Autor: Biserica Maranata Vulcan
Gimnaștii îngroașă rândul pocăiților | Patru foști componenți ai lotului național au renunțat la sport pentru biserică
Am aflat de ce se subţiază rândurile campionilor noştri. De vină e un… sus-pus. Cel mai sus-pus: Dumnezeu! O campioană olimpică, o campioană mondială, un medaliat cu bronz şi o speranţă a gimnasticii, toţi patru foşti componenţi ai lotului naţional, au renunţat să facă performanţă pentru a se dedica religiei, iar acum activează în diverse culte.
Alin Jivan, acum în vârstă de 32 de ani, a luat medalia de bronz la Mondialele din 2005 de la Melbourne şi promitea să devină un nume mare în gimnastică. Însă a renunţat la a face performanţă, alegând să devină antrenor (e la secţia de gimnastică masculină a clubului Steaua Bucureşti) şi să se dedice bisericii. În 2007, Alin a trecut la cultul penticostal. De ce? “Până să fac acest pas, trăiam ca oricare alt băiat, acoperindu-mă de păcatele pe care nu le conştientizam atât de mult la vremea respectivă. De când am ales cale bisericii, lucrurile s-au schimbat radical. Acolo am descoperit cu adevărat credinţa în Iisus. Mama mea este botezată la penticostali, iar primul pas pe care l-am făcut în acest sens, al credinţei, a fost să merg la Biserica Betel din cartierul Crângaşi. Acolo am simţit cu adevărat care este menirea mea pe acest Pământ”, a explicat fostul gimnast pentru Libertatea. În timp, a mers chiar mai departe, implicându-se în viaţa de zi cu zi a cultului penticostal. “Împreună cu soţia mea am compus multe cântece pe care le-am dedicat lui Iisus”, a adăugat el.
La nunta lui nu s-a băut strop de alcool
Alin provine dintr- o familie numeroasă, având 6 fraţi şi 7 surori, împrăştiaţi prin lume, în Germania, Austria, Portugalia şi SUA. Trei dintre fraţi au trecut şi ei la penticostali. “Este un lucru înălţător să-l poţi descoperi pe Iisus. Mă bucură faptul că şi alţi fraţi de-ai mei au ales această cale. Periodic, ţinem legătura pe internet, dar, din păcate, nu ne-am mai văzut cu toţii din 1994. Atunci, am făcut o întâlnire pe care nu am cum să o uit. Au venit toţi. I-am avut alături şi pe părinţii noştri”, ne-a mai povestit Alin. Apoi ne-a mai dezvăluit un lucru interesant: la nunta lui cu Florina, în mai 2010, eveniment la care au fost invitaţi toţi foştii colegi de lotul naţional, nu s-au servit deloc băuturi alcoolice, respectându-se astfel regulile cultului penticostal. “Chiar dacă la noi nu se bea alcool, să ştiţi că invitaţii s-au simţit minunat la nunta noastră”, e convins fostul gimnast.
Iată una dintre melodiile scrise de Alin
Din dragoste de oameni!
Privesc la Golgota
și îți văd inima cum plânge
Ai luat durerea mea, ai
strâns-o-n palma Ta
Și-ai transformat-o-n sânge.
Purtai în pieptul Tău iubiri
de Dumnezeu și oameni
Pe dealul Golgota,
ai scris istoria
Din dragoste de oameni.
Din dragoste-ai murit,
pe cruce răstignit
Și trupul ți l-au pus
într-un mormânt
Dar nimeni n-a putut,
nimic nu te-a ținut
Și moartea ai învins,
mormântul este gol.
Nu Anna, nici Pilat,
Caiafa ori Irod, nu, Doamne
Nu ei te-au răstignit,
din dragoste-ai murit
Pentru noi toți, O, Doamne
Nici crucea n-a putut, nici
cuiul cel bătut, nu, Doamne
Nimic nu te-a legat,
ci singur Tu te-ai dat
Din dragoste de oameni.
Adrian Bucur s-a dus după Jivan
Adrian Bucur, şi el fost component al lotului naţional, s-a retras din gimnastică înainte de a apuca să aibă performanţe notabile. Alin Jivan l-a convertit la credinţă. “El a venit prima dată la noi, la penticostali, prin 2011. L-am luat cu mine. I-a plăcut foarte mult şi nu numai că a continuat să vină, dar a şi trecut la penticostali, pentru că, aşa cum îmi spunea, acolo l-a regăsit pe Iisus”, ne-a destăinuit Alin.
Sabina Cojocar cântă în corul bisericii
După ce s-a retras din activitatea competiţională, Sabina Cojocar, fostă campioană mondială în 2001, la Gent (Belgia), s-a dedicat antrenoratului şi cultului baptist. Acum, la 29 de ani, predă gimnastica în Sibiu, la clubul sportiv unde ea însăşi s-a format, iar în timpul liber cântă întru slava lui Iisus, pentru că s-a înscris în corul bisericii. Vocea ei frumoasă e foarte apreciată, umblă vorba. Sabina a avut mai multe oferte de a pleca în străinătate pentru a antrena, dar a preferat să rămână în ţară.
Oana Ban, misionară în Cipru
Oana Ban (29 de ani), fostă medaliată cu aur la Jocurile Olimpice de la Atena din 2004, face parte din cultul Martorii lui Iehova. Imediat după ce s-a retras din gimnastică, Oana a început misionariatul la Cluj, alături de soţul ei. Chiar a declarat la un moment dat pentru Libertatea că această cale, a credinţei, o defineşte. De aproape un an, Oana şi soţul ei se află în Cipru, unde fac misionariat voluntar. O persoană apropiată lor ne-a dezvăluit că pentru a putea face acest lucru, cei doi şi-au vândut maşina. “Din câte ştiu eu, ei, acolo, fac doar misionariat. Asta este ceea ce şi-au dorit. Cea mai mare bogăţie a lor este cea legată de partea sufletească”, a precizat sursa Libertăţii.
Alte vedete care-au dat-o pe religie
Vinicius Palade – Pe numele Lui ne bizuim
Religia penticostală. Regulile după care se ghidează membrii comunităţii
Religia penticostală este o religie neoprotestantă care pune accentul pe relaţia nemijlocită dintre om şi Dumnezeu, prin botezul cu Duhul Sfânt. Biserica Penticostală are un set de reguli pe care-l urmează de peste un secol.
1. Penticostalii cred că Biblia este singura normă în viaţa de credinţă.
2. Copiii penticostalilor, ca şi ceilalţi oameni, nu pot fi botezaţi până ce nu ajung să se convingă singuri că Isus este Mântuitorul lor personal.
3. Penticostalii cred în vindecările divine (supranaturale). Bolnavii sunt unşi cu untdelemn într-un ritual de vindecare.
4. Penticostalii oficiază Cina Domnului cu pâine nedospită (azimă) şi rodul viţei, nefermentat. De asemenea, ei practică gestul umilinţei, simbolizat de ritualul spălării picioarelor. Religia penticostală. Reguli de bază
5. Penticostalii cred în darul limbilor. Prin aceasta se înţelege vorbirea supranaturală prin care adeptul pocăit, înzestrat cu acest dar, vorbeste într-o limbă pe care nu o cunoaşte.
6. Biserica Penticostală poate primi membri de probă, pentru un anumit timp. În acest timp, candidatul este cercetat asupra stării lui sufleteşti şi, după ce a pus capăt păcatelor sale şi a dat dovadă că el cunoaşte toate principiile Bisericii, poate fi botezat în apă şi primit ca membru
7. Biserica Penticostală are dreptul să-i excludă pe acei membri care, după ce au fost îndemnaţi de mai multe ori la pocăinţă pentru abaterile lor, stăruiesc mai departe în săvârşirea păcatului. Prin excludere ei pierd dreptul de membru.
8. Biserica Penticostală nu permite ca un credincios să se căsătorească cu o necredincioasă sau invers. Divorţul este îngăduit numai în cazul de adulter dovedit.
9. Concubinajul şi avortul nu sunt îngăduite.
10. Penticostalii serbează ca zi de odihnă ziua de duminică. Reguli în religia penticostală: modestie şi simplitate
11. Penticostalii sunt obligaţi să ajute cu darurile lor orice lucrare la care sunt chemaţi şi mai ales să participe regulat la strângerile care au loc în fiecare duminică în toate Bisericile.
12. Penticostalii trebuie să urmărească în îmbrăcămintea lor modestia şi simplitatea. Aceştia nu trebuie să se potrivească principiilor lumii, nici să iubească deprinderile lumeşti, care întotdeauna înclină spre păcat. Prietenia lumii este vrăjmăşie cu Dumnezeu, mai cred penticostalii.
13. Penticostalii cred că după moarte sufletul care se desparte de trup rămâne în stare de conştienţă. Sufletele credincioşilor se mută într-o stare de odihnă, pace şi fericire conştientă, pe când sufletele necredincioşilor se duc într-un loc de chinuri, toţi aşteptând judecata din urmă şi învierea universală.
14. Penticostalii folosesc traducerea Cornilescu a Bibliei.
15. Penticostalii cred în loialitatea faţă de ţară şi faţă de autorităţile statului.
16. Penticostalii se opun oricăror discriminări de rasă, naţionalitate sau convingere religioasă. Biserica penticostală are o casă proprie de pensii
17. Bisericile penticostale sunt conduse de pastori, ajutaţi în misiunea lor de Comitetul bisericesc.
18. Biserica Penticostală are o Casa de Pensii şi Ajutoare care se organizează potrivit regulamentului propriu de organizare şi funcţionare şi conform normelor legale în vigoare referitoare la sistemul de pensii şi asigurări sociale.
Istoria Bisericii Penticostale în România Site-ul oficial al Bisericii Penticostale oferă detalii cu privire la începuturile acestei mişcări religioase în ţara noastră. În anul 1921, familia Gheorghe şi Persida Bradin, din comuna Păuliş, judeţul Arad, primeşte ştirea că în Statele Unite, există o mişcare religioasă bazată pe reactualizarea doctrinelor creştine cu privire la botezul cu Duhul Sfânt şi vindecări divine. În acea vreme soţia lui Gheorghe Bradin era bolnavă, iar vindecarea pe cale medicală nu fusese posibilă. Vestea că mai există o posibilitate şi anume vindecarea prin credinţă a venit la timp, aducând cu ea nădejdea în puterea lui Dumnezeu. În iunie 1922 Gheorghe Bradin s-a rugat pentru vindecarea soţiei sale care suferea de tuberculoză şi hidropizie şi ea a fost vindecată de Domnul. Gheorghe Bradin a hotărât să deschidă prima Biserică Penticostală din România, în Păuliş, la 10 septembrie 1922.
La sfârşitul anului această biserică avea 30 de membri. Penticostalii au fost adesea persecutaţi în prima jumătate a secolului trecut, fiind consideraţi de conducerea Bisericii Ortodoxe Române drept fanatici. Ministerul Cultelor, prin decizia nr. 114119 din 1933 a declarat penticostalii, atât sub acest nume cât şi sub noul lor nume de „Biserica lui Dumnezeu Apostolică”, ca fiind o sectă interzisă. Cultul penticostal a primit o recunoaştere din partea statului, sub numele oficial de Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România pe 14 noiembrie 1950, prin Decretul nr.1203 semnat de preşedintele Parlamentului, Petru Groza. Dosarele CNSAS au scos la iveală că pe parcursul perioadei comuniste mai mulţi pastori penticostali au fost colaboratori ai Securităţii. Conform estimării făcute de Cultul Penticostal, în 1982 erau 785 de biserici oficiale penticostale, 142 de pastori şi aproape 150.000 de credincioşi inclusiv copiii. După Revoluţia din 1989, bisericile penticostale şi slujitorii lor au putut să lucreze în deplină libertate. Conform ultimului recensământ, în România trăiesc astăzi peste 350.000 de penticostali.
Citeste mai mult: adev.ro/nin9h6
