Categorie: DILEME

Întrebare: „Cum poţi crede în Dumnezeu când sunt aşa de multe lucruri care merg prost în lume şi este evident că Lui nu Îi pasă?”

Răspunsul nostru: Relele care au loc în lume nu dovedesc deloc că lui Dumnezeu nu Îi pasă. Trăim într-o lume în care oamenii, în marea lor majoritate, L-au respins pe Dumnezeu…

• „Noi rătăceam cu toţii ca nişte oi, fiecare îşi vedea de drumul lui” (Isaia 53:6).
• „Nu este niciunul care să facă binele, niciunul măcar” (Psalmul 53:3).
• „Pe pământ nu este niciun om drept, care să facă binele fără să păcătuiască” (Eclesiastul 7:20).

Prin urmare, cum putem să-L facem răspunzător pe Dumnezeu dacă lumea noastră eşuează în atâtea privinţe? (Pentru mai multe comentarii despre acest lucru, citeşte articolul De ce?)

Poate că lui Dumnezeu nu Îi plac deloc relele din lume. Poate că nu Îi place cum arată lumea aceasta (chiar mai mult decât nouă), dar într-un anume sens El a permis ca alţii să o conducă pentru o vreme. Iisus le-a spus ucenicilor să se roage ca voia lui Dumnezeu să se facă pe pământ, aşa cum se face în ceruri (Matei 6:10). Implicaţia evidentă este că voia morală a lui Dumnezeu nu se face întotdeauna aici pe pământ chair dacă se face voia Lui permisivă.

În final, toate acestea ţin de caracterul lui Dumnezeu. Este Dumnezeu un Dumnezeu al dragostei şi al milei? Conform Bibliei, El este…

• „Cum se îndură un tată de fiii săi, aşa se îndură Domnul de cei ce se tem de El” (Psalmul 103:13).

• „Domnul este bun faţă de toţi şi îndurările Lui se întind peste toate lucrările Lui” (Psalmul 145:9).

• „Domnul este drept în toate căile Lui şi îndurător în toate faptele Sale” (Psalmul 145:17).

Biblia spune că Dumnezeu este dragoste (1 Ioan 4:8, 16). S-ar putea ca o parte a naturii Sale iubitoare să fie aceea de a le permite oamenilor să aibă voiţă liberă. Dumnezeu nu ne-a creat roboţi. În consecinţă, în lume există rău, durere şi suferinţă datorită alegerilor pe care noi şi alţii le facem.

Chiar dacă Dumnezeu a permis ca răul să existe pentru o vreme, El a promis că-l va eradica pe deplin în viitor (Apocalipsa 21:3-5). În dragostea Lui, Dumnezeu a pregătit o cale prin care fiecare dintre noi să fie iertat pentru răul pe care l-a făcut şi pentru durerea pe care a cauzat-o altora…

• „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât L-a dat pe singurul Său Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică” (Ioan 3:16).

• „Dumnezeu Îşi arată dragostea faţă de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoşi, Cristos a murit pentru noi” (Romani 5:8).

• „Dragostea lui Dumnezeu faţă de noi a fost arătată prin faptul că Dumnezeu L-a trimis în lume pe singurul Său Fiu născut, ca noi să trăim prin El. Şi dragostea stă nu în faptul că noi L-am iubit pe Dumnezeu, ci că El ne-a iubit şi L-a trimis pe Fiul Său ca jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre” (1 Ioan 4:9-10).

Numai Dumnezeu este cu adevărat bun (Luca 18:19). Problemele din lume vorbesc în mod negativ despre caracterul nostru, nu despre caracterul lui Dumnezeu. Pentru mai multe discuţii despre acest subiect vast, vezi secţiunea Dezvăluiri de pe acest site. Pentru a afla cum Se oferă Dumnezeu să ne ajute în vremuri grele, citeşte articolul Liniştea sufletească şi vremurile schimbătoare.

http://www.everystudent.ro/a/raul2.html

Întrebare: „Nu înseamnă a fi naiv să crezi că singura cale «dreaptă» este Creştinismul?”

Răspunsul nostru: Avem un articol care vorbeşte despre diferenţele majore dintre principalele religii ale lumii. În acest articol, învăţăturile lui Iisus sunt comparate cu învăţăturile celorlalte religii. Citeşte, te rog, articolul Cunoaşterea Divinităţii. De asemenea, citeşte articolele din cea de-a doua parte a secţiunii Dar Iisus?

Înseamnă că eşti naiv? Dacă este adevărat, atunci nu. Iisus a spus că El este Calea, Adevărul şi Viaţa (John 14:6). Fie a spus adevărul, fie nu. Dacă a spus adevărul, nu înseamnă că eşti naiv dacă eşti de acord cu El.

Se spune, în general, că urmaşii lui Cristos sunt din emisfera vestică. Totuşi, lucrarea lui Iisus a început în Orientul Mijlociu şi apoi s-a răspândit de acolo pe tot pământul. Sunt mulţi credincioşi în Africa şi în Asia. În prezent, cea mai numeroasă biserică creştină din lume se află în Corea.

Credinţa în Cristos nu este specifică doar Vestului, deşi scepticilor şi agnosticilor le place să susţină acest lucru. Biblia ne spune că mulţimea de credincioşi din cer va fi formată din oameni din orice neam, din orice seminţie, din orice popor şi de orice limbă (Apocalipsa 7:9) şi că Iisus a murit pentru păcatele oamenilor din orice seminţie, de orice limbă, din orice popor şi de orice neam (Apocalipsa 5:9).

Dacă Iisus este cu adevărat Dumnezeu, aşa cum a spus, şi dacă a înviat din morţi pentru a dovedi acest lucru, atunci ne-a dat suficiente motive pentru a crede în El (citeşte articolulDincolo de credinţa oarbă). El nu ne cere să avem o credinţă naivă, ci una bine informată. Iar cei care cred în Iisus primesc viaţă din abunbdenţă, direcţie în viaţă, pace cu Dumnezeu şi viaţă veşnică.

http://www.everystudent.ro/a/cale.html

Întrebare: „Ce se întâmplă dacă nu Îl accept, dar nici nu-L resping pe Dumnezeu? Dacă nu spun că nu există, dar nici nu afirm că El există cu adevărat?”

Răspunsul nostru: Poate că totul depinde de ceea ce ştii în inima ta că este adevărat. Cu alte cuvinte, s-ar putea să stai înaintea lui Dumnezeu într-o bună zi şi să spui: „Dar n-am ştiut că exişti!” Iar Dumnezeu s-ar putea să-ţi răspundă: „Ba da, ai ştiut. M-am asigurat că ştii. În inima ta ai ştiu că exist. Ştiu acest lucru, pentru că Eu am pus această cunoaştere în inima ta. Totuşi, tu nu ai dorit să Mă cunoşti, aşa că ai refuzat să recunoşti că exist. Ai ignorat informaţia pe care ţi-am dat-o, dar ea este acolo”.

Mai mult ca sigur că suntem răspunzători pentru ceea ce ştim. Întrebarea este atunci: ce ştim cu adevărat? Câtă cunoaştere a pus Dumnezeu în inimile noastre? Oricâtă ar fi pus, suntem chemaţi să răspundem acelei cunoaşteri. Probabil că ştim lucruri pe care am vrea mai degrabă să nu le recunoaştem. Biblia spune că inima omului este înşelătoare şi deznădăjduit de rea ( Ieremia 17:9).

Se pare că întrebarea ta este: „Ce-ar fi dacă stau pe gard şi nu iau nicio decizie?” Acest lucru ar fi în regulă dacă realmente nu ai avea nicio informaţie pe baza căreia să iei o decizie. Dar Biblia spune că existenţa lui Dumnezeu este dovedită de complexitatea lumii din jurul nostru şi că suntem prin urmare răspunzători pentru faptul că ştim că El există. „Căci însuşirile Lui nevăzute, puterea Lui veşnică şi dumnezeirea Lui se văd lămurit de la crearea lumii, fiind înţelese prin lucrurile făcute de El, aşa încât nu se pot dezvinovăţi” (Romani 1:20).

Ce se întâmplă dacă lucrurile sunt şi mai avansate de atât? Mulţi oameni spun că au simţit cum, de ani de zile, Dumnezeu „bate” la uşa inimii lor, ca şi cum ar încerca să intre înăuntru. Dacă acest lucru este adevărat pentru cineva (iar Dumnezeu ar şti asta) şi dacă nu iei nicio decizie cu privire la Dumnezeu, atunci este ca şi cum L-ai respinge. Dacă Dumnezeu cere să intre în inima/viaţa nostră, atunci nu există nicio cale de mijloc.

Apoi, mai este vorba şi despre persoana lui Iisus Cristos. Acest om a pretins că este Dumnezeu, a făcut miracole pentru a confirma afirmaţia Sa, a murit pentru păcatele noastre, a înviat din morţi şi a lăsat o înregistrare scrisă despre viaţa Sa, pe care noi să o citim. Tot El a spus: „Cine nu este cu Mine este împotriva Mea” (Luca 11:23). În ceea ce-L priveşte pe Iisus, nu poţi doar să stai pe gard. El nu ne-a lăsat această opţiune.

Un alt lucru la care să te gândeşti este acesta: s-ar putea ca motivul esenţial pentru care trăim să fie să luăm o decizie pentru sau împotriva lui Dumnezeu. Dacă aşa stau lucrurile, atunci probabil că este imposibil să nu luăm nicio decizie. Cu alte cuvinte, dacă nu Îi spunem da lui Dumnezeu, prin aceasta I-am spus nu.

http://www.everystudent.ro/a/daca.html

Cum poţi începe o relaţie cu Dumnezeu? Aştepţi să te lovească un fulger? Te dedici ca de-acum încolo să faci fapte bune, virtuoase sau religioase? Sau devii o persoană mai bună… astfel încât Dumnezeu să te poată accepta? Ei bine, NICI UNUL dintre aceste lucruri nu-ţi aduce aşa ceva. În Biblie Dumnezeu ne-a arătat clar cum Îl putem cunoaşte. Iată în continuare cum poţi începe o relaţie personală cu Dumnezeu… chiar acum…

 

Principiul unu: Dumnezeu te iubeşte şi are un plan minunat cu viaţa ta. Dumnezeu te-a creat. Dar nu numai te-a creat, ci te şi iubeşte… atât de mult încât doreşte să-L cunoşti acum şi să-ţi petreci veşnicia alături de El. Iisus a spus: „ Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea că a dat pe Singurul Său Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.”1 Iisus a venit pentru ca fiecare dintre noi să Îl poată cunoaşte şi înţelege pe Dumnezeu în mod personal. Numai Iisus poate da sens vieţii şi poate dărui un scop în viaţă. Ce ne împiedică să-L cunoaştem pe Dumnezeu? …

 

Principiul doi: Noi toţi păcătuim şi păcatele noastre ne despart de Dumnezeu. Adevărul este că toţi simţim această despărţire… este o depărtare de Dumnezeu pricinuită de păcatele noastre. Biblia ne spune: „Noi rătăceam cu toţii ca nişte oi, fiecare îşi vedea de drumul lui….”2 În adâncul sufletului nostru putem simţi indiferenţă faţă de Dumnezeu şi căile Sale sau răzvrătire făţişă… Orice ar fi, este o dovadă a ceea ce Biblia numeşte „păcat”. Păcatul aduce moarte în viaţa noastră – despărţirea spirituală de Dumnezeu.3 Chiar dacă facem mari eforturi ca să ne apropiem de Dumnezeu, acestea sunt sortite eşecului. Imaginea aceasta arată ce mare este prăpastia dintre noi şi Dumnezeu. Săgeţile ilustrează strădaniile noastre de a ne apropia de Dumnezeu. Putem încerca să facem fapte bune sau să câştigăm aprobarea lui Dumnezeu printr-o viaţă decentă sau o filozofie de viaţă morală. Însă strădaniile noastre nu pot face să dispară păcatele noastre… Cum trecem peste această prăpastie? …

 

Principiul trei: Iisus Hristos este singura soluţie – găsită de Dumnezeu – pentru a ne ierta păcatele. Prin El putem cunoaşte planul lui Dumnezeu cu viaţa noastră şi putem avea parte de dragostea Sa. Alt adevăr este că merităm să plătim pentru păcatele noastre. Problema este însă că plata păcatului este moartea. Dar Iisus Hristos a murit în locul nostru, din dragoste pentru noi, ca să nu fie nevoie să murim fără Dumnezeu. Pe Cruce Iisus a luat asupra Sa toate păcatele noastre, plătind astfel pentru ele. „Hristos, de asemenea, a suferit o dată pentru păcate, El, Cel neprihănit, pentru cei nelegiuiţi, ca să ne aducă la Dumnezeu..”4 „…El ne-a mântuit, nu pentru faptele făcute de noi în neprihănire, ci pentru îndurarea Lui…”5 Fiindcă Iisus a murit pe cruce în locul nostru, acum nu mai este nevoie să trăim despărţiţi de Dumnezeu din cauza păcatelor noastre. „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea încât a dat pe Singurul Său Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.”6 După ce Iisus a murit pentru păcatele noastre, a înviat din morţi.7Astfel ne-a dovedit pentru totdeauna că are dreptul de a promite viaţa veşnică – că este, într-adevăr, Fiul lui Dumnezeu şi singura Cale de a-L cunoaşte pe Dumnezeu. De aceea a spus Isus: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa; nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.”8 El ne spune cum putem începe o relaţie cu El chiar acum… în loc să ne străduim şi mai tare să ajungem singuri la Dumnezeu. Iisus spune: „Veniţi la Mine….” „Dacă însetează cineva, să vină la Mine şi să bea. Cine crede în Mine, din inima lui vor curge râuri de apă vie…”9 Iisus a suferit la Cruce tocmai datorită dragostei care ne-o poartă. Iar acum ne invită să venim la El, ca să putem începe o relaţie personală cu Dumnezeu. Nu este suficient să ştim ce anume a făcut Isus pentru noi şi ce ne oferă. Pentru a avea o relaţie cu Dumnezeu, trebuie să-L primim în viaţa noastră…

 

Principiul patru: Fiecare dintre noi trebuia să ia decizia de a-L primi personal pe Iisus Hristos ca Domn şi Mântuitor. Biblia spune: „Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu.”10 Îl putem primi pe Iisus prin credinţă. Biblia spune: „Căci prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă. Şi aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu. Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni.”11 Să-L primeşti pe Isus înseamnă să crezi că Iisus este Fiul lui Dumnezeu – după cum a spus chiar El – şi apoi să-L inviţi să te călăuzească şi să te îndrume în viaţă.12 Iisus a spus: „Eu am venit ca oile să aibă viaţă şi s-o aibă din belşug.”13 Şi iată chiar invitaţia lui Isus. El a spus: „Iată, Eu stau la uşă şi bat. Dacă aude cineva glasul Meu şi deschide uşa, voi intra la el, voi cina cu el, şi el cu Mine.”14 Cum vei răspunde la invitaţia lui Dumnezeu? Gândeşte-te puţin la aceste două cercuri. Viaţa dusă pe cont propriu  Eul se află la cârma vieţii  Iisus nu-Şi găseşte loc în această viaţă  Deciziile se iau şi acţiunile se fac numai sub îndrumarea eului, ceea ce duce adesea la frustrare   Viaţa dusă sub îndrumarea lui Hristos    Iisus Se află la cârma vieţii  Eul este supus lui Iisus  Persoana respectivă vede influenţa şi îndrumarea lui Iisus în viaţa sa Care cerc descrie cel mai bine viaţa ta? Care cerc ai dori să descrie viaţa ta? Începe o relaţie cu Iisus Hristos…

 

Îl poţi primi pe Hristos în viaţa ta chiar acum. Nu uita cuvintele lui Iisus: „Iată, Eu stau la uşă şi bat. Dacă aude cineva glasul Meu şi deschide uşa, voi intra la el, voi cina cu el, şi el cu Mine.”15 Dacă ai dori să răspunzi invitaţiei Sale, iată cum o poţi face. Cuvintele exacte pe care le foloseşti pentru a te dedica lui Dumnezeu nu sunt importante; căci El ştie ce intenţii te animă. Dacă nu eşti sigur cum să te rogi, rugăciunea de mai jos îţi poate fi de ajutor:   „Doamne Iisuse Hristoase, vreau să Te cunosc; îmi doresc să vii în viaţa mea. Îţi multumesc că ai murit pe cruce pentru păcatele mele, ca să mă poţi accepta pe deplin. Numai Tu îmi poţi da puterea de a mă schimba şi de a deveni aşa cum doreşti Tu. Îţi mulţumesc că m-ai iertat şi că îmi dăruieşti viaţa veşnică alături de Dumnezeu. Acum îmi predau viaţa Tie; Te rog să faci ce doreşti cu ea. Amin.”   Dacă ai fost sincer când L-ai rugat pe Isus să vină în viaţa ta, atunci din acea clipă El este în viaţa ta, după cum a promis. Ai de acum o relaţie personală cu Dumnezeu! Ei bine, te aşteaptă o viaţă întreagă de… schimbări, care te vor ajuta să te maturizezi. Acesta este un proces care are loc pe măsură ce Îl cunoşti tot mai bine pe Dumnezeu citind Biblia, rugându-te şi având relaţii cu alţi copii ai lui Dumnezeu. Dumnezeu să te binecuvânteze! http://www.everystudent.ro