Da…Te iubesc cum niciodată
Nu am crezut că pot iubi…
Eşti însăşi chintesenţa vieţii
Şi dorul meu de veşnicii…
Te-am întâlnit cândva pe drumul
Unde iubirea înflorea…
M-ai luat de mână şi mi-ai spus
Că Ţi-ai dat viaţa pentru-a mea…
Atunci timid, n-am înţeles
Că Tu-mi vorbeai prin tot şi toate
Dar sufletul mi l-ai atins
Şi m-ai purtat spre cer, departe…
Mi-ai arătat acolo Doamne
O casă sfântă, minunată
Ce-ai construit-o pentru mine
Cu dragoste de Veşnic Tată…
O, cântă pace mă-npresoară
În rugă când Îţi pot şopti:
„Da…Te iubesc cum niciodată
Nu am crezut că pot iubi!”
Vulcan-24-05-2016 Maria Luca
Biserica Penticostală Maranata Vulcan 