Cum aş putea Părinte cu slabele-mi cuvinte
Să-Ţi laud măreţia…să-Ţi spun cât Te iubesc
Când Tu eşti chintesenţa a tot ce mă-nconjoară
Şi doar prin îndurarea-Ţi am harul să trăiesc!
Cum aş putea vreodată să-Ţi mulţumesc de jertfa
Ce m-a întors din viaţa de zbucium şi păcat…
Când sângele ce-a curs pe lemnul de osândă
M-a curăţit şi astăzi sunt fiu răscumpărat!
Cum aş putea vreodată să-Ţi răsplătesc iubirea
Ce m-a purtat pe braţe în clipe de-ncercări…
Când spinii mă răneau în drumul către Tine
Mi-ai dat înviorare şi binecuvântări!
Cum aş putea Părinte prin slabele-mi cuvinte
Să-Ţi spun cât mi-e de dor… cât Te iubesc de mult…
Cum serile târzii în părtăşie sfântă
Aştept înfiorată ca vocea să-Ţi ascult…
Vulcan-12-09-2014 Maria Luca
