SPUNE DA MERSULUI LA BISERICA


biserica-inter

Omul are nevoie de discipline care sa-l pozitioneze corect fata de Dumnezeu si fata de semeni si, da, omul are nevoie sa mearga la biserica. Chiar daca multi oameni merg la biserica din pur ritual, tot e bine sa merga la biserica, pentru ca mersul la biserica NU dauneaza sanatatii spirituale.

A respinge Biserica pe motiv ca oamenii sunt neseriosi, nepocaiti, imaturi, neintelepti, barfitori, ca se uita chioras la tine si nu te prea baga in seama, ca fiecare individ e cu grupul lui, ca fratii sunt prea lumesti si prea preocupati de bani, ca surorile sunt cu nasul pe sus si rele la suflet este, in cele din urma, o dovada ca nu intelegem natura Bisericii si nici propriile noastre nevoi spirituale.

Realitatea spirituala este ca nu-l putem avea pe Hristos fara a-i avea si Trupul, Biserica. A pretinde ca ai o relatie serioasa si profunda cu Mantuitorul Hristos, dar fara sa fii interesat de Trupul Lui, de Biserica este un non-sens. Hristos nu poate fi despartit de Trupul Lui. Cand il primesc pe El, ii primesc si Biserica. Daca ii resping Biserica, il resping si pe El. Acesta este primul adevar care ar trebui sa ma scoata din casa si sa ma faca sa merg la Biserica.

Nu discutam acum despre adevarata Biserica. Consider ca pierdem prea mult timp judecand grupurile religioase si exactitatea lor doctrinara. Biserica este formata din toti oamenii rascumparati prin jertfa lui Isus Hristos, care au intrat intr-o stare de har prin credinta si care traiesc pentru a-L glorifica pe Dumnezeu, prin ajutorul Duhului Sfant prezent in ei. A te lipi de o astfel de comunitate nu este doar un privilegiu, este o datorie sfanta. Nu cred ca poti sa afirmi ca esti crestin si tu sa nu apartii de o comunitate formata din oameni rascumparati.

Crestinismul este o religie a comunitatii, a exterioritatii si a unitatii in diversitate. Accentul in crestinism este pus in primul rand pe grup, nu pe individ, pentru ca Hristos a venit sa rascumpere un popor, un neam sfant, o Biserica, o pluralitate de oameni din orice etnie. Accentul exagerat pus pe valoarea in sine a individului ne-a facut sa credem ca daca as fi fost singur pe lume, Hristos tot ar fi venit sa moara pentru mine, singurul om din lume. Ma indoiesc de asta si, oricum, discutia este puerila si absurda, din moment ce nu suntem singurii oameni din lume. Dumnezeu a iubit lumea – pluralitatea este evidenta aici! – si vrea sa ne eliberaze de duhul individualismului si egoismului spiritual, integrandu-ne intr-o comunitate. In crestinism eu nu ma gandesc doar la mine, ma gandesc si la ceilalti. Nu ma iubesc doar pe mine, imi iubesc si aproapele, ca pe mine insumi. Nu caut doar mantuirea mea, caut si mantuirea celorlalti. Acesta este al doilea adevar care ar trebui sa ma scoata din casa si ma faca sa merg la Biserica.

In bisericile evanghelice ii invatam pe oameni ca fiecare individ are rolul lui in angrenajul spiritual numit Biserica. Noi suntem incheieturi, tendoane si madulare in Trupul lui Hristos. Nu ne primim cresterea decat in masura in care ne lasam folositi de Hristos pentru a-si atinge scopurile. Nu putem sa facem ce vrem noi, pentru ca nu ne mai apartinem noua, ii apartinem Lui. Desavarsirea noastra este un proces care depinde de apartenenta la comunitate. Dumnezeu a randuit Biserica pentru desavarsirea sfintilor, pentru maturizarea lor. Acesta este al treilea motiv care ar trebui sa ma scoata din casa si sa ma faca sa merg la Biserica.

Eu nu pot sa devin ceea ce a intentionat Dumnezeu sa devin daca nu sunt responsabil fata de cineva, daca nu dau socoteala de viata mea spirituala. In Biserica veghem unii asupra altora si ne indemnam la pocainta si la fapte bune. Cine sa se roage pentru mine cand sunt cazut daca nu Biserica? Cine sa ma incurajeze cand sunt deprimat daca nu Biserica? Unde sa se manifeste darurile pe care mi le-a dat Duhul Sfant daca nu in Biserica? Iata al patrulea motiv pentru care ar trebui sa ies din casa si sa merg la Biserica.

Sa nu justificam lenea spirituala si lipsa de evlavie spunand ca mersul la Biserica nu este important si ca putem sta bine merci acasa cu burta la bec si sa fim, in acelasi timp, buni ucenici ai lui Hristos. Iar daca doriti si mai multe motive pentru care mersul la Biserica este important, va rog sa cititi Scriptura. Sunt destule versete care sa va convinga ca Dumnezeu vrea sa iesiti din casa si sa mergeti la Biserica. Asta daca vreti sa faceti ce spune EL.

http://penticostalul.wordpress.com/

Simion Felix Martian – Alo, Cerul! (Poezie)


Un senator din Timiş îşi transformă casa părintească în biserică baptistă


iovescu

Fostul instructor auto, actualul senator Ioan Iovescu (PP-DD) va sărbători vacanţa parlamentară prin muncă. Singurul parlamentar PP-DD de Timiş îşi va repara casa părintească din temelii în această vară.

Este vorba despre o locuinţă în satul Cutina, comuna timişeană Bethausen. Două camere ale casei renovate vor primi o întrebuinţare specială – vor fi transformate în biserică baptistă.

„Nu voi pleca niciunde în concediu, pentru că am de terminat renovările la casa părintească de la Cutina. Voi lucra de unul singur, mie nu îmi place să aduc meşteri. Voi pune gresie şi voi face toate reabilitările necesare cu mâinile mele. Vreau să deschid şi o biserică aici. Acest plan este de mult, de când nu eram încă botezat. Două camere din casă vreau să le dau pentru treaba asta”, ne-a declarat singurul parlamentar PP-DD de Timiş, Ioan Iovescu.

La scurt timp după ce a ajuns senator, Ioan Iovescu s-a botezat la baptişti. A fost un gest de mulţumire pe care fostul instructor şi mecanic auto l-a adus divinităţii. Asta după ce, printr-o adevărată minune, a intrat în Parlament deşi a pierdut clar colegiul de Senat în faţa lui Ilie Sârbu (PSD).

http://www.ziuadevest.ro/

 

Debora & Estera Turcu – Nu-nțeleg câtă iubire


Arad: Deținutele au concertat în Biserica Penticostală Elim


La Penitenciarul Arad, 13 femei încarcerate au participat la programul religios al comunităţii Bisericii Penticostale Elim din cartierul Micălaca. În cadrul slujbei religioase, deținutele au prezentat un program de cântări religioase specifice.
”În colaborare cu instituţii guvernamentale, nonguvernamentale şi religioase din comunitatea locală, Serviciul de Educaţie şi Asistenţă Psihosocială din cadrul Penitenciarului Arad se implică în proiecte derulate pe linia recuperării şi creşterii şanselor de reintegrare socială a persoanelor private de libertate. Învăţarea conduitelor prosociale se înscrie printre scopurile vizate de multe dintre activităţile şi programele de educaţie moral-religioasă, de asistenţă psihologică şi socială cu persoanele private de libertate. Totodată, exersarea acestora, pe cât posibil, în cadrul comunităţii locale, facilitează recuperarea psihosocială şi morală a persoanelor private de libertate, pentru a spori şansele de reintegrare socială şi a diminua riscul recidivei”, spun reprezentanții Penitenciarului Arad.
Practic, ei vor să folosească educația religioasă și principiile moralei creștine pentru a reeduca deținutele aflate în custodia penitenciarului.