De ce nu face Dumnezeu un miracol extraordinar pentru a dovedi că există?


Întrebare: „De ce nu există şi astăzi miracole vizibile şi clare, care să dovedească – fără nicio urmă de îndoială – tuturor oamenilor că Dumnezeu există?”

Răspunsul nostru: Mulţi dintre noi au nevoie de argumente serioase, chiar zdrobitoare, pentru a crede în Dumnezeu. Unii cred în existenţa lui Dumnezeu datorită unor argumente faptice şi filozofice puternice (secţiunea despre Existenţa prezintă câteva astfel de argumente). Alţii cred în Dumnezeu datorită răspunsurilor la rugăciune, datorită călăuzirii lui Dumnezeu în viaţa lor sau datorită modului în care El le-a schimbat viaţa.

Dar de ce nu se arată Dumnezeu într-un mod atât de evident, încât oamenii SĂ FIE NEVOIŢI să creadă că El există? Philip Yancey oferă un răspuns adecvat în cartea sa The Jesus I Never Knew (în special paginile 74-80).

Yancey subliniază faptul că Dumnezeu ne-a dat libertatea de a crede sau de a nu crede în El. El afirmă: „Credinţa mea suferă de prea multă libertate, de prea multe ispite de a nu crede. Uneori vreau ca Dumnezeu să mă copleşească, să-mi învingă îndoielile cu certitudine, să-mi dea dovezi hotărâtoare că El există şi că Îi pasă de mine. Vreau un Dumnezeu fără ambiguitate, Unul a cărui existenţă să o pot dovedi de dragul prietenilor mei care se îndoiesc”. Dar apoi continuă: „Cu cât Îl cunosc mai mult pe Iisus, cu atât sunt mai impresionat de ceea ce [Dostoevsky] numeşte miracolul abţinerii”.

Iisus ar fi putut face minuni atât de mari şi de spectaculoase, încât oamenii să fie nevoiţi să creadă în El. Ar fi putut vindeca oraşe întregi cu o singură proclamaţie. Le-ar fi putut pune în faţă instantaneu Strada Michigan din Chicago de astăzi. Sau ar fi putut face alte minuni uimitoare pentru ca oamenii să fie obligaţi să creadă în El. Dar Dumnezeu afirmă întotdeauna libertatea voinţei noastre, cu care ne-a creat.

Yancey spune: „Şi mai uimitor este refuzul Său de a face minuni şi de a ne copleşi cu dovezi. Accentul enorm pe care Dumnezeu îl pune pe libertatea umană este atât de absolut, încât ne-a dat puterea de a trăi ca şi cum El nu ar exista, de a-L scuipa în faţă şi de a-L crucifica. Cred că Dumnezeu se abţine atât de mult, pentru că nicio manifestare extraordinară a omnipotenţei Sale nu va determina răspunsul pe care-l doreşte. Cu toate că puterea poate produce ascultare, numai dragostea poate determina un răspuns de iubire, lucru pe care Dumnezeu îl doreşte de la noi şi pentru care ne-a creat”.

Dacă Dumnezeu Şi-ar manifesta puterea într-un mod atât de copleşitor, El ne-ar putea forţa să credem în El. Foarte uşor ne-ar putea forţa să-L ascultăm. Ar putea porunci orice doreşte. Dar ceea ce doreşte Dumnezeu este ca noi să-L cunoaştem ca Tatăl, Prietenul, Mângâietorul, Consilierul, Domnul nostru – de bună voie, nu din constrângere.

El ne-a dat motive mai mult decât concludente de a crede în El (citeşte, de exemplu, articolulDincolo de credinţa oarbă). Dar nu ne forţează să-L cunoaştem. Aşa cum a spus Iisus: „Iată, Eu stau la uşă şi bat. Dacă aude cineva glasul Meu şi deschide uşa, voi intra la el” (Apocalipsa 3:20). El intră în viaţa noastră cu permisiunea noastră. Iar dacă vrem cu toată sinceritatea să descoperim dacă El există şi cum este, ne va permite să-L găsim şi să-L cunoaştem.

http://www.everystudent.ro

Trei paşi înapoi sau răspunsul la clasica întrebare: Cât de departe este prea departe? (I)


Dacă cineva ţi-ar cere un sfat, ce i-ai recomanda?
– un prieten darnic şi imoral sau un prieten sărac şi moral?
– un poliţist needucat şi „îngăduitor” sau un poliţist manierat şi ferm?
– o mâncare apetisantă şi nesănătoasă sau o mâncare mai puţin gustoasă şi sănătoasă?
– afaceri bănoase la negru sau afaceri mai puţin profitabile şi legale?
– o prietenă remarcabil de frumoasă şi îndrăzneaţă cu băieţii sau o prietenă frumoasă şi rezervată?

Acum, gândeşte-te ce ai alege dacă, în situaţiile de mai sus, ar trebui să decizi pentru tine.

Primul exerciţiu scoate în evidenţă înclinaţia noastră către absolut, pusă în noi de Dumnezeu. Obiectiv vorbind, ne dăm seama că moralitatea, incoruptibilitatea, sănătatea, cinstea şi castitatea sunt valori care depăşesc în importanţă câştigul financiar, satisfacerea apetitului sau atracţia sexuală. Cel de-al doilea exerciţiu demonstrează că interferenţa propriilor interese cu sfera valorilor absolute poate duce la dileme. Când e vorba despre amenda ta, preferi un poliţist cinstit? Când e vorba despre profitul tău, eşti dispus să tai factură pentru orice produs? Când e vorba despre ceea ce-ţi place să mănânci, mai socoteşti de fiecare dată dacă e sănătos? Când ai şansa unei relaţii cu cea mai frumoasă fată din facultate, te mai gândeşti că a trecut şi prin mâinile altora?

Acesta este pasul numărul 1: Egoismul, sub toate formele lui (lăcomie, mândrie, orgoliu, poftă, senzualitate), este cauza multor decizii greşite, luate împotriva a ceea ce ştim că înseamnă valoare. Identifică cu sinceritate manifestările egoismului în alegerile tale.

Îţi vine să crezi sau nu, dar mulţi tineri din generaţia mea înţelegeau pentru prima dată diferenţele anatomice între un băiat şi o fată abia în clasa a VIII-a, când se studia anatomia corpului uman. Astăzi, cei mai mari consumatori de pornografie pe internet în Statele Unite sunt copiii de 13-17 ani. Conform unei statistici recente, există peste 300.000 de site-uri pornografice. Majoritatea celor care navighează pe internet văd, cel puţin accidental, materiale cu caracter pornografic. Vedete precum Paris Hilton, Britney Spears, Lindsay Lohan încurajează fetele „to go wild”… Cu douăzeci de ani în urmă, tinerii urmăreau filme precum Pe aripile vântului sau Liceenii. Astăzi, numai prin intermediul programelor de televiziune, tinerii absorb în fiecare an circa 15.000 de referinţe sexuale, şi doar mai puţin de 170 dintre ele se referă la abstinenţă, controlul naşterilor sau boli cu transmitere sexuală.

Practic aproape orice film care conţine mesaje sexuale educă în direcţia îndepărtării restricţiilor de sorginte creştină cu privire la sex. Mesajul implicit e că sexul e bun, util, îi împlineşte pe oameni, îi face fericiţi, dă culoare vieţii. Cu alte cuvinte, e frişca de pe tort. E liantul care leagă diversele scene ale filmului, indiferent de tema sa. E omniprezent şi mult mai accesibil decât în viaţa reală. De fapt, aici e cheia. Filmul e avangarda sexualizării generaţiei tinere. Trebuie reţinut un principiu FUNDAMENTAL: filmul nu se mulţumeşte să redea realităţi istorice, filmul explorează şi dă viaţă fanteziilor, creează o lume fictivă care trage după ea lumea reală. Deşi filmul e creaţia noastră, în viaţa reală filmul ne precede.

Acesta este pasul numărul 2: Oamenii gândesc după nişte criterii învăţate. E esenţial să-ţi dai seama care sunt seturile de valori care şi-au adus contribuţia la formarea gândirii tale. În proporţii diferite, gândirea noastră este produsul combinaţiei seturilor de valori transmise, în principal, de media, prieteni, familie şi biserică. Trebuie să-ţi alegi instrumentele cu care să analizezi provocările pe care le întâlneşti. Conform celor de mai sus, e clar că într-un fel vei gândi dacă te conduci după setul de valori al Hollywood-ului şi altfel vei evalua provocările dacă vei folosi setul de valori al Bibliei.

Evident, te roade o întrebare. Există un set de valori absolute? Şi dacă da, care este acesta? Cum putem fi siguri că nu cădem în extreme? Să nu uităm de paşii făcuţi până acum. Prin exerciţiul făcut la început, ai avut dovada că, în general, fiecare dintre noi are o cunoaştere de bun simţ. Această cunoaştere ne spune cu suficientă obiectivitate care sunt valorile absolute. Dacă nu faci parte dintre cei educaţi în mod fundamental de filme, de pornografie sau de factori umani degeneraţi şi dacă eşti dispus să-ţi izolezi propriile interese şi dorinţe egoiste, atunci îţi e mai uşor să înţelegi valorile absolute. E important de menţionat aici faptul că Duhul Sfânt poate influenţa şi schimba gândirea umană, practic fără limite, dacă omul doreşte acest lucru.

Acesta este pasul numărul 3: Cu sinceritate şi cu ajutorul Duhului Sfânt identifică în mod conştient imaginile memorate din filme, din reviste, romane, reclame de pe stradă, de la prieteni şi izolează-le. Identifică apoi tendinţele de revoltă egoistă şi izolează-le şi pe acestea. După ce ai făcut ce ţi-am sugerat, descrie-mi visul tău cu privire la partenerul cu care ai vrea să-ţi întemeiezi o familie. Apoi, citește articolul de săptămâna viitoare, să afli în ce măsură ţi-am ghicit gândurile.

Va urma…

Citeşte mai mult: Flacăra Închinării » Trei paşi înapoi sau răspunsul la clasica întrebare: Cât de departe este prea departe? (I)

Este posibil ca „oameni buni” să sfârşească în iad?


Întrebare: „Cum poate permite Dumnezeu ca oameni buni să meargă în iad, iar oameni răi să meargă în cer?”

Răspunsul nostru: Cunoaştem cu toţii oameni pe care îi preţuim şi care par a fi cu adevărat buni şi amabili. Dar Biblia spune foarte clar că până şi aceşti oameni au păcătuit şi nu au atins standardele perfecte ale lui Dumnezeu.

  • Desigur, pe pământ nu este niciun om drept, care să facă binele fără să păcătuiască” (Eclesiastul 7:20).
  • „Căci toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu” (Romani 3:23).

Dumnezeu vede întreaga inimă a unei persoane. El vede toate faptele oamenilor şi le cunoaşte toate gândurile şi toate cuvintele. Prin urmare, Dumnezeu are mult mai multă informaţie atunci când judecă pe cineva. Având această cunoaştere completă, Dumnezeu ne poate judeca cu dreptate. Biblia spune: „Domnul nu se uită la ce se uită omul; omul se uită la aspectul exterior, dar Domnul se uită la inimă” (1 Samuel 16:7).

Deci cum afectează acest lucru întrebarea despre cer şi iad? Ne aşează pe fiecare pe aceeaşi treaptă. Oamenii despre care credem că sunt buni sunt pe aceeaşi poziţie cu cei despre care credem că sunt răi, pentru că din persepctiva lui Dumnezeu niciunul nu împlineşte poruncile Lui în mod perfect. În fiecare dintre noi există ceva care spune: „Nu-mi pasă. O s-o fac oricum”.

De fapt, Biblia afirmă: „Noi rătăceam cu toţii ca nişte oi, fiecare îşi vedea de drumul lui” (Isaia 53:6). Atât în lucruri mici, cât şi în lucruri mari, toţi L-am părăsit pe Dumnezeu şi ne-am îndepărtat de El.

Antidotul este să ne întoarcem la Dumnezeu. Biblia numeşte acest lucru „pocăinţă”. Când o persoană se întoarce cu adevărat la Dumnezeu, niciun păcat nu este prea mare, pe care Dumnezeu să nu-l ierte. Dumnezeu a pregătit o cale prin care să ierte păcatul, iar această cale este moartea lui Iisus Cristos pe cruce. Iar Dumnezeu oferă iertarea Sa şi viaţa veşnică oricui va crede în Iisus. Cerul este un dar fără plată, oferit oricui Îi va cere iertare lui Dumnezeu şi-L va ruga pe Iisus să vină în viaţa lui. Iată cum descrie Biblia pe cineva care se întoarce la Dumnezeu în acest fel:

„Voi eraţi morţi în greşelile şi păcatele voastre, în care trăiaţi odinioară, după mersul acestei lumi, după domnul puterii văzduhului, a duhului care lucrează acum în fiii neascultării; între ei eram şi noi toţi odinioară când trăiam în poftele cărnii noastre, făcând voia cărnii şi a gândurilor, şi eram din fire copii ai mâniei, ca şi ceilalţi. Dar Dumnezeu, care este bogat în îndurare, pentru dragostea Lui cea mare cu care ne-a iubit, măcar că eram morţi în greşelile noastre, ne-a adus la viaţă împreună cu Cristos (prin har sunteţi mântuiţi), şi ne-a înviat împreună şi ne-a pus să stăm împreună în locurile cereşti, în Cristos Iisus, ca în veacurile viitoare să poată arăta nemărginitele bogăţii ale harului Său, în bunătatea Sa faţă de noi, în Cristos Iisus. Căci prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă. Şi aceasta nu vine de la voi, ci este darul lui Dumnezeu. Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni” (Efeseni 2:1-9).

Pe tot parcursul Bibliei, Dumnezeu arată foarte clar că noi nu câştigăm cerul prin „fapte bune” sau printr-o „viaţă bună”, ci că El ni-l oferă tuturor în dar. În loc să pretindem că suntem oameni buni, El ne cere să recunoaştem că am păcătuit împotriva Lui.

Ne putem concentra atenţia asupra vieţii după moarte, dar cum rămâne cu viaţa de acum? Avem posibilitatea să interacţionăm cu Dumnezeu, să fim conduşi de El chiar acum şi să experimentăm viaţa pentru care ne-a creat. Aici pe pământ nu este nicio altă relaţie mai importantă şi care să aducă mai multă împlinire decât aceea care vine în urma cunoaşterii lui Dumnezeu. Dacă vrei să ai această viaţă după moarte, trebuie să o începi acum.

http://www.everystudent.ro

Ce să faci când nu-ți poți găsi plăcerea în nimic?


Întrebare:

Bună seara! Aș dori să știu ce poate face un om care nu găsește nici o plăcere în lumea aceasta? Am realizat că toate bucuriile și lucrurile pozitive sunt doar momente trecătoare. Totul este efemer. E ceva în neregulă cu mine? Mulțumesc.

Starea în care vă aflați dumneavoastră este una la care ar fi bine să ajungă fiecare om, pentru că doar acel care își dă seama de zădărnicia plăcerilor din lumea aceasta  și de natura efemeră și iluzorie a bucuriilor ei, va începe să caute adevăratul sens al vieții și adevărata împlinire. Dumnezeu ne-a creat după chipul și asemănarea Sa, a pus în noi divinul și gândul veșniciei, de aceea nici un om nu se poate simți satisfăcut și împlinit cu adevărat dacă este orientat spre plăcerile lumești, care sunt în mare parte  plăcerile de o clipă ale păcatului. Acum trebuie să-L căutați cu toată silința pe Dumnezeu și să cunoașteți în mod personal lucrarea și persoana Domnului Isus Hristos.

1. Începeți să studiați Sfintele Scripturi

În psalmul 1, împăratul David spune astfel:

Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi, nu se opreşte pe calea celor păcătoşi şi nu se aşază pe scaunul celor batjocoritori! Ci îşi găseşte plăcerea în Legea Domnului, şi zi şi noapte cugetă la Legea Lui! El este ca un pom sădit lângă un izvor de apă, care îşi dă rodul la vremea lui şi ale cărui frunze nu se veştejesc: tot ce începe, duce la bun sfârşit. Nu tot aşa este cu cei răi: ci ei sunt ca pleava pe care o spulberă vântul. De aceea cei răi nu pot ţine capul sus în ziua judecăţii, nici păcătoşii în adunarea celor neprihăniţi. Căci Domnul cunoaşte calea celor neprihăniţi, dar calea păcătoşilor duce la pieire. (Psalmi 1:1-6).

Doresc să vă atenționez asupra faptului că omul lui Dumnezeu găsește adevărata plăcere   în Legea lui Dumnezeu, atunci când cugetă zi și noapte la ea. In Psalmul 119,  imparatul David continuă să dezvolte același subiect și face câteva afirmații importante:

Când urmez învăţăturile Tale, mă bucur de parc-aş avea toate comorile. (Psalmi 119:14)

Mă desfăt în orânduirile Tale şi nu uit cuvântul Tău. (Psalmi 119:16)

Abate-mi ochii de la vederea lucrurilor deşarte, înviorează-mă în calea Ta! (Psalmi 119:37)

Mă desfăt în poruncile Tale, căci le iubesc. (Psalmi 119:47)

Mai mult preţuieşte pentru mine legea gurii Tale, decât o mie de lucruri de aur şi de argint. (Psalmi 119:72)

Cercetarea Sfintelor Scripturi vă va aduce multă bucurie și lumină în inimă ca să puteți urma calea adevăratei fericiri.

In cartea Ecleziastul, impăratul Solomon a scris  despre eforturile pe care le-a depus în căutarea rostului tuturor lucrurilor și a împlinirii adevărate. Pentru realizarea acestui scop, el a cercetat cu înțelepciune tot ce se întâmplă sub ceruri, și-a satisfăcut orice dorință trupeascăă sau sufletească, a adunat mari averi și a făcut lucrări de valoare. După fiecare nouă realizare, concluzia lui Solomon era că tot ce obținuse era deșertăciune și goană după vânt, iar în final a spus:

Să ascultăm, dar, încheierea tuturor învăţăturilor: Teme-te de Dumnezeu şi păzeşte poruncile Lui. Aceasta este datoria oricărui om. Căci Dumnezeu va aduce orice faptă la judecată, şi judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rău. (Eclesiastul 12:13-14)

2. Intrați în Noul Legământ cu Domnul Isus Hristos

Mântuitorul nostru, Isus Hristos, este viu și cheamă pe fiecare om să vină la El, să intre în Noul Legământ ca să fie iertat de păcate și să primească prin Duhul Sfânt har și puterea trăirii unei vieți împlinite cu Dumnezeu, indiferent de împrejurările prin care va trece în această lume.

Când slujea pe pământ, Domnul Isus a spus:

Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă. Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre. Căci jugul Meu este bun, şi sarcina Mea este uşoară.” (Matei 11:28-30)

Dumnezeu să vă lumineze inima ca să puteți vedea și înțelege adevărul Evangheliei și să găsiți fericirea autentică care este doar în Hristos.

http://www.moldovacrestina.net/sfaturi-practice/solutia-pentru-a-fi-implinit/

Din dragoste sau interes?


Tinerii din ziua de astazi nu se mai casatoresc din dragoste. Fetele cand incep o relatie de prietenie, mai intai se intereseaza de situatia materiala a posibilului partener. Primii pasi constau in a afla cat mai multe informatii despre averea pe care o detine baiatul iar daca situatia sa materiala le garanteaza un viitor fara griji, ele trec la urmatorii pasi. Daca are masina si un post bun de munca atunci e tinta perfecta. Degeaba le ceri pe fete in casatorie si le vorbesti despre dragoste daca tu esti un coate goale. Ele viseaza la o viata fara lipsuri, iar daca poti sa le oferi asta, cu siguranta vei primi drept raspuns un mare si hotarat “DA, VREAU!”. In cazul baietilor situatia este diferita. Daca nu esti destul de frumoasa, nu ai un corp de fotomodel si nu stai la jocurile lor, atunci esti o fraiera la care nimeni nu se va uita vreodata. Pentru ei nu conteaza cat de desteapta esti sau ce suflet curat ai, important e sa li te daruiesti cu usurinta. Curatia pare a fi o rusine in ziua de azi printre tineri! Multe fete sunt atat de ingenue incat cad cu usurinta in plasa baietilor. Cateva cuvinte dulci, o imbratisare si cateva juraminte false sunt indeajuns pentru a o face pe fata sa ti se daruiasca trup si suflet.

Suferinta cea mai mare, sunt lacrimile si inimile frante lasate in urma. Nici vorba ca vinovatii sa’si regrete faptele. In cel mai rau caz, victimele ajung sa se schimbe, sa se razbune pe cei care nu au nicio vina.

Tinerilor, nu va lasati inselati de falsele aparente. Lucrurile materiale si atractia fizica nu va vor aduce niciodata bucurie in viata. Cautati o persoana care sa va iubeasca sincer, care sa va ofere dragoste adevarata, ocrotire si sinceritate. La randul vostru faceti si voi la fel, fiti sinceri, iubiti cu adevarat, oferiti incredere si Dumnezeu isi va revarsa binecuvantarile asupra familiei pe care o veti forma cu viitoarea sau viitorul partener. Nu uitati dar sa va rugati!

https://soaptainimii.wordpress.com/2012/01/06/din-dragoste-sau-interes/