Categorie: DILEME

Care este importanta botezului nou testamental si de ce trebuie sa ne botezam?


 

pizap.com15430358779981

Botezul in apa sau botezul nou testamental face parte din Marea Trimitere  care ne este marturisita in Evanghelia dupa Matei: „Duceti-va si faceti ucenici din toate neamurile, botezandu-i in Numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh.” Matei 28:19

Conform versetului de mai sus prin botez devii ucenicul lui Hristos, adica te supui in mod voit si deliberat Autoritatii, Suveranitatii si Fiintei Lui.

Botezul NT este un act unic in viata unui crestin, de o bogata incarcatura simbolistica.

Botezul este un simbol al mortii noastre fata de pacat si invierii la o viata noua in Hristos.

Cufundarea în apă simbolizează îngroparea noastră faţă de păcat (moartea), iar ridicarea din apă simbolizează învierea la o viaţă nouă, transformata.

„Nu stiti ca toti cati am fost botezati in Isus Hristos, am fost botezati in moartea Lui? Noi deci, prin botezul in moartea Lui, am fost ingropati impreuna cu El, pentru ca, dupa cum Hristos a inviat din morti, prin slava Tatalui, tot asa si noi sa traim o viata noua. In adevar, daca ne-am facut una cu El, printr-o moarte asemanatoare cu a Lui, vom fi una cu El si printr-o inviere asemanatoare cu a Lui. » Romani 6:3-5

„fiind ingropati impreuna cu El, prin botez, si inviati in El si impreuna cu El, prin credinta in puterea lui Dumnezeu care L-a inviat din morti.” Coloseni 2:12

Botezul NT ne dezvaluie identitatea ca si crestini. Asa cum cartea de identitate dovedeste apartenenta si statul noastru in societate  asa si botezul reprezinta cartea de identitate ca apartinem lui Hristos si Bisericii Lui si dovedim statutul nostru de crestini.

Astfel botezul este semnul vizibil ca ne alipim la viaţa Trupului lui Cristos.

„Căci dupa cum trupul este unul şi are mai multe mădulare, şi după cum toate madularele trupului, macar că sunt mai multe, sunt un singur trup, – tot aşa este şi Cristos. Noi toţi, în adevar, am fost botezaţi de un singur Duh, ca să alcătuim un singur trup, fie Iudei, fie Greci, fie robi, fie slobozi; şi toti am fost adăpaţi dintr-un singur Duh” (1 Cor. 12:12, 13).

Prin apa botezului ne identificam ca  fiinte si fapturi noi.

„Caci, daca este cineva in Hristos, este o faptura noua. Cele vechi s-au dus: iata ca toate lucrurile s-au facut noi.” 2 Corinteni 5:17

Astfel conform versetului de mai sus botezul in apa este un legamant incheiat cu Dumnezeu, prin care crestinul se supune ascultarii Duhului Sfant, murind astfel fata de placerile lumesti, devenind o faptura noua in Hristos.

Botezul reprezinta si un simbol al spalarii de pacate. : „Şi acum, ce zăboveşti? Scoala-te, primeşte botezul, şi fii spălat de pacatele tale, chemând Numele Domnului” (Fapte 22:16). În Biblie, apa este un simbol al curăţirii, iar în ceea ce priveşte actul propriu-zis al botezului, apa este un simbol al curăţirii spirituale produsă de sângele Domnului Isus.

Prin botez avem mantuirea si iertarea pacatelor? Intram in Imparatia Cerurilor daca ne botezam?

Trebuie sa nu facem confuzie si sa nu intelegem gresit. Botezul nu aduce mantuire!

Botezul nu reprezinta o conditie pentru a fi mantuit ci este consecinta faptului ca ai crezut si ca ai primit Evanghelia lui Hristos, ca L-ai primit ca Domn si Mantuitor in viata ta.

Botezul este consecinta faptului cat si marturisirea (personala) a credintei tale in Hristos.

Botezul nu este mantuitor, dar este o imagine a mantuirii; nu iti garanteaza intrarea pe portile Imparatiei Ceresti (conform altor religii) ci credinta in Hristos iti garanteaza asta.

Botezul in Scripturi intotdeauna a urmat pocaintei si credintei personale, si niciodata nu le-a precedat.

„Cine va crede si se va boteza…” – Marcu 16:16

„Cei ce au primit propovaduirea lui, au fost botezati…” – Faptele Apostolilor 2:41

„…‚Uite apa; ce ma impiedica sa fiu botezat?’ Filip a zis: ‚Daca crezi din toata inima ta, se poate.’ Famenul a raspuns: ‚Cred ca Isus Cristos este Fiul lui Dumnezeu.’” – Faptele Apostolilor 8:36-37

„Oricine crede ca Isus este Cristosul, este nascut din Dumnezeu…” – 1 Ioan 5:1

Dupa cum observam in versetele de mai sus, in Biblie, credinta intotdeauna precede botezul .

De aceea se mai numeste si Botezul Credinciosului, pentru ca inainte de a fi botezat trebuie sa crezi. Trebuie sa primesti Evanghelia lui Hristos, sa-I devii credincios si apoi urmeaza botezul ca si marturie a acestui fapt.Il marturisesti pe Domnul Isus in mod public in apa botezului.

Icoana aceasta inchipuitoare va mantuieste acum pe voi, si anume botezul, care nu este o curatire de intinaciunile trupesti, ci marturia unui cuget curat inaintea lui Dumnezeu, prin invierea lui Isus Cristos” – 1 Petru 3: 21.

Ordinea lucrurilor intamplate conform faptelor din Scriptura  a fost următoarea :

  • Cuvântul lui Dumnezeu a fost proclamat (Fapte 2:14-36)
  • Oamenii au fost convinşi de păcatele lor (Fapte 2:37)
  • S-au pocăit (Fapte 2:38-40)
  • L-au primit pe Cristos ca Domn şi Salvator (Fapte 2:41)
  • Au fost botezaţi şi adăugaţi Trupului lui Cristos (Fapte 2:41)

Am inteles deci ca botezul nu face diferenta intre mantuire si pierzare DAR face diferenta intre ascultare de neascultare fata de poruncile lui Dumnezeu. Cum poate afirma cineva ca este mantuit daca nu face ce i-a poruncit El?

Botezul este o porunca de la Dumnezeu (Matei 28:19; Faptele Apostolilor 2:38) si de aceea este esential sa fim ascultatori de Dumnezeu.  In ordinea din marea trimitere, botezul este primul pas al unui credincios (Marcu 16:16).

Dragostea pentru Domnul este demonstrata prin ascultarea poruncilor Sale. Dragostea pentru Domnul poti sa o marturisesti public prin actul botezului. Si nu doar ca o marturisesti in fata publicului vazut cat si publicului nevazut.

Cat de minunat poate sa fie ca prin dovada ta de iubire sa se bucure intreg cerul?

“Tot asa, va spun ca va fi mai multa bucurie in cer pentru un singur pacatos care se pocaieste, decat pentru nouazeci si noua de oameni neprihaniti care n-au nevoie de pocainta.” Luca 15:7

“Tot asa, va spun ca este bucurie inaintea ingerilor lui Dumnezeu pentru un singur pacatos care se pocaieste.” Luca 15:10

“Dar trebuia sa ne inveselim si sa ne bucuram, pentru ca acest frate al tau era mort, si a inviat, era pierdut, si a fost gasit.” Luca 15:32

Sursa: http://www.crestemimpreuna.com

Ce reprezinta Botezul Nou-Testamental


 

pizap.com15427735557181_burned

Poruncit de Domnul Isus Hristos, ca parte din Marea Trimitere, in Evanghelia dupa Matei 28:19-20botezul in apa este marturia publica a persoanei care, in urma pocaintei, se identifica cu moartea, ingroparea si invierea lui Isus Hristos. (Romani 6:4; Coloseni 2:11,12)

Cuvantul “botez” provine din grecescul “baptizo” si inseamna a scufunda, a acoperi pe deplin.

Prin botezul in apa, o persoana marturiseste ca alege sa-l urmeze pe Hristos si sa-i fie ucenic (Matei 28:19).

Botezul in apa este un legamant incheiat cu Dumnezeu, prin care o persoana se supune ascultarii Duhului Sfant, chiar cu pretul vietii, murind astfel fata de placerile lumesti, devenind o faptura noua in Hristos (2 Corinteni 5:17). Aceasta are loc in urma marturisirii pacatelor inaintea lui Dumnezeu, a curatirii prin sangele lui Isus Hristos si a sfintirii date de Duhul Sfant.

Asadar, pentru a primi botezul, o persoana trebuie sa creada in Isus Hristos ca Domn si Mantuitor personal. Cu alte cuvinte, sa fi experimentat nasterea din nou (Ioan 3:5; Faptele Apostolilor 2:38). Nici o promisiune nu le este data celor care fac botezul fara a crede (ex. bebelusii, in diverse traditii cum e cea Ortodoxa). Pocainta si credinta preced botezul, si nu invers (Faptele Apostolilor 2:38).

Botezul in apa reprezinta o separare de stilul lumesc de viata, de lucrarile celui rau si o dedicare pentru o noua viata, de ascultare, in Isus Hristos, prin Duhul Sfant.

Botezul in apa il intalnim si in Vechiul Testament, in vremea lui Moise, sub denumirea de “botezul in mare”, cand poporul lui Dumnezeu a traversat Marea Rosie fugind de Faraon (1 Corinteni 10:1,2).

Sursa: https://betania.ro/ce-reprezinta-botezul-nou-testamental/

Zăbala rușinii


 

Zăbala rușinii

Prin natura activității mele am ajuns să știu multe rele din multe biserici, probabil de asta și ultimele scrieri de pe blogul meu par oarecum critice privitor la astfel de medii. Cunosc din păcate preponderent partea negativă din aceste comunități și recunosc mâhnirea și deznădejdea simțită când aceste comunități doar cu puțină bunăvoință ar putea deveni veritabile surse de vindecare dar nu fac asta, ba chiar preferă manipularea și abuzul spiritual ca metode de control al membrilor.

Rușinea e una din modalitățile excelente de a conduce oamenii dar ea nu este nici biblică nici morală. De regulă cei cu autoritate o folosesc pentru a căpăta putere de control asupra oamenilor. Omul rușinat e ușor de cârmuit pentru că acționează previzibil. Cu alte cuvinte, e mult mai ușor să pui zăbala rușinii în gura unei persoane, care deja o acceptă pentru că are probleme cu ea, decât să investești în creșterea și maturizarea acelei persoane. Nu te simți vinovat ca lider religios pentru că omul oricum e învățat precum un cal să deschidă gura pentru a primi acea zăbală a rușinii chiar dacă nu îi face nici o plăcere, este o obișnuință.

Din păcate mult prea des se uzează de zăbala rușinii pentru a cârmui masele și acest aspect e unul real și de necontestat. Dacă nu sunt eu credibil faceți o mică cercetare realistă printre membrii bisericilor și vă veți convinge.

RUȘINE SAU VINOVĂȚIE

Trebuie să facem și această diferențiere pentru a putea înțelege fenomenul. Rușinea și vinovăția chiar dacă sunt asemănătoare sunt tare diferite. Vinovăția are de a face cu un comportament, omul care a făcut ceva neconform, ceva greșit simte vinovăția și aceasta poate fi chiar motivantă spre schimbare pe când rușinea are de a face cu a fi. În rușine omul respectiv e paralizat de ideea că e rău și asta îl face să facă tot ce poate pentru a se integra, chiar dacă acele lucruri nu sunt neapărat sănătoase sau poate sunt chiar distructive, ca să nu mai spun că sunt o piedică în calea evoluției emoționale și spirituale.

O paranteză aici e falsa vinovăție care e iar folosită ca armă de manipulare a maselor în sistemele religioase. O vinovăție indusă pentru a asigura conformarea maselor ideii unei religii. Nu fac referire la o astfel de vinovăție când spun că vinovăția poate fi motivantă, o astfel de vinovăție e motivantă în sensul dorit de manipulator doar, nu în sensul evoluției personale, fie ea spirituală sau emoțională.

E RUȘINEA CEVA RĂU?

Hm… aparent nu pare a fi. Ba chiar e de dorit parcă. Parcă părinții fac adesea un obicei din a induce rușinea copiilor lor cu scopul de a îi îndepărta de rău. Dar stai… nu cumva asta încearcă să facă și biserica ta? Cultivă rușinea pentru a te îndepărta de posibilitatea de a face ceva rău? Nu cumva generic mesajele predicilor fac de rușine pe oamenii care greșesc (la modul general) tocmai ca tu ascultătorul și nu fii tentat? Oare nu vedem adesea făcuți de rușine în predici pe cei ce lipsesc de la biserică tocmai ca tu să nu fii tentat la o asemenea atitudine? Oare nu se predică adesea despre faptul că oamenii care fac anumite fapte sunt vrednici de a fi făcuți de rușine?

Atunci când suntem rușinați sau ne temem să nu fim făcuți de rușine , noi suntem, mai predispuși să ne angrenăm într-un comportament auto-distructiv și să îi atacăm pe ceilalți oameni, încercând să îi facem de râs. De fapt, rușinea este direct legată de violență, agresivitate, depresie, dependență, tulburări alimentare și de orice comportament răutăcios.”Spune Brené Brown în cartea sa Darurile imperfecțiunii.

Oare nu tocmai lăsarea de astfel de comportamente înseamnă evoluție spirituală sau sfințire? Oare nu respectul față de propria persoană, buna conviețuire cu alții, calmul lipsa compulsiilor sunt stări spre care trebuie să tânjim și spre care ca lideri religioși trebuie să motivăm oamenii? Oare de ce se apelează totuși la zăbala rușinii pentru a cârmui mase de oameni și nu se cultivă  mai degrabă un mediu sigur în care oamenii să își poată mărturisi și aborda rușinea în vederea vindecării?

Oameni buni, rușinea nu este deloc constructivă și nu duce la sfințire. Rușinea duce la ascundere, la izolare, la autoapărare, la tăinuire și asta înseamnă o urcare în caruselul de neoprit al autodistrugerii. Asta aduce o imagine greșită despre Dumnezeu și iertare, o imagine greșită despre biserică și părtășie și mai ales propagă spre generațiile următoare o variantă înrăutățită a acesteia îndepărtând tot mai tare pe tinerii de azi de biserică.

Dacă îți e rușine vreau să îți dau o veste bună, există rezolvare. E necesar să îți abordezi rușinea și poate veni vindecarea. Dacă îți e rușine de sau cu rușinea ta nu poți evolua, vei rămâne prizonier. Dacă îți e rușine cu păcatul tău, dacă îți e rușine cu greutatea ta, dacă îți e rușine cu înfățișarea ta niciodată nu vei fi liber. Vinovăția e mult mai constructivă pentru că privește comportamentul nu sinele.

Nu sta cu rușinea nerezolvată. Caută ajutor. Poți fi eliberat. Iar dacă liderul tău spiritual folosește rușinea ca metodă de manipulare confruntă-l și ia atitudine. Oprește manipularea spre binele celor ca tine. Dumnezeu vrea să fii vindecat nu să fii îngropat în rușine. El vrea să te simți vinovat pentru fărădelege, vinovăție care duce la schimbarea comportamentului dar nu te vrea îngropat de rușine și paralizat în neputința ta.

Sursa: https://www.filedinjurnal.ro/2017/06/11/zabala-rusinii/

%d blogeri au apreciat asta: