
Mi-e dor de Tine, Tatăl meu
Mi-așa de dor de tine
Să ștergi a ochilor izvoare
De lacrimi și suspine…
De vocea Ta mi-așa de dor
Din nou să o ascult
În ceas sublim de părtășie
Cum o făceam demult…
Mi-e dor de Tine și mă doare
Că undeva, pe drum
M-am depărtat de Tine, Tată
Prin ceață și prin fum…
Și-acum, stingher și obosit
Alerg prin lumea mare
Și nu e nimeni să îmi spună
Cuvânt de alinare…
Dar vreau să cred că Tu, Părinte
Nicicând nu m-ai lăsat
Ci chiar și-atunci când am greșit
Din slavă m-ai vegheat…
De-aceea azi, cu umilință
Te chem prin rugăciune…
Mi-e dor de Tine, Tatăl meu
Un dor ce nu-l pot spune…
Vulcan-24-01-2017 Maria Luca