O, ce veste minunată!

Undeva, într-o căsuţă la o margine de sat
Saltă vesel focu-n vatră căci e timp de colindat…
Pe ferestrele-aburite flori de gheaţă se răsfaţă
Aşteptând înspăimântate soarele de dimineaţă…

Vântul şuieră afară…într-un dans dezlănţuit
Fulgii albi, pufoşi se-aşează pe drumeagul troienit
Iar în depărtare codrul şi-a pus straie lucitoare
Căci a prins din zbor o veste: Este mare sărbătoare!

Chiar şi stelele pe cer luminează mai frumos
Noaptea-n care din iubire s-a născut Pruncul Cristos…
Dintre miile de stele o stea a pornit de-ndat
Să vestească omenirii că Mesia s-a-ntrupat!

Totul e o feerie…alb, căldură, strălucire
În căsuţa luminată cu mireasmă de iubire…
Inima tresaltă-n piept când colindul s-a-nălţat:
„O ce veste minunată!” S-a născut un Împărat!

Vulcan 10-12-2015    Maria Luca