
Am înțeles că fără Tine sunt
O umbră doar…o goană după vânt
Și-alerg prin lume fără nici un rost,
Fără un drum și fără adăpost…
Și viața fără Tine e pustie
Lipsită de alean și bucurie…
Mereu grăbit, hoinar și părăsit
Fără nădejdea de a fi iubit…
Am înțeles că ziua fără Tine
E fără rod, e stearpă, fără bine
Și noaptea fără Tine e prea lungă
Când vin îngrijorări să mă ajungă…
Și toamna fără Tine e-ncețită
Și plouă peste inima rănită
Căci fața Doamne de-Ți ascunzi de mine
Mă prăbușesc în marea de suspine…
Am înțeles că fără Tine sunt
O pleavă-n vânt…o umbră pe pământ
Dar m-ai găsit…de moarte m-ai salvat
Și-acum sunt fiică…fiică de-Mpărat!!!
Vulcan-1-11-2017 Maria Luca