Doamne…e atâta ură
Ce sufocă dragostea
Şi aleargă omenirea
Pe un drum unde-i pieirea
Lipsită de pacea Ta!
Sunt atâtea lacrimi Doamne
Şi suspine…şi dureri…
Glasuri care-n rugăciune
Cheamă tainic al Tău Nume
Să le dai din cer puteri…
Sunt şi oameni ce mai caută
Adevărul pe pământ…
Ei nu ştiu…nu înţeleg
Că-adevărul pur…întreg
Este sfântul Tău Cuvânt!
Doamne-atâta nedreptate
Ce triumfă…mă-nfioară…
Nu-nţeleg de ce-i aşa
De ce plânge dragostea?
Mă întreb a câta oară?
Azi Te rog…Te rog Părinte
Mai trimite Har de sus…
Lasă ploaie de iubire
Peste-ntreaga omenire
Să iubim cum Tu ai spus!!!
Vulcan-03-09-2014 Maria Luca
Biserica Penticostală Maranata Vulcan 