
Suflete ce treci şi astăzi prea grăbit pe drumul vieţii
Nu vezi tu în depărtare mijind zorii dimineţii?
Nu simţi inima în piept cum tânjeşte după cer
Pustiită de-alergare…prinsă-n traiul efemer?
Ochii tăi nu văd tristeţea? Nu văd lacrimi şi durere?
Nu-nţelegi că lumea-i rece şi lipsită de putere?
Oare nu te înspăimântă hăul către care mergi
Şi atâta neputinţă ce în drumul tău culegi?
Azi e zi de cercetare…trece Dumnezeu cu slavă…
Se opreşte şi la tine…se opreşte şi te-ntreabă:
” Unde-i dragostea ce-odată am sădit în pieptul tău?
De ce umbli prin străini şi-ai uitat Cuvântul Meu?”
Trece încă Dumnezeu…încă-i timp de cercetare
Ţi-a mai dăruit o zi…zi de har şi îndurare…
N-ai vrea tu aici, acum să te-apleci cu umilinţă
Să-L primeşti în viaţa ta…să-ţi dea pace şi credinţă?
Trece Dumnezeu prin ţară…trist, mai trece Dumnezeu
Caută pe altar cărbunii…vede drumul că e greu…
Dar aşteaptă…mai aşteaptă să te-ntorci şi tu şi eu
Să ne dea din apa vieţii…să ne ducă-n cerul Său!
Vulcan-30-11-2015 Maria Luca