Categorie: DILEME

Întrebare: Există viaţă după moarte?

Răspuns: Există viaţă după moarte? Biblia spune: “Omul născut din femeie, are viaţa scurtă, dar plină de necazuri. Se naşte şi e tăiat ca o floare; fuge şi piere ca o umbră….Dacă omul odată mort ar putea să mai învieze…” (Iov 14:1-2, 14).

La fel ca Iov, aproape toţi am fost provocaţi de această întrebare. Dar ce se întâmplă exact după ce murim? Încetăm pur şi simplu să mai existăm? Este viaţa o uşă pivotantă prin care plecăm şi ne întoarcem pe pământ pentru a obţine în final măreţia personală? Toate persoanele se duc după moarte în acelaşi loc, sau în locuri diferite? Există cu adevărat raiul şi iadul, sau acestea sunt numai în mintea noastră?

Biblia ne spune că nu numai că există viaţă după moarte, dar şi că există o viaţă veşnică după moarte atât de măreaţă încât “Lucruri, pe care ochiul nu le-a văzut, urechea nu le-a auzit, şi la inima omului nu s-au suit, aşa sunt lucrurile, pe care le-a pregătit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc” (1 Corinteni 2:9). Iisus Hristos, Dumnezeu întrupat, a venit pe pământ pentru a ne oferi darul vieţii veşnice. “Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa, care ne dă pacea, a căzut peste El, şi prin rănile Lui suntem tămăduiţi” (Isaia 53:5).

Iisus a luat asupra Sa pedeapsa pe care o meritam fiecare dintre noi şi Şi-a sacrificat propria viaţă. După 3 zile, El a arătat că este biruitor asupra morţii prin învierea Sa din morţi, în Duh şi în trup. El a rămas apoi pe pământ pentru 40 de zile şi a mărturisit astfel către mii de oameni acest adevăr înainte de a se reîntoarce în casa Lui veşnică în cer. Romani 4:25 spune: “Iisus Hristos … a fost dat din pricina fărădelegilor noastre, şi a înviat din pricină că am fost socotiţi neprihăniţi.”

Învierea lui Hristos este un eveniment bine documentat. Apostolul Pavel a provocat oamenii să îi întrebe pe martorii oculari pentru a verifica validitatea afirmaţiilor sale, şi nimeni nu a fost în măsură să conteste adevărul învierii. Învierea lui Hristos este piatra de temelie a credinţei creştine; deoarece Hristos a înviat din morţi, şi noi putem avea credinţa că vom fi înviaţi.

Pavel i-a mustrat pe unii dintre creştinii vremii sale care nu credeau aceasta: “Iar dacă se propovăduieşte că Hristos a înviat din morţi, cum zic unii dintre voi că nu este o înviere a morţilor? Dacă nu este o înviere a morţilor, nici Hristos n-a înviat” (1 Corinteni 15:12-13).

Hristos a fost prima persoană inviată dintr-o mare mulţime a celor care vor fi înviaţi . Moartea fizică a venit în lume printr-un singur om, Adam, de care toţi suntem legaţi. Însă toţi cei care au fost adoptaţi în familia lui Dumnezeu prin credinţa în Iisus Hristos vor primi o nouă viaţă (1 Corinteni 15:20-22). La fel cum Dumnezeu i-a înviat trupul lui Iisus, tot aşa trupurile noastre vor fi înviate la întoarcerea lui Iisus (1 Corinteni 6:14).

Cu toate că toţi vom fi înviaţi, nu toţi vom merge în rai. Fiecare persoană face o alegere în decursul propriei vieţi care va determina locul unde acea persoană va merge pentru eternitate. Biblia spune că noi toţi suntem sortiţi să murim o singură dată, după care va urma judecata (Evrei 9:27). Aceia care sunt iertati prin credinta in Iisus Hristos vor merge în cer pentru viaţa veşnică, însă necredincioşii vor merge în iad, pentru a primi pedeapsa veşnică (Matei 25:46).

Iadul, ca şi raiul, nu este numai o modalitate de existenţă, ci şi un loc foarte real. Este un loc unde cei nedrepţi vor experimenta mânia lui Dumnezeu pentru eternitate. Ei vor avea parte de suferinţe emoţionale, mentale şi fizice, fiind afectaţi de ruşine, regret şi dispreţ.

Iadul este descris ca o groapă fără sfârşit (Luca 8:31, Apocalipsa 9:1), şi ca un lac de foc, arzând cu pucioasă, unde cei care vor locui vor suferi zi şi noapte şi fără încetare (Apocalipsa 20:10). În iad, va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor, arătând că durerea va fi intensă (Matei 13:42). Este un loc “unde viermele lor nu moare şi focul nu se stinge” (Marcu 9:48). Dumnezeu nu găseşte nici o plăcere în moartea celor păcătoşi, ci doreşte ca ei să se întoarcă de la căile lor păcătoase ca să poată astfel trăi (Ezechiel 33:11). Însă El nu ne forţează să ne supunem; dacă alegem să Îl respingem, El nu poate alege decât să ne dea ceea ce dorim – să trăim separaţi de El.

Viaţa pe pământ este un test – o pregătire pentru ceea ce va veni. Pentru cei credincioşi, aceasta înseamnă viaţa veşnică în prezenţa apropiată a lui Dumnezeu. Dar cum primim iertarea şi viaţa veşnică? Există o singură cale – prin credinţa în Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos. Iisus a spus: “Eu sunt învierea şi viaţa. Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi. Şi oricine trăieşte, şi crede în Mine, nu va muri niciodată…” (Ioan 11:25-26).

Darul vieţii veşnice este disponibil tuturor, însă pentru a-l primi, trebuie să renunţăm la plăcerile lumeşti şi să ne dăruim pe noi înşine lui Dumnezeu. “Cine crede în Fiul, are viaţa veşnică; dar cine nu crede în Fiul, nu va vedea viaţa, ci mânia lui Dumnezeu va rămâne peste el” (Ioan 3:36). Nu ni se va oferi posibilitatea de a ne pocăi pentru păcatele noastre după ce vom muri, pentru că odată ce ne vom întâlni faţă în faţă cu Dumnezeu, nu vom avea altă alegere decăt să credem în El. El doreşte ca noi să ne întoarcem chiar acum către El în credinţă şi dragoste. Dacă acceptăm moartea lui Iisus Hristos ca plată pentru răzvrătirea noastră plină de păcat împotriva lui Dumnezeu, ni se garantează nu numai o viaţă plină de sens pe pământ, dar şi viaţa veşnică în prezenţa lui Hristos.

Dacă doreşti să Îl accepţi pe Iisus Hristos ca Mântuitor personal, iată o rugăciune simplă care te va ajuta. Totuşi, ţine minte: rostirea acestei rugăciuni sau a oricărei alte rugăciuni nu te va mântui. Numai credinţa în Hristos te poate mântui de păcate. Această rugăciune este numai o modalitate de a exprima credinţa ta în El şi de a-I mulţumi lui Dumnezeu pentru că ţi-a dăruit mântuirea. “Doamne, ştiu că am păcătuit împotriva Ta şi că merit pedeapsa. Cred că Iisus Hristos a luat pedeapsa pe care o meritam eu, astfel ca eu să pot fi mântuit prin credinţa în El. Mă întorc acum de la păcatele mele şi îmi pun întreaga mea credinţă în Tine pentru mântuire. Îţi mulţumesc pentru harul Tău minunat şi pentru iertarea de păcate – darul vieţii veşnice! Amin!”

http://www.gotquestions.org/

Întrebare: Cum pot fi sigur că voi merge în Rai după ce voi muri?

Răspuns: Ştii tu sigur că ai viaţa veşnică şi că după ce vei muri vei merge în Rai? Dumnezeu vrea ca tu să fii sigur de asta! Biblia spune: “V-am scris aceste lucruri ca să stiţi că voi, care credeţi în Numele Fiului lui Dumnezeu, aveţi viaţa veşnică” (1 Ioan 5:13). Imaginează-ţi că stai chiar acum în faţa lui Dumnezeu şi El te întreabă: “De ce crezi că te-am primit în Rai?” Ce ai răspunde? S-ar putea să nu ştii ce să spui. Ceea ce însă ai nevoie să ştii este că Dumnezeu ne iubeşte şi ne-a dat o cale prin care putem şti sigur unde vom petrece eternitatea. În acest sens, Biblia spune: “Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică” (Ioan 3:16).

Pentru început trebuie să înţelegem ceea ce ne ţine pe noi departe de Rai. Problema este aceasta – natura noastră păcătoasă ne ţine departe de a avea o relaţie apropiată cu Dumnezeu. Noi suntem păcătoşi prin natură şi prin alegere. “Căci toţi au păcătuit, şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu” (Romani 3:23). Nu putem să ne mântuim singuri. “Căci prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă. Şi aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu. Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni” (Efeseni 2:8-9). Noi am merita să murim şi să mergem în iad. “Fiindcă plata păcatului este moartea” (Romani 6:23).

Dumnezeu este sfânt şi drept şi trebuie să pedepsească păcatul, dar El ne iubeşte şi a creat o cale pentru iertarea păcatelor noastre. Iisus a spus: “Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine” (Ioan 14:6). Iisus a murit pe cruce pentru noi: “Hristos, de asemenea, a suferit odată pentru păcate, El, Cel neprihănit, pentru cei nelegiuiţi, ca să ne aducă la Dumnezeu” (1 Petru 3:18). Iisus a înviat din morţi: “Hristos…a fost dat din pricina nelegiuirilor noastre, şi a înviat din pricină că am fost socotiţi neprihăniţi” (Romani 4:25).

Dar să ne întoarcem la întrebarea iniţială – “ Cum pot fi sigur că voi merge în Rai după ce voi muri?” Răspunsul este acesta – crede în Domnul Iisus Hristos şi vei fi mântuit (Faptele Apostolilor 16:31). “Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu” (Ioan 1:12). Aşadar poţi primi viaţa veşnică în DAR (gratuit). “…Darul fără plată al lui Dumnezeu este viaţa veşnică în Iisus Hristos, Domnul nostru” (Romani 6:23). Poţi trăi chiar începând de acum o viaţă împlinită şi cu sens. Iisus a spus: “Eu am venit ca oile să aibă viaţă, şi să o aibă din belşug” (Ioan 10:10). Poţi petrece veşnicia cu Iisus în Rai, pentru că El a promis astfel: “Şi după ce Mă voi duce şi vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce şi vă voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, să fiţi şi voi” (Ioan 14:3).

Dacă doreşti să Îl accepţi pe Iisus Hristos ca Mântuitor personal şi să primeşti astfel iertarea de la Dumnezeu, iată o rugăciune care te va ajuta. Rostirea acestei rugăciuni sau a oricărei alte rugăciuni nu te va mântui. Numai credinţa în Iisus Hristos te poate mântui de păcate. Această rugăciune este numai o modalitate de a-ţi exprima credinţa ta în El şi de a-I mulţumi lui Dumnezeu pentru că ţi-a dăruit mântuirea. “Doamne, ştiu că am păcătuit împotriva Ta şi că merit pedeapsa. Cred că Iisus Hristos a luat pedeapsa pe care o meritam eu, astfel ca eu să pot fi mântuit prin credinţa în El. Mă întorc acum de la păcatele mele şi îmi pun întreaga mea credinţă în Tine pentru mântuire. Îţi mulţumesc pentru harul Tău minunat şi pentru iertarea de păcate! Amin!”

Ai luat decizia de a-L accepta pe Hristos ca Mântuitor al tău ca urmare a ceea ce ai citit mai sus? Dacă da, apasă pe butonul „Astăzi L-am primit pe Hristos”, de mai jos.

http://www.gotquestions.org/

Întrebare: Este Iisus singura cale către Cer?

Răspuns: În principiu sunt o persoană bună, deci o să merg în Rai.” „Bine, mai fac şi fapte rele, dar fac mai multe fapte bune, astfel că voi merge în Cer.” „Dumnezeu nu mă va trimite în iad numai pentru că nu trăiesc conform Bibliei. Vremurile s-au cam schimbat!” „Numai persoanele cu adevărat rele precum cei care molestează copiii şi criminalii merg în iad.”

Acestea sunt modalităţi de gândire foarte des întâlnite printre oameni, însă adevărul este că toţi spun minciuni. Satan, stăpânul lumii acesteia, a inoculat aceste gânduri în minţile noastre. Atât el, cât şi toţi cei care îl urmează în căile sale, sunt duşmani ai lui Dumnezeu (1 Petru 5:8). Satan întotdeauna se deghizează într-o persoană bună (2 Corinteni 11:14), însă deţine controlul asupra minţilor celor care nu aparţin lui Dumnezeu. „…a căror minte necredincioasă a orbit-o dumnezeul veacului acesta, ca să nu vadă strălucind lumina Evangheliei slavei lui Hristos, care este chipul lui Dumnezeu” (2 Corinteni 4:4).

Este o minciună să crezi că Dumnezeu nu ia în considerare păcatele mici şi că iadul este rezervat “oamenilor răi”. Toate păcatele ne separă de Dumnezeu, chiar şi numai o “mică minciună nevinovată”. Toţi oamenii au păcătuit şi nici unul nu este suficient de bun pentru a ajunge în Rai pe baza meritelor proprii (Romani 3:23). Accesul în rai nu se bazează pe aceea că faptele noastre bune ar depăşi pe cele rele; în acest caz, toţi am fi pierduţi. „Şi dacă este prin har, atunci nu mai este prin fapte; altminterea harul n-ar mai fi har” (Romani 11:6). Nu putem face nimic bun pentru a ne câştiga dreptul de a ajunge în rai (Tit 3:5).

„Intraţi pe poarta cea strâmtă. Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pierzare, şi mulţi sunt cei care intră pe ea” (Matei 7:13). Chiar dacă toţi oamenii fac păcate, iar credinţa în Dumnezeu nu mai este populară sau la modă, asta nu înseamnă că Dumnezeu va trece cu vederea aceasta. „Voi eraţi morţi în greşelile şi în păcatele voastre, în care trăiaţi odinioară, după mersul lumii acesteia, după domnul puterii văzduhului, a duhului care lucrează acum în fiii neascultării” (Efeseni 2:1-2).

Când Dumnezeu a creat lumea, totul era perfect. Toate lucrurile erau bune. Apoi El i-a creat pe Adam şi Eva şi le-a oferit liberul arbitru astfel încât ei să aleagă dacă Îl urmează sau nu pe Dumnezeu. Dar Adam şi Eva, chiar primii oameni pe care i-a creat Dumnezeu, au fost ispitiţi de Satan să nu se supună lui Dumnezeu şi au ales să păcătuiască. Aceasta i-a separat pe ei (şi pe oricine s-a născut după ei, inclusiv pe noi) de la o relaţie apropiată cu Dumnezeu. El este perfect şi de aceea nu poate avea de-a face cu păcatul. Ca păcătoşi, noi nu am putea să ne reabilităm prin noi înşine. Dumnezeu însă a creat o cale prin care noi am putea fi uniţi cu El în rai. „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică” (Ioan 3:16). „Fiindcă plata păcatului este moartea: dar darul fără plată al lui Dumnezeu este viaţa veşnică în Iisus Hristos, Domnul nostru” (Romani 6:23). Iisus a venit pe pământ pentru a ne arăta calea către cer şi a murit pe cruce pentru ca noi să nu murim. După 3 zile de la moartea Sa, Hristos a înviat din morţi (Romani 4:25), demonstrând astfel că El este biruitor asupra morţii. Astfel, El a refăcut ruptura dintre Dumnezeu şi oameni astfel încât oamenii să poată avea o relaţie personală cu Dumnezeu, iar noi trebuie numai să credem aceasta.

„Şi viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Iisus Hristos, pe care L-ai trimis Tu” (Ioan 17:3). Cei mai mulţi oameni cred în Dumnezeu, chiar Satan crede. Însă pentru a primi mântuirea, trebuie să ne întoarcem la Dumnezeu, să dezvoltăm cu El o relaţie personală, să renunţăm la păcatele noastre şi să Îl urmăm. Trebuie să ne încredem în Iisus cu tot ceea ce avem şi în tot ceea ce facem. „…Neprihănirea dată de Dumnezeu, care vine prin credinţa în Iisus Hristos, pentru toţi şi peste toţi cei ce se încred în El. Nu este nici o deosebire” (Romani 3:22). Biblia ne arată că nu există nici o altă cale către mântuire decât prin Hristos. Chiar Iisus spune în Evanghelia după Ioan 14:6, „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.”

Iisus este singura cale către mântuire pentru că El este Singurul care poate plăti pentru păcatele noastre (Romani 6:23). Nici o altă religie nu arată gravitatea păcatelor noastre şi a consecinţelor acestora. Nici o altă religie nu oferă plata definitivă a păcatelor pe care numai Iisus Hristos o poate oferi. Nici un al “fondator religios” nu a fost Dumnezeu devenit om (Ioan 1:1,14) – singura cale ca o datorie infinită să poată fi plătită. Iisus trebuia să fie Dumnezeu pentru a putea plăti datoria noastră. Iisus trebuia de asemenea să fie om pentru a putea muri. Mântuirea este disponibilă numai prin credinţa în Iisus Hristos! “În nimeni altul nu este mântuire: căci nu este sub cer nici un alt Nume dat oamenilor, în care trebuie să fim mântuiţi” (Faptele Apostolilor 4:12).

---

http://www.gotquestions.org/

Întrebare: Cum să ajung să fiu drept înaintea lui Dumnezeu?

Răspuns: Pentru a ajunge să fim “drepţi” înaintea lui Dumnezeu, trebuie mai întâi să înţelegem ce este “greşit” în prezent. Răspunsul este păcatul. “Nu este nici unul care să facă binele, niciunul măcar” (Psalmul 14:3). Noi toţi ne-am răzvrătit împotriva poruncilor lui Dumnezeu; “noi rătăceam cu toţii ca nişte oi” (Isaia 53:6).

Vestea proastă este că pedeapsa pentru păcat este moartea. “Sufletul care păcătuieşte acela va muri” (Ezechiel 18:4). Vestea bună este că Dumnezeul cel iubitor ne-a căutat ca să ne aducă mântuirea. Iisus a spus că scopul venirii Sale în lume a fost “să caute şi să mântuiască ce era pierdut” (Luca 19:10), şi apoi l-a reafirmat ca împlinit atunci când a murit pe cruce: “S-a sfârşit!” (Ioan 19:30).

Dacă vrei să ai o relaţie corectă cu Dumnezeu începe prin a conştientiza starea ta de păcat. După aceasta, urmează mărturisirea în umilinţă a păcatului înaintea lui Dumnezeu (Isaia 57:15) apoi angajamentul de a părăsi păcatul. “Prin mărturisirea cu gura se ajunge la mântuire” (Romani 10:10).

Această pocăinţă trebuie însoţită de credinţă. Şi anume de credinţa că sacrificiul lui Iisus prin moartea Lui pe cruce, precum şi învierea Lui minunată Îl fac să devină Mântuitorul tău personal. “Dacă mărturiseşti deci cu gura ta pe Iisus ca Domn, şi dacă crezi în inima ta că Dumnezeu L-a înviat din morţi, vei fi mântuit” (Romani 10:9). O serie de multe alte pasaje ne vorbesc despre necesitatea de a avea credinţă, cum ar fi Ioan 20:27; Faptele Apostolilor 16:31; Galateni 2:16; 3:11, 26; şi Efeseni 2:8.

A fi drept înaintea lui Dumnezeu ţine de răspunsul pe care îl dai la ceea ce Dumnezeu a făcut în locul tău. El a trimis pe Iisus Mântuitorul, L-a jertfit pentru a te elibera de păcate (Ioan 1:29), şi tot El îţi oferă acum promisiunea că : “oricine va chema Numele Domnului, va fi mântuit” (Faptele Apostolilor 2:21).

O ilustraţie grăitoare a pocăinţei şi iertării este dată în parabola fiului rătăcitor (Luca 15:11-32). Fiul cel tânăr şi-a risipit darul primit de la tatăl său păcătuind în mod ruşinos (versetul 13). Când a admis că a greşit păcătuind, el s-a decis să se întoarcă acasă (versetul 18). A presupus că nu va mai fi considerat fiu de către tatăl său (versetul 19), dar s-a înşelat. Tatăl şi-a iubit fiul rebel la fel ca întotdeauna (versetul 20). Totul a fost iertat, după care a urmat o sărbătoare (versetul 24).

Dumnezeu este bun pentru că Îşi împlineşte promisiunile, inclusiv promisiunea de a ierta. “Domnul este aproape de cei cu inima înfrântă, şi mântuieşte pe cei cu duhul zdrobit” (Psalmul 34:18).

Dacă doreşti să fii iertat de Dumnezeu, iată o rugăciune care te va ajuta. Totuşi ţine minte: rostirea acestei rugăciuni sau a oricărei alte rugăciuni nu te va mântui. Numai credinţa în Hristos te poate mântui de păcate. Această rugăciune este numai o modalitate de a exprima credinţa ta în El şi de a-I mulţumi lui Dumnezeu pentru că ţi-a dăruit mântuirea. “Doamne, ştiu că am păcătuit împotriva Ta şi că merit pedeapsa. Cred că Iisus Hristos a luat pedeapsa pe care o meritam eu, astfel ca eu să pot fi mântuit prin credinţa în El. Mă întorc acum de la păcatele mele şi îmi pun întreaga mea credinţă în Tine pentru mântuire. Îţi mulţumesc pentru harul Tău minunat şi pentru iertarea de păcate – darul vieţii veşnice! Amin!”

Ai luat decizia de a-L accepta pe Hristos ca Mântuitor al tău ca urmare a ceea ce ai citit mai sus? Dacă da, apasă pe butonul „Astăzi L-am primit pe Hristos”, de mai jos.

---

http://www.gotquestions.org/

Întrebare: Care sunt cele 4 legi spirituale?

Răspuns: Cele 4 Legi Spirituale reprezintă o modalitate de a răspândi vestea bună a mântuirii care poate fi primită prin credinţa în Iisus Hristos. Reprezintă o modalitate simplă de organizare în patru puncte a mesajului esenţial al Evangheliei.

Prima dintre Cele 4 Legi Spirituale este că „Dumnezeu te iubeşte şi are un plan minunat pentru viaţa ta.” Evanghelia după Ioan 3:16 spune: „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.” Ioan 10:10 ne arată motivul pentru care Iisus a venit pe pămant: „Eu am venit ca oile să aibă viaţă, şi s-o aibă din belşug.” Ce ne separă pe noi de dragostea lui Dumnezeu? Ce ne impiedică să trăim viaţa din abundenţă?

Conform celei de-a doua Legi Spirituale, „Oamenii sunt afectaţi de păcate şi astfel separaţi de Dumnezeu. În acest fel, noi nu putem să cunoaştem planul minunat al lui Dumnezeu pentru vieţile noastre.” Romani 3:23 reafirmă această a doua lege: „pentru că toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu.” Romani 6:23 ne arată şi care sunt consecintele păcatului, spunând că „plata păcatului este moartea.” Dumnezeu ne-a creat ca să avem comuniune cu El. Totuşi, oamenii au introdus păcatul în lume şi astfel s-au separat de Dumnezeu. În acest fel, noi am distrus relaţia pe care Dumnezeu a vrut ca noi să o avem cu El. Care este soluţia?

Cea de-a treia Lege Spirituală constă în faptul că „Iisus Hristos este singura soluţie a lui Dumnezeu pentru eliberarea noastră de păcate. Prin Iisus Hristos, noi putem avea păcatele iertate şi astfel se poate restabili relaţia corectă cu Dumnezeu.” În acest sens, Romani 5:8 spune: „Dar Dumnezeu Îşi arată dragostea faţă de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoşi, Hristos a murit pentru noi.” 1 Corinteni 15:3-4 ne arată ceea ce avem nevoie să ştim şi să credem pentru a fi mântuiţi – „…că Hristos a murit pentru păcatele noastre, după Scripturi, şi că a fost îngropat şi a înviat a treia zi, după Scripturi…” Conform Evangheliei după Ioan 14:6, Iisus Însuşi declară că El este singura cale pentru mântuire: „Eu sunt calea, adevărul şi viata. Nimeni nu vine la Tatăl decat prin Mine.” Cum pot primi acest dar minunat al mântuirii?

Cea de-a patra Lege Spirituală spune că „Trebuie să ne încredem în Iisus Hristos ca Mântuitor pentru a primi darul mântuirii şi pentru a cunoaşte planul minunat al lui Dumnezeu pentru vieţile noastre.” Ioan 1:12 descrie aceasta pentru noi astfel: „Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu.” Faptele Apostolilor 16:31 reafirmă aceasta foarte clar: „Crede în Domnul Iisus, şi vei fi mântuit!”. Nu putem fi mântuiţi decât prin har, numai prin credinţa în Iisus Hristos (Efeseni 2:8-9).

Dacă doreşti să crezi în Iisus Hristos ca Mântuitor personal, spune-I lui Dumnezeu în rugăciune cuvintele care urmează. Nu ele te vor mântui, ci credinţa în Hristos! Această rugăciune este numai o modalitate de a-ţi exprima către Dumnezeu credinţa ta în El şi de a Îi mulţumi pentru că ţi-a dăruit mântuirea. “Doamne, ştiu că am păcătuit împotriva Ta şi că merit pedeapsa. Însă Iisus Hristos a luat pedeapsa pe care o meritam eu astfel ca eu să pot fi mântuit prin credinţa în El. Mă întorc acum de la păcatele mele şi îmi pun întreaga mea credinţă în Tine pentru mântuire. Îţi mulţumesc pentru harul Tău minunat şi pentru iertarea de păcate – darul vieţii veşnice! Amin!”

 

http://www.gotquestions.org/