu are mântuire!

Când Daniel era în groapa cu lei Dumnezeu era acolo, prezent, când Iosif a fost în pușcărie, Dumezeu a fost acolo, prezent, când Samson era prizonier cu ochi scoși, Dumnezeu era acolo, dar când Hristos suferea agonia Crucii pe Calvar, Dumnezeu şi-a lăsat Fiul singur! „Eli, Eli, lama sabactani!”.

A făcut şoc hipovolemic. Plămânii nu mai primeau oxigen, inima nu mai avea de unde pompa sânge, rinichii i s-au blocat! Umerii i se dislocau. Chin sfăşietor de moarte. Capilarele din glandele sudoripare s-au rupt! Îngerii au îngheţat în Cer cu aripile întinse. „S-a sfârşit!”. Apoi, şi-a dat duhul”. Şi tot cerul s-a făcut tuş! Întuneric în milocul zilei! „Cu adevărat a fost Fiul lui Dumnezeu”, a strigat un centurion roman.


Tu, ce strigi după toate astea?

Nicolae.Geantă

Sursa: https://nicolaegeanta.blogspot.ro/2016/04/saptamana-patimilor-vineri-vinerea.html

Procesul lui Isus

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în "IZVOR" de GÂNDURI, EDITORIALE, ESEURI, MEDITAŢII

La moara lui Felix

Proces

Trecea Isus prin săli de judecată,
Sobor, Pilat, Irod şi iar Pilat,
Într-un proces cum n-a mai fost vreodată,
Şi raţiunea ţipă consternată:
„Cum, Adevărul este acuzat?

Pe banca acuzaţilor stă Mila?
Stă Dragostea cu chip curat şi blând?
Se înroşeşte chiar şi clorofila
De indignare, când îşi pun ştampila
Pe condamnare, oamenii, pe rând.”

A apărut un licăr de dreptate
Când i s-a dat s-aleagă, la popor,
Între un Miel şi-un om cu mâini pătate,
Însă mulţimile înfierbântate
Ales-au…potrivit cu firea lor.

„La moarte!”ţipa aspru acuzarea
Cu glas de bici, tăios, încrâncenat,
Şi raţiunea-şi strigă consternarea:
„Dar unde-i, unde este apărarea?
Cum să condamni un om nevinovat?”

Însă procesul, apă-nvolburată,
Curge spre un deznodământ fatal
Şi raţiunea tace sufocată,
Căci toată-această falsă judecată
Trece dincolo de raţional.

Cine şi cum putea să înţeleagă
Că acuzatul, în tăcerea Lui,
Primea pedeapsa pentru lumea-ntregă,
Când fiecare îşi ducea-n desagă
Păcatul bici…

Vezi articolul original 33 de cuvinte mai mult