Eu sunt copil al celor ce odată
Murit-au pentru ţară, pentru neam
Dar astăzi pacea s-a pierdut în flăcări
Şi parcă nici speranţă nu mai am…
Privesc în jurul meu cu îndoială
Şi mă întreb: E oare-adevărat?
Atâtea glasuri strigă…vor dreptate
Dar unde e dreptatea au aflat?
Şi mă întreb…în marea de mulţime
Mai este cineva să vrea…iubirea?
Să caute pacea ce o dă credinţa
Şi lacrima ce cheamă fericirea?
Privesc…şi sufletul în mine geme…
E-atâta tulburare în popor…
O, Tatăl nostru…vino cu putere…
Avem nevoie azi de ajutor!
Zideşte-n noi o inimă curată…
Ne dă răbdare, dragoste şi har
Să înţelegem rostu-acestei vieţi
Să nu ne fie traiul în zadar!
Vulcan-05-11-2015 Maria Luca
