Câte dintre voi ați văzut filmul The Theory of Everything? Merită vizionat. E despre viața lui Stephen Hawking.
Un lucru care mi-a atras atenția, a fost momentul în care după ani buni de căsnicie ea a ales să se despartă de el. Motivul ei a fost următorul: Au spus doi ani! Nu am crezut că vei trăi atât de mult!
Câte dintre voi știți o parte din jurământul rostit în biserică de către miri?
Finalul lui spune: Până când moartea ne va despărți.
Am ajuns la concluzia că noi ne avem în minte doar partea asta și uităm că până la moartea ne va despărți există procesul îmbătrânirii împreună. (în cele mai multe cazuri)
Cu toate că moartea lasă suferință în urmă, totul se întâmplă într-o clipă. Acum ești, imediat nu mai ești. Cu îmbătrânirea nu e așa. E greu. Sau nu. Depinde de noi.
De unde știu?
Din ceea ce văd în jur!
Gândul meu pentru voi azi e: nu vă doriți să îmbătrâniți lângă oricine!
Anii respectivi pot fi cei mai frumoși, dar în același timp e perioada în care murăturile cu verighetă prin viață. Nu mi-o luați în nume de rău, dar dacă am fi conștiente de faptul că atunci când ne căsătorim, o facem conștiente de faptul că vom îmbătrâni împreună- ne-am ușura viața.
Uitându-mă în jur am ajuns la următoarele concluzii.
Nu îți dori să îmbătrânești lângă:
- Cel care schimbă fetele mai des decât își schimbă șosetele
Sunt sigură că ați văzut cazuri în care azi e cu una, mâine e cu alta. Dacă îl întrebi, îți va spune că sunt doar prieteni. Ei bine, nu există așa ceva. Eu aș numi-o disperare și lipsă de caracter. Am întrebat o dată pe cineva de ce are mereu o fată lângă el. Răspunsul a fost: Așa. Dacă azi face acest lucru, când va avea baston își vă păstra această tendință. Nu mă crezi? Privește în jur.
- Cel care face glume proaste
Nu sunt eu cu glumele, dar le apreciez pe cele cu bun gust. De fapt apreciez ironia înțeleaptă. Dacă azi face glume pe seama celorlalți, când va avea 60 de ani va face glume pe seama ta (sau mai repede). Ce vei face atunci? Păi mai poți doar să te rogi. Nu îl vei putea schimba. Nu ai cum. Glumele proaste sunt semnul superficialității. Ai grijă!
- Cel care îl are pe Dumnezeu pe buze, dar nu în inimă și în minte
Cred că acest lucru e cel mai greu de observat. Acum toată lumea e „sfântă”. Toți îl iubim pe Domnul, dar uităm să ne închidem telefoanele la biserică. Uităm să ridicăm pe cel de lângă noi. Vorbim de ajutorarea sărmanilor, dar ne lăsăm vecinul să moară de foame. E ușor să vezi dacă un băiat e ascuns în Cristos. Doar privește-l când nu știe că îl privești. Vei fi surprinsă.
- Cel care oferă ceva, pentru a primi ceva.
Trocul. E la modă. El îți spune un compliment, tu treci peste „ora de somn/ de venit acasă” (da, există și așa ceva[cred]). El te duce cu mașina, tu cobori ștacheta. El îți trimite trandafiri, tu îl lași să te țină de mână etc. Stați. NU mă înțelegeți greșit. Nu e nimic greșit în a primi flori, a merge la plimbare etc. Nu. E chiar drăguț, dacă în spate nu se ascunde altceva. Dacă înainte de căsătorie dorește să se apropie cât mai mult fizic de tine și să nu te respecte (sau să o facă până la cât de departe e prea departe), când o să fiți doi bătrânei, o să te împingă spre alte lucruri. Cu siguranță nu te va apropia de Dumnezeu.
- Cel care vorbește verzi și uscate
![]() |
| Sursă aici. |
Da, e de știut că băieții au darul vorbirii. Nu vorbesc mult, dar din două cuvinte pot să te facă să uiți ziua în care te-ai născut. Un băiat ascuns în Cristos nu va arunca cuvintele în sus și în jos. Nu va căuta prin cuvinte să te cucerească. Dacă te cucerește prin intermediul lor, bătrânețea va fi plină de cuvinte goale și multă muncă de una singură.
- Cel pentru care școala nu e importantă
Zilele trecute aveam o carte lângă mine. Un domn, față de care am tot respectul, s-a uitat la ea și m-a întrebat dacă nu mai am ceva cărți de genul acesta, deoarece ar vrea să învețe. Are cam în jur la 65 de ani. 65. Și vrea să mai învețe. Să se perfecționeze. Bunicul meu mi-a spus că ar da orice, numai să vadă să citească. Și are câteva clase. E importantă școala. Nu spun că trebuie să aibă doctorate și postdoctorate. Spun doar să iubească cartea. O să creșteți copii împreună. Copiii vor pleca. O să rămâneți singuri. Pensionari. Ce o să vorbiți toată ziua? Chiar dacă se înscrie în categoriile de mai sus, și e bun de gură, tot va rămâne fără cuvinte sau va fi o meliță stricată. Deschide bine ochii.
- Cel care e înscris la 100 metri garduri, nu la maraton
Nu știu câte ați citit cartea O mie de daruri, dar pe mine m-a învățat să privesc viața ca pe un maraton. Să nu sar peste clipe. Să nu îmi doresc să vină ziua de mâine, și să sar gardul de azi. Să trăiesc din plin acolo unde mă aflu. Sunt băieți care sunt mereu pe fugă. Mereu sunt înscriși într-o probă de 100 metri garduri. Nu vei putea sta cu moșul tău (îmi place cum sună) la o ceașcă de ceai, pe verandă discutând lucruri profunde sau doar ascultând ciripitul păsărelelor. Nu te vei putea bucura de astfel de clipe. Și sunt deosebite.
- Cel care nu te vede
Am preluat această idee din filmul You are not you. Știam lucrul acesta în subcoștient, dar nu puteam să îl pun în cuvinte. Vedeam cupluri la 50-60 de ani, care are străine unele de altele și nu înțelegeam de ce. El a încetat să o mai vadă sau nu a văzut-o niciodată. Suntem fete. Suntem vasul mai slab. Și e minunat faptul că avem acest statut. E nevoie ca cineva să aibă grijă de noi și să ne protejeze. Să ne îmbrățișeze, chiar dacă zicem noi că nu vrem. E nevoie ca cineva să creadă în noi, chiar dacă noi ne vedem un mare zero. E nevoie ca cineva să se roage pentru noi și pentru ceea ce avem nevoie, chiar dacă nu rostim în cuvinte toate acele lucruri. Dar pentru toate astea e nevoie ca el să te vadă. Să te vadă! Va fi groaznic să îmbătrânești lângă cineva care nu te vede.
- Cel pentru care ești o opțiune, nu e prioritate
Am constat cu durere acest lucru. Băieții vorbesc cu multe fete (bine, nu toți; să nu generalizăm), dar cel puțin au două în minte. Uneori vorbesc cu Domnul despre acest subiect. Dacă prima fată la care merg le spune nu, mai e fata numărul doi. Fata care a fost numărul 1, mereu va fi numărul 1. Nimic nu e mai dureros pentru o fată, decât să știe că a fost aleasă, doar pentru că prima fată a spus nu. Mentalitatea lor: Doar nu voi rămâne neînsurat! Pun sub semnul întrebării relația băiatului respectiv cu Domnul. Nu știu cum poți afla dacă ești numărul 1 sau 2 (20). Chiar nu știu. Nici eu nu știu, dar mă încred în Domnul.
Poate sunt absurdă, dar am văzut aceste lucruri în jurul meu. Nu am zâmbit când mi-am dat seama de aceste lucruri. Ar mai fi câteva idei de spus, dar mă opresc aici.
Ceea ce am scris mai sus nu e super spiritual sau poate sunt copilării, dar puse cap la cap aceste lucruri duc șa depărtarea de Dumnezeu. Normal că nu știu cum e să ai o relație. E adevărat, dar tatăl meu mă învață să deschid ochii. Și să-i deschid bine. V-am scris pentru că îmi pasă de voi și de inima voastră. Nu vă lăsați amăgite.
Închei astfel.

