De-am putea îndepărta învelişul de ţărână
Să vedem ascuns acolo sufletul…ca o comoară
Oare câţi ar plânge-atuncea ruşinaţi în sinea lor
Când privirile mulţimii ar începe să îi doară?
Oare dacă-n trupu-acesta s-ar deschide o fereastră
Prin care-am pute privi către inima din piept
Câţi ar pune pânze grele şi-ar acoperi-o toată
Să ascundă nepăsarea, tot ce-i rău şi e nedrept?
Dacă într-o zi…cumva…viaţa noastră-ar fi o carte
S-o citească fiecare…filele să-i răsfoiască
Oare-am sta cu fruntea sus…am privi cu demnitate
Când în jurul nostru lumea ar începe să vorbească?
Doamne…pune-n noi iubire…şi speranţă…şi credinţă…
Şi o inimă curată umplută cu Duhul Tău
Să fim sare şi lumină, robi destoinici în lucrare
Dar mai mult de tot şi toate să fim fii de Dumnezeu!!!
Vulcan-11-05-2015 Maria Luca
