Te iubesc…da, Te iubesc!


Maria Luca

Doamne, de-aş putea descrie în cuvinte dorul meu
Le-aş căuta pe cele-alese…le-aş muia în curcubeu
Şi le-aş trece prin cămara inimii să le-ncălzesc
Orice vers Ţi-ar spune: „Tată, Te iubesc…da, Te iubesc!”

De-aş putea cu vocea-mi slabă imnuri sfânte-aş înălţa…
Eu, pământul, cerul, apa zi şi noapte Ţi-am cânta
Dar nu pot…nu ştiu Isuse glasul să-l prefac în cânt
Însă-al meu condei pe filă aleargă plin de avânt…

Şi poeme-ncep să curgă izvorâte din iubire
Şi în drumul lor -prin haruŢi- aduc pace şi trezire
Le-mpletesc cu mângâiere, cu speranţă şi credinţă
Şi le fac o mică treaptă pe calea spre biruinţă…

Doamne, de-aş putea culege toate vorbele din lume
Le-aş cuprinde în buchet şi în versul meu le-aş pune
Iar pe cer aş scrie mare cu raze ce strălucesc
Să citească lumea-ntreagă: „Te iubesc! Da, Te iubesc!!!”

Vulcan-02-03-2015     Maria Luca

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.