Categorie: Duhul Sfânt

E singurul timp când biserica a fost singură. Chiar dacă-l aveau pe Petru, pe Ioan și toți ucenicii. Ori pe Maria și frații lui Isus. Hristos plecase și Duhul Sfânt nu venise. Fără Fiul, fără Duhul Său, toată galeria sfinților e o panoplie nefolositoare. Iar Dumnezeu nu e prezent! Nu știu de ce, dar o mulțime de biserici parcă au încremenit în intervalul ăsta. Cu toți preoții, pastorii sau patriarhii lor. Fără focul lui Dumnezeu, evanghelizarea e decât rutină. Rugină, vorba lui Tozer.

Știau că au lucrări mari de făcut: să exorcizeze, să vindece bolnavii, să experimenteze minuni (mari), să strângă șerpii de gât, să calce scorpionii, să evanghelizeze până la capul lumii, să se înmulțească… Li se poruncise doar. Dar singuri, erau iepuri! Și moi ca niște meduze! Fără Dumnezeu orice fulg e un munte…

Dumnezeu nu trimite Duhul Sfânt doar pentru a vorbi noi în limbi. Și nici măcar pentru proorocie. Ci pentru un milion de alte “lucrări”. Duhul Sfânt ne cercetează inimile, ne luminează mintea, ne convertește. Cu El vedem Biblia prin ochelarii lui Dumnezeu! Duhul Sfânt ne încălzește relațiile, ne umple de putere, ne dă curaj. Ne înalță ca pe-un smeu în bătaia vântului. Ne botează cu foc. Adevărul trebuie botezat cu foc, zicea Bonke. Iar focul vine prin credință. Duhul Sfânt declanșează treziri spirituale! Înmulțește biserica. O protejează de asediul diabolic. Îi șterge lacrimile. El e garanția răpirii! Să fiți toți acolo!

Au stăruit în rugăciune. Nu doar Petru, nu doar Toma, nu doar maica Domnului, ci toti 120… Dar n-au strigat “sânge, sânge, sânge”. Stăruința nu are tipare! Ci spontaneitate. N-are timp! Nici înfrângere! Și nici atât controverse…

Între Înălțăre și Rusalii apostolii au găsit de cuviință să aleagă alt ucenic în locul lui Iuda. Și… au ales pe Matias. Au ales ei dar nu era prezent Duhul Sfânt. Câte alegeri gresite nu facem singuri! Matias era sfânt, era unul dintre ucenicii ce stătuse lângă Domnul de la botezul lui Ioan. Dar Dumnezeu îl avea în plan pe Pavel! Pe cel ce va fi stiloul sfânt. Adevărul are nevoie de foc!

De la Rusalii până azi tot mai mulți oameni au fost și sunt botezați cu Duhul Sfânt. Inundaţi de dunamisul divin. Ritmul crește. Un lucru e cert: Isus vine în curând!

Să vă umple Duhul Sfânt de toate darurile Sale! Dar dvs să aveți și roade. Și nu uitați, darurile n-au nicio valoare dacă n-au dragoste!

Viziteaza Blogul lui Nicolae Geantă aici – http://nicolaegeanta.blogspot.com/

https://rodiagnusdei.wordpress.com

Matei 3:1-12

1 În vremea aceea a venit Ioan* Botezătorul şi propovăduia în** pustia Iudeii.
2 El zicea: „Pocăiţi-vă, căci Împărăţia cerurilor* este aproape.”
3 Ioan acesta este acela care fusese vestit prin prorocul Isaia, când zice: „Iată glasul* celui ce strigă în pustie: ‘Pregătiţi** calea Domnului, neteziţi-I cărările.’”
4 Ioan* purta** o haină de păr de cămilă şi la mijloc era încins cu un brâu de curea. El se hrănea cu lăcuste† şi miere sălbaticㆆ.
5 Locuitorii* din Ierusalim, din toată Iudeea şi din toate împrejurimile Iordanului au început să iasă la el;
6 şi, mărturisindu-şi păcatele, erau botezaţi* de el în râul Iordan.
7 Dar când a văzut pe mulţi din farisei şi din saduchei că vin să primească botezul lui, le-a zis: „Pui de năpârci*, cine v-a învăţat să fugiţi de mânia** viitoare?
8 Faceţi dar roade vrednice de pocăinţa voastră.
9 Şi să nu credeţi că puteţi zice în voi înşivă: ‘Avem ca tată* pe Avraam!’ Căci vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fii lui Avraam.
10 Iată că securea a şi fost înfiptă la rădăcina pomilor: deci orice pom* care nu face rod bun va fi tăiat şi aruncat în foc.
11 Cât despre mine, eu vă* botez cu apă, spre pocăinţă; dar Cel ce vine după mine este mai puternic decât mine, şi eu nu sunt vrednic să-I duc încălţămintea. El** vă va boteza cu Duhul Sfânt şi cu foc.12 Acela* Îşi are lopata în mână, Îşi va curăţi cu desăvârşire aria şi Îşi va strânge grâul în grânar, dar pleava o va arde** într-un foc care nu se stinge.”

photo credit mixcloud.comM-am gandit zilele trecute, cat de usor putem sa primim  si nu numai ca putem sa primim, chiar primim o invatatura gresita pe care ne-o insusim fara ca sa aiba un fundament Biblic si dupa aceea o pereptuam, o invatam noi, o dam si la altii si atii o dau si la altii, s.a.m.d. Personal, am avut o intelegere gresita asupra unui aspect si cred, am toata convingerea ca Dumnezeu a vrut sa-mi schimbe gandirea asupra acelui aspect si probabil ca prin asta, sa intelegeti si voi lucrurile altfel.

Se vorbeste in acest pasaj pe care l-am cititdespre botez. Nu cu mult in urma am avut un botez. Si aici, in acest pasaj, despre trei feluri de botez: se vorbeste despre botezul in apa, se vorbeste despre Botezul cu Duhul Sfant si se vorbeste despre botezul cu foc. Si nu stiu sa fie in Noul Legamant al lui Dumnezeu, nici in Vechiul Legamant, un alt botez. Perceptia gresita despre care eu va spuneam si care cu un timp in urma mi-a dat Dumnezeuputina lumina, dar se pare ca in ultimul timp a vrut sa revin asupra acestuia aspect si am vazut si alte lucruri pe care nu le-am vazut atunci, au fost in legatura cu botezul cu foc. Si cred ca ceea ce s-a propovaduit pana acum in legatura cu botezul cu foc este gresit. Asta este parerea mea. Puteti sa fiti si sa nu fiti de acord cu mine si o sa va spun din ce cauza cred lucrul acesta.

M-am gandit ce inseamna un botez. Si m-am gandit la faptul ca nu se intampla un botez fara ca cineva sa-l ceara, sa si-l doreasca. Nu-i asa? Cine este botezat in apa, sa spunem, cine vine si cere un botez? Cine vine si spune ca are nevoie de acest botez, pentru ca a auzit marturisirea despre Domnul Isus Hristos si vrea sa implineasca porunca Lui. Deci, nu exista botez in apa fara ca cineva sa-l ceara. E adevarat? E adevarat si nu-i adevarat. Nu-i adevarat pentru ca se intampla botez in apa, care nu se face dupa randuiala Scripturii. Si atunci, se face si asa. Dar nu este dupa randuiala Scripturii. Sunt multi copii botezati in apa, dar nu este dupa randuiala Scripturii pentru ca nu vin ca sa-l ceara. Nu exista vreun botez fara ca cineva sa vina si sa-l ceara, sa spuna cuiva: “Vreau sa fac lucrul acesta.” Sa-I spuna lui Dumnezeu, sa-i spuna unui grup de oameni: vreau sa implinesc voia lui Dumnezeu si sa ma botez in apa. (5)

Cine este botezat cu Duhul Sfant?

Cei care cer. Nu-i asa? Cei care cauta. Personal, n-am auzit de oameni care sa nu-si doreasca  sa cunoasca puterea lui Dumnezeu, sa se apropie mai mult de Dumnezeu si sa fie botezati cu Duhul Sfant. N-am auzit nici un caz in care sa spuna: “Niciodata nu mi-am dorit, niciodata n-am vrut si am fost botezat cu Duhul Sfant.” Daca vorbim despre botez in apa si botez cu Duhul Sfant, botez cu Duhul Sfant nu se poate fara ca omul sa vrea. In apa se mai poate, dar cu Duhul Sfant, nu. Trebuie sa vrei. E adevarat? Problema este ca nu prea vrem. Si asta e adevarat si daca nu-mi spuneti da. Nu prea vrem sa fim botezati cu Duhul Sfant. Consideram ca putem si fara. Haideti sa va citesc un verset de la Luca 11:13 si versetul acesta parca abia astazi l-am descoperit, desi l-am citit si voi l-ati citit de multe ori. Cuvintele Domnului Isus:

Deci, dacă voi, care sunteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cât mai mult Tatăl vostru cel din ceruri va da Duhul Sfânt celor ce I-L cer!’”

Nu exista botez cu Duhul Sfant, decat daca Il ceri. Daca Il doresti. Si ce-am vazut astazi si parca n-am vazut pana astazi in acest verset, a fost faptul ca: cine poate sa ceara Duhul Sfant, Botezul cu Duhul Sfant? Necredinciosii? Isi va dori un necredincios, unul care nu crede in Domnul Isus Hristos, sa fie botezat cu Duhul Sfant? Evident ca nu, pentru ca nu intelege rostul si nu stie ce se intampla acolo. Si atunci, m-am gandit la ceea ce spun unii oameni, ca atunci cand vin in biserica, fac botezul in apa, sunt cercetati  de Duhul lui Dumnezeu, au primit si Botezul cu Duhul Sfant. Cand am citit versetul acesta, dar numai astazi am primit lumina aceasta, mi-am dat seama de eroarea acestei invataturi.

Pentru ca ei, in momentul in care vin, ei sunt pacatosi. Ei nu stiu ce vor. Si Duhul Sfant a lui Dumnezeu, intai, ii cerceteaza sa-i constientizeze ca sunt pacatosi. Cand au inteles ca sunt pacatosi, ce fac? Cer har din Mana lui Dumnezeu si cer botezul in apa. Ei n-au cum sa ceara botezul cu Duhul Sfant inainte sa constientizeze ca sunt pacatosi. Un om, cand vine sa se apropie de Dumnezeu, el are nevoie de mantuire si cere botezul in apa. Si abia dupa ce se intalneste cu Hristos, va cere si botezul cu Duhul Sfant. Un om nemantuit nu va veni sa ceara Botezul cu Duhul Sfant. Va fi cercetat de Duhul Sfant a lui Dumnezeu. Duhul Sfant ii va cerceta inima, ii va indrepta privirea spre Hristos, dar nu va sti ce e cu Botezul cu Duhul Sfant.

Si acuma, imi aduc aminte de sora Irina, ca o vad aici, si de alti frati si surori care au venit si habar n-au avut ce inseamna Botezul cu Duhul Sfant. Nu stiau. Dar, stiau ca au nevoie de mantuire. Aveau nevoie de Hristos, ca sa le salveze sufletul. Au venit si au intrat in biserica, cercetati de Duhul Sfant, din nevoia de a se impaca cu Dumnezeu. Si dupa ce au venit in biserica, au zis: “Dar, ce-i cu Duhul Sfant de care tot auzim?” Si le-am spus. Si au zis atunci: “Si eu vreau!” A cerut si a primit. Cum nu v-a da Dumnezeu, celor ce I-l cer. Si atunci, vedem ca si botezul in apa si Botezul cu Duhul Sfant nu se implineste decat pentru cei ce-l cer. Decat pentru cei ce-l cauta. Consideri ca ai nevoie, e promisiunea lui Dumnezeu, o ceri si o primesti. Consideri ca n-ai nevoie, nu o ceri, nu o primesti si ramai fara.

De ce vrea cineva un botez? De ce isi doreste cineva un botez? Stie ca e voia lui Dumnezeu, citeste in Scripturi sau afla de la altii ca este voia lui Dumnezeu, vrea sa implineasca voia lui Dumnezeu si vrea sa fie binecuvantat. E adevarat? Vrea sa fie binecuvantat, implinind voia lui Dumnezeu.

Acuma, am zis ca vom vorbi despre trei feluri de botez:

Botezul cu foc. De ce l-ar cere cineva?

Daca intelegem ca botezul cu foc sunt niste nenorociri care vin peste noi, daca credem ca botezul cu foc inseamna chin, suferinta, durere, de ce l-ar cere cineva? Il vreti? Nu-l vreti. CIneva a zis: da. Nu-l cred. Vrem sa traim in liniste si in pace. Vrem sa stam aproape de Dumnezeu. Nici unul dintre noi nu vrem suferinte. Si atunci, daca botezul cu foc nu ni-l dorim, atunci se poate el intampla? Dumnezeu are o regula pentru primele doua feluri de botez: cine-l cere si-l doreste, il primeste. De ce s-ar schimba regula lui Dumnezeu in cel de-al treilea caz? Daca nu vi-l doriti, de ce l-ati avea? Dar, promisiunea lui Dumnezeu de aici este, Ioan Botezatorul spunea ca el, Isus, va v-a boteza cu Duhul Sfant si cu foc. Pai, nu vreti as fiti botezati cu foc. Dar, e promisiunea lui Dumnezeu. Si atunci, cum se impaca lucrurile?

De ce nu este botezul cu foc ‘incercarea suferintei’? Si nu este. Eu asa cred. Pentru ca asa cum v-am spus, in primul rand, nimeni nu si-l doreste, nimeni nu-l vrea. Si daca nu-l vrem, asta-i regula lui Dumnezeu, nu se implineste. Mai este un motiv, incercarea aceasta a suferintei despre care vorbim noi este numai pentru cei ce cred in Isus Hristos? Incercarea aceasta a suferintei, daca e sa va uitati, este peste toti oamenii. Vreau sa va trimit cu gandul, nu neaparat si fizic, desi poate e bine sa o faceti. Eu, in luna care a trecut, am avut putina suferinta, nu multa. Unii, asa au zis: “Frate, dar, ce-i” Ma rog, trecem prin slabiciuni si neputinte. Dar, stiti ce s-a intamplat, lucru bun in luna aceasta in care a trecut? M-am dus incoace, incolo, si eu, sa ma tratez un pic. Si am vazut oameni mult mai bolnavi decat mine. Foarte bolnavi. Si pentru asta, i-am multumit lui Dumnezeu, nu pentru ca ei erau bolnavi, ci m-am uitat la mine si am zis: “Doamne, eu nu-s bolnav, pe langa oamenii acestia.” Mergeti in spitale si vedeti cati oameni nemantuiti sunt bolnavi, cati oameni nemantuiti sufera din greu. Sunt pline spitalele si lumea-i plina, si stiti, n-am auzit pana acuma  de atata boala si de atata cancer si suferinta. Este acesta botezul cu foc peste ei? Va intrebeu: este? Pai, ei nu cred in Domnul Isus Hristos. Nu-i promisiunea Lui pentru ei.

Si din cauza aceasta m-a gandit ca botezul cu focnu este ceea ce ni s-a spus pana acuma, incercarea suferintei. Cum ar putea cei nemantuiti sa fie botezati cu forta in botezul cu foc? Nu pot fi, ca atunci, Dumnezeu i-ar boteza cu forta si in botezul in apa si in Botezul cu Duhul Sfant. De ce numai al treilea botez sa fie obligatoriu? Dumnezeu respecta optiunea omului. Si omul alege. Dumnezeu are promisiunea ca da. Omul cere, alege, si se implineste. Si atunci, sigur ca o sa va intrebati cu totii, ce este botezul cu foc?

Ce este botezul cu foc?

Si vreau sa va citesc un pasaj din Luca 12:49. Sunt cuvintele Domnului Isus Hristos.

49 Eu am venit să arunc un foc* pe pământ. Şi ce vreau decât să fie aprins chiar acum!
50 Am un botez cu* care trebuie să fiu botezat, şi cât de mult doresc să se îndeplinească!
51 Credeţi* că am venit să aduc pace pe pământ? Eu vă spun: nu, ci** mai degrabă dezbinare.
52 Căci*, de acum înainte, din cinci, care vor fi într-o casă, trei vor fi dezbinaţi împotriva a doi şi doi, împotriva a trei.
53 Tatăl va fi dezbinat împotriva fiului şi fiul, împotriva tatălui; mama, împotriva fiicei şi fiica, împotriva mamei; soacra, împotriva nurorii şi nora, împotriva soacrei.”

Eu am venit sa arunc un foc pe pamant, spunea Domnul Isus Hristos. Si focul acesta despre care vorbeste Domnul Isus Hristos, am toata convingerea ca este focul dragostei si a pasiunii pentru EL. Si acesta este botezul cu foc. Focul drgostei fara margini fata de Dumnezeu. Nelimitat, fara nici o rezerva. Ati vazut oameni care s-au apropiat de Dumnezeu, oameni care au inceput sa-l marturiseasca pe Domnul Isus Hristos, oameni care vin dintr-un mediu necredincios, dintr-o credinta falsa, si oamenii acestia sa aiba apoi probleme cu cei din casa lor? Ati auzit spunanduse de multe ori: “Bine, d-le, acuma inteleg ca trebuie sa te pocaiesti, dar, de ce trebuie sa fi chiar asa? Dar, de ce trebuie sa mergi atata la rugaciune? Dar, de ce numai Isus si numai Isus in gura ta? Las-o si tu mai usor.” Si pentru ca omul nu o lasa mai usor, ce se intampla? Exact ce spunea Domnul Isus Hristos: dezbinare. Cei din casa lui se ridica impotriva lui. Si Domnul Isus Hristos zice: “Am venit sa arunc un foc pe pamant.  Si vreau sa fie aprins chiar acum.” Focul dragostei arzatoare, din inima, pentru Dumnezeu. Domnul Isus Hristos si Dumnezeu Tatal era satul de ritualuri. Era satul de tot ceea ce se intampla la Templu si n-avea nici o relevanta pentru om. Si oamenii nu erau indreptati inspre cer.

Si Domnul Isus Hristos zice: “Am venit sa schimb lucrurile. Si am venit sa aprind un foc.” Si focul dragostei pentru Hristos produce razboi.  Daca nu se intampla razboiul acesta inseamna ca nu-i dragoste cu adevarat. Nu-i pasiune arzatoare in inima noastra pentru Dumnezeu. O credinta fara vlaga. O credinta searbada. O credinta fara nici un fel de implicare nu produce razboi. Si stiti ce-si doreste lumea? Exact credinta asta. Si o vad la foarte multi crestini evanghelici, la foarte multi credinciosi evanghelici. Credinta aceasta care s anu-i supere pe ceilalti. Sa nu cumva sa fie considerati fanatici. Pavel a fost numit nebun si cei ce L-au urmat pe Hristos au fost considerati nebuni. De ce? Credeti intr-un Isus, unul care a fost rastignit pe cruce. Ce fel de Dumnezeu e acesta? Dar, ei s-au indragostit de Isus. Ei L-au iubit pe Isus pana la moarte si si-au dat viata pentru El. Erau nebuni si erau fanatici. Si lumea nu i-a iubit. Si ceea ce a spus Domnul Isus Hristos s-a intamplat in dreptul lor. Au fost renegati de cei de aproape, de cei din familii, de cei cei cunosteau. “Voi nu sunteti normali. Voi trebuie sa muriti. Si Pavel, inainte ca sa fie atins de puterea lui Dumnezeu, exact lucrul acesta facea. Mergea ca sa-i arunce in inchisoare pe cei care au pornit pe calea aceasta. Si erau fanatici in dragostea lor pentru Isus. Erau gata sa moara pentru Isus. Am mai spus-osi alta data, in vremurile acelea, sa te pocaiesti, sa-L urmezi pe Isus insemna sa-ti semnezi sentinta  la moarte. Nu-i ca astazi. Astazi nu platim nici un pret. Dumnezeu sa ne fereasca sa nu platim nici un pret, dar sunt multi care nu platesc nici un pret daca vin la credinta. Nici un pret. Schimba doar o religie cu cealalta. Si atat. Acesta nu-i focul dragostei pentru Isus. Ei stiau ce-i asteapta . Stiau ca s-ar putea ca maine sa-i astepte moartea. Dar, nu-i interesa. Erau indragostiti de Isus. Au fost in stare sa mearga pana la moarte.

Asa cum am spus, multi crestini seamana cu lumea si chiar isi gasesc justificari ca sa semene cu lumea. Am stat de vorba zilele trecute cu cineva venit din Statele Unite. Ei au problema aceasta cu noi si noi avem cu ei. Si unii cu altii tot discutam, in legatura cum trebuie sa ne purtam in adunari. Si ati auzit si voi ca exista conceptia aceasta ca poti sa vii cum vrei, ca poti sa traiesti cum vrei, ca poti sa faci ce vrei, ca poti sa te imbraci cum vrei, ca Dumnezeu iti cunoaste inima. Am mai spus-o si o spun cu hotarare. E o prostie mare si o inselatorie mare a lui Satan. Nu-i adevarat. Ce-i in inima se vede afara. Si imi spuneau respectivii despre faptul ca in America este o femeie care predica si este foarte cunoscuta si spunea intr-un moment dat, intr-o predica de a ei, in legatura cu faptul ca femeile de acolo se impopotoneaza si se imbraca ca si alea din lume si zicea: “Pai, uitati-va in Vechiul Legamant, in Vechiul Legamant, cum era Templul? Impodobit cu scule de aur si cu podoabe. In Noul Legamant, noi suntem Templul Duhului Sfant. Pai, n-ar trebui sa impodobim Templul Duhului Sfant cu scule de aur si cu podoabe?” Vedeti cat este de siret diavolul? Si am zis: “Culmea, n-a citit in Biblie, desi predica Cuvantul Evangheliei, ca ‘voi sa fiti impodobiti cu smerenie, cu sfintenie…”

Isi gasesc astazi crestinii justificari ca sa semene cu lumea si au Scriptura si din Scriptura spun. De ce? Pentru ca nu vor sa plateasca pretul acela , pretul dragostei pentru Isus. Stateam de vorba zilele acestea cu cineva, o persoana care mi-i draga, si intrebam persoana respectiva: vrei sa-L slujesti pe Dumnezeu? Si persoana mi-a spus: “Da, sigur ca vreau.” Acuma, va intreb si pe voi: Vreti sa-L slujiti pe Dumnezeu? Stiti ce i-am spus? Si dupa aceea, a stat, s-a gandit si a spus: “Frate, ai dreptate.” I-am zis: “L-ai pus pe Hristos pe primul plan in viata ta si ai renuntat la toate celelalte? Sau sunt alte lucruri care sunt mai importante decat Isus? Cred ca vrei sa-L slujesti. Cred ca vrei sa-L urmezi pe Isus Hristos cu orice pret. Dar, nu este cumva ceva mai important decat Isus Hristos, in viata ta?” A stat, s-a gandit si a spus: “Ba, da.” Va intreb pe voi. Ati zis ca vreti sa-L slujiti pe Dumnezeu. Dar, de ce sunt alte lucruri mai importante decat Hristos in viata voastra?  De ce sunt? Asa vrea Dumnezeu? Focul dragostei pentru El, pasiune pentru El, te intreb acuma: Esti botezat cu foc? Probabil ca la intrebarea asta, ar trebui mult sa stam sa ne gandim, pana cand dam raspunsul.

Poti fi botezat in apa, poti fi botezat chiar cu Duhul Sfant, insa, se poate sa nu fi botezat cu foc. Cu focul acela arzator care te mistuie pentru Isus Hristos. Si sti ce se intampla daca esti botezat in apa si cu Duhul Sfant, dar nu esti botezat cu foc? Parerea mea e ca nu-t foloseste la nimic….

Din primele 22:30 minute, mai sunt aprox 17 minute din mesaj.

VIDEO by Boros Tibi

https://rodiagnusdei.wordpress.com/

Din seria „Rolul Duhului Sfânt în consilierea creştină” astăzi abordăm primul din rolurile pe care eu consider că le are Duhul lui Dumnezeu în consiliere şi mă refer la motivatorul consilierii. Desigur că multe persoane în lumea aceasta fac consiliere sau terapie, fiecare dintre ele are motivele sale şi scopurile sale. Unii oameni sunt mânaţi de pasiuni, alţii de carieră, alţii de dorinţa sau de modelul părinţilor, alţii de perspectiva bănoasă a meseriei, alţii de dorinţa de control şi multe, multe alte motive.  Am putea spune că sunt aproape tot atâtea motive câţi terapeuţi sunt.

Când vorbim de consilierea creştină lucrurile stau puţin diferit pentru că pică unele din motivele enunţate anterior. De exemplu, motivaţia financiară, deocamdată nu poate fi luată în calcul, cel puţin în România, din cauză că puţini sunt dispuşi să ofere bani pentru consiliere. Dar şi din cauză că există motivaţii în plus faţă de cele omeneşti, care pornesc din o dorinţă sau nevoie umană. Când vorbim de consilierea creştină putem vorbi şi de o trimitere divină a acelor oameni în asemenea lucrări şi de asemeni putem vorbi şi de o înzestrare a unor oameni pentru asemenea lucrări.

Motivaţia corectă a celor care vor să facă consiliere creştină trebuie să fie chemarea lui Dumnezeu prin Duhul Sfânt la o aşa lucrare. Oamenii care intră în legământ cu Dumnezeu nu sunt chemaţi într-un ţarc bine împrejmuit unde ar trebui să fie în siguranţă şi fericiţi. Oamenii care intră în legământ cu Dumnezeu dobândesc din ce în ce mai mult din caracterul lui Dumnezeu şi urmează din ce în ce mai mult exemplul Mântuitorului din viaţa Sa pământească şi aceste lucruri se realizează prin Duhul Sfânt care ne locuieşte.

Ei bine, unii creştini sunt chemaţi de Duhul lui Dumnezeu la astfel de lucrări de mângâiere şi îmbărbătare a celorlalţi şi pentru asta primesc în dar şi abilităţile necesare să facă treaba aceasta în mod eficient. Cu  toate că fiecare creştin e chemat să fie milos, bun, preocupat de cei căzuţi, unii au daruri speciale în acest sens şi se pot dedica unui astfel de scop. Cu alte cuvinte ei, aceşti oameni, pot studia şi pricepe sufletele oamenilor mult mai bine decât ceilalţi pentru că Dumnezeu este cel care prin Duhul Său i-a hăruit în acest sens. Vor descoperi că pot să înveţe foarte uşor noţiuni din domeniu, vor descoperi că simt atracţie sănătoasă şi responsabilitate faţă de consilierea celor căzuţi, vor descoperi că au eficienţă şi greutate în discuţiile pe această temă şi de asemeni vor simţi clar călăuzirea divină în procesele de consiliere.

Pericolul mare în consilierea creştină este ca să faci această treabă dintr-o motivaţie greşită. Cred că orice altă motivaţie în afară de chemarea lui Dumnezeu la o asemenea lucrare este greşită şi limitează pe consilier la instrumente de lucru omeneşti. Cel mai des întâlnită motivaţie este de departe o dorinţă bolnavă de a cunoaşte secrete murdare ale oamenilor. Există o asemenea dorinţă în cei mai mulţi dintre oameni şi ea poate activa o „pasiune” pentru consiliere dar motivaţia asta e greşită pentru că, după ce omul s-a deschis, a mărturisit din problemele sale, „consilierul” îl provoacă să mai dea detalii, iar când omul a spus cam tot, „consilierul” nu mai are pasiune şi interes din cauză că scopul său a fost atins. Mai departe îl sfătuieşte doar la post,  citirea Bibliei şi rugăciune şi nu-l poate călăuzi practic în procesul de vindecare. Un consilier chemat de Dumnezeu la o asemenea lucrare ştie că nu are nevoie de toate detaliile unui păcat şi îşi înfrânează dorinţa de a cunoaşte astfel de amănunte.

Când Duhul Sfânt este cel care te cheamă într-o asemenea lucrare, Dumnezeu este alături, ai la dispoziţie călăuzirea Lui şi puterea Lui. Atenţie, nu vorbesc aici de vreo putere magică de a atinge un om şi acesta să se facă sănătos deşi Dumnezeu poate asta. Când Duhul Lui e cel care motivează şi când consilierul e în continuare călăuzit total de El atunci, la timpul potrivit el primeşte călăuzire referitor la paşii de urmat şi descoperire cu privire la amănunte pe care omul le ascunde voit sau nu. Este vorba despre nevoia ca omul chemat la lucrare să nu rămână doar cu chemarea ci să se supună în permanenţă călăuzirii Duhului Sfânt. Acel om nu devine un guru, nu devine un mare maestru spiritual, nu devine o forţă, nu devine un super specialist. Marele Maestru doar lucrează prin omul care stă la dispoziţia Sa, Duhul lui Dumnezeu este specialistul care lucrează şi în acest fel, consilierul creştin se poate lăuda doar cu Hristos, nicidecum cu capacităţile sale extraordinare.

Este nevoie ca toţi cei chemaţi de Duhul la o asemenea lucrare să se lase călăuziţi clipă de clipă de El ca să îşi poată împlini bine chemarea pe care o au. Da, unul din rolurile Duhului Sfânt în consiliere este cel de motivare la lucrarea aceasta şi oamenii care vin în asemenea lucrare din acest motiv, că au fost chemaţi de Duhul Sfânt sunt şi cei învredniciţi şi împuterniciţi să facă bine şi eficient treaba asta de doctori de suflete pentru că Marele Doctor lucrează prin ei.

http://www.filedinjurnal.ro/

 

Încerc să finalizez această serie despre rolul Duhului Sfânt în consiliere, dar se pare că găsesc tot mai multe. Iată sumar ultimile conştientizate de mine:

[dropcap type=”rounded” color=”green”]G[/dropcap]arantul menţinerii sănătăţii psihice şi sufleteşti

Orice om care la un moment dat are de a face cu medicii știe că după procesul de vindecare medicul îl sfătuiește spre un stil de viață mai sănătos și spre chibzuință, cumpătare, evitarea situațiilor periculoase, evitarea exceselor de orice fel și câte și mai câte indicații menite să ajute acea persoană să-și mențină sau îmbunătăţească sănătatea în permanență. Se știe destul de clar acum că e mai ieftin să întreții decât să tratezi.

În ”bolile sufletului” situația nu diferă deloc. După ce vindecarea s-a produs este nevoie de o permanentă menținere sau îmbunătățire a acelei sănătăți. Trebuiesc evitate situațiile provocatoare de afecțiuni, trebuiesc evitate excesele, trebuie atenție în construirea unui stil de viață sănătos și în permanență este nevoie de respectarea limitelor în ce priveşte stilul de viață. Să tot stai să estimezi în permanenţă ce e normal și ce este exagerat e o treabă grea și e foarte greu de făcut omenește. Este nevoie de ceva sau de cineva care să ne atenționeze cu privire la ce trebuie sau nu trebuie făcut.

În acest sens Duhul Sfânt este acel călăuzitor în trăirea unui stil de viaţă frumos, fără excese, preventiv şi mai ales este garantul unei trăiri „ca la carte” adică respectând instrucţiunile Creatorului pentru  viaţa omenească.

Trăim în medii foarte stresante, foarte toxice din punct de vedere psihic, fizic şi spiritual, trăim la viteze ameţitoare, viteze atât de mari încât avem dificultăţi în a ne adapta aşa de repede schimbărilor, suntem dezrădăcinaţi de tradiţii şi repere sigure, familiile sunt aşa de fragile, oamenii sunt aşa distanţi şi reci şi bisericile parcă nu mai sunt preocupate de suflete ci de clădiri, brand, renume etc. În acest context, menţinerea sănătăţii psihice este o reală provocare. Fără ajutorul Duhului Sfânt e imposibil, mai ales pentru cineva care deja este sensibil pentru că a trecut printr-o afecţiune sufletească.

[dropcap type=”rounded” color=”green”]D[/dropcap]escoperitorul adevărului

Scriptura, prin evanghelistul Ioan, care surprinde vorbele Mântuitorului, ne spune „atunci când Mângâietorul, Duhul Adevărului va veni, El îi va conduce în tot adevărul”. De ce este aşa de important un asemenea amănunt? Pentru că mintea noastră omenească ajunge să creadă adesea neadevăruri. Exemple: „Dacă beau un pahar voi fi mai fericit” sau „dacă mă culc cu altă femeie voi fi mai iubit” sau „dacă fumez ierburi nu se poate întâmpla nimic rău” sau „dacă ies din casă se poate întâmpla o dramă” sau „sunt urât pentru că am acnee” sau „sunt urâtă pentru că am kilograme în plus” şi multe multe alte minciuni. Aceste minciuni ne fac să acţionăm greşit şi să ne construim un stil de viaţă eronat care nu va aduce stabilitate, echilibru şi bucurie niciodată.

În acest sens este vital ca „cineva” să ne descopere în permanenţă adevărul. Acest important Cineva este Duhul Sfânt care ne conduce în tot adevărul nu doar în viaţa spirituală şi în relaţia cu Dumnezeu ci şi în aspectele mărunte ale vieţii de zi cu zi în care ne ducem existenţa. Aşa se face că acest rol al Duhului sfânt este şi el vital în procesul de consiliere dar şi în trăirea vieţii echilibrate şi cumpătate.

[dropcap type=”rounded” color=”green”]P[/dropcap]roducătorul de roade bune

Desigur că orice consilier care are în vedere ajutarea unui om în nevoie nu se preocupă doar să panseze rana ci merge mult mai departe în funcţie de dorinţa clientului, însă un lucru negativ, un obicei negativ nu poate fi doar tratat, varianta corectă este să fie înlocuit cu unul bun. Scriptura surprinde asta în Efeseni 4 prin înlocuirile existente acolo, cine a furat nu doar că nu mai trebuie să fure, ci trebuie să înveţe să dea, cine spunea minciuni trebuie să spună adevărul, să înlocuiască cuvintele stricate cu cuvinte bune etc. Adică e vorba de o înnoire nu de o reparare. Ei bine, în Galateni 5 Pavel ne spune tocmai acest adevăr şi anume Când El locuieşte în noi, apar roade bune în viaţa noastră, dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia, blândeţea şi înfrânarea poftelor.

[dropcap type=”rounded” color=”green”]P[/dropcap]uterea de care oamenii au nevoie pentru a trăi frumos

Oamenii au nevoie de Dumnezeu pentru că păcatul le răpeşte tot ce e mai frumos şi Duhul Sfânt este tocmai acel glas care le vorbeşte oamenilor de necesitatea împăcării cu Dumnezeu. Fără Dumnezeu şi fără Duhul Său oamenii nici dacă vor nu pot trăi frumos, nedistructiv, echilibrat. Unii e adevărat, par a reuşi o  vreme, dar viaţa aceasta nu se termină aici, bătălia este mare, sufletul omului e miza aşa că avem nevoie de putere să trăim „ca în timpul zilei”. Ei bine când vorbim de pornografie, dependenţe de alcool si droguri, dependenţe de masturbare, curvie şi alte „fapte ruşinoase” şi demolatoare acolo e nevoie neapărată de acest „motor puternic” spre un trai frumos şi curat. Aici ar fi încă multe de scris pentru că e iarăşi un rol vital al Duhului Sfânt acesta de „putere” despre care Luca ne spune în FA „Dar veţi primi o putere, când Se va pogorî Duhul Sfânt peste voi.”

De fapt, cu cât meditez mai mult la rolurile pe care Duhul Sfânt le are în procesul de consiliere cu atât găsesc mai multe. E ceea ce oamenii au nevoie pentru a fi conectaţi cu Dumnezeu şi când eşti conectat cu Dumnezeu, El preia controlul vieţii şi lucrează în chip minunat pentru reconstrucţia şi salvarea sufletelor. Avem nevoie de Duhul Sfânt şi noi care facem consiliere şi clienţii noştri.

http://www.filedinjurnal.ro/

Intru în meditarea de astăzi pe un teren foarte sensibil, dar incursiunea aici, deşi poate fi înţeleasă greşit este necesară în contextul scrierilor despre rolul Duhului Sfânt în consilierea creştină. Ne referim la rolul de vindecător de suflete pe care Duhul Sfânt îl are. Când vorbim în contextul religios de azi despre vindecare, gândurile se pot duce repede spre miracole instantanee şi spectaculoase, spre ologi care aruncă teatral scaunul cu rotile şi o iau „la sănătoasa” , spre nevăzători care citesc dintr-o dată ziarul sau biblia, spre spectacole în care vindecările sunt filmate iar cărucioarele de invalizi sunt cărate cu camionul pentru că nu mai este nevoie de ele. De aceea spuneam că discuţia este sensibilă. Riscul să fiu înţeles greşit este mare, dar subiectul nu poate fi ocolit. În primul rând ţin să specific că sunt una din persoanele care crede în vindecări. Apoi o altă specificare este că există şi vindecări „dintr-o dată” de genul celei în care Domnul Isus îi spune slăbănogului să-şi ia patul şi să umble sau cea a orbului căruia i-a uns ochii cu tină. La fel vreau să menţionez că am văzut oameni vindecaţi de Dumnezeu  prin puterea Duhului Sfânt şi nu am dubii referitor la existenţa vindecărilor. Totuşi vreau să separ  clar de spectacol, reflectoare, scene, televiziune, acţiunile de vindecare ale Duhului Sfânt. Există un mare risc să ne ducem spre derizoriu făcând spectacole ieftine şi de doi bani din aspecte care implică credinţă sinceră şi acţiune Dumnezeiască. Consider aşa zisele vindecări televizate spectacole jalnice, demne de milă în care se spun enorm de multe minciuni şi se prezintă foarte multe cazuri fictive Mare atenţie la vindecări de tipul: „paharul cu apă în faţa televizorului”, „apă de la nu ştiu ce biserică sau mănăstire”, „repetarea de tot felul de incantaţii, fie ele şi religioase”, „plata pentru vindecare” şi alte fenomene nebiblice ducătoare în rătăcire. Este foarte mare tentaţia omului spre a dobândi fără muncă, fără efort, fără durere lucruri benefice pentru el. Îmi pare rău când aud atâtea cazuri de oameni dezamăgiţi de astfel de „procedee” şi îmi este milă. Duhul Sfânt are şi rolul de vindecător de suflete pentru că omul are suflet şi sufletul omului este partea centrală a existenţei şi astfel de vindecări se produc zilnic fie în cabinetele de consiliere, fie în biserici, fie pe stradă, fie în pat, fie în spitale şi vindecările acestea sunt reale, necontestabile, clare şi mai ales „netelevizate”. Despre ce vorbesc: Prima instanţă, cea a oamenilor care au legământ cu Dumnezeu şi sunt locuiţi de Duhul Sfânt. Oamenii pe acest pământ, datorită păcatului, cresc în medii imperfecte, ostile, generatoare de răni şi boli sufleteşti. Este aşa de gravă situaţia încât omul lui Dumnezeu ajunge să spună „nimic bun nu locuieşte în mine” sau un altul spune despre inimă că este deznădăjduit de rea. În acest context, oamenii care ajung să-L cunoască pe Dumnezeu şi primesc Duhul Sfânt încep să fie transformaţi spre vindecare. Ei bine, transformarea aceasta spre vindecare deşi este miraculoasă, în puţine cazuri este instantanee sau spectaculoasă. Este vorba de o transformare care necesită timp, implicare, credinţă, acţiune, dedicare şi încredere în Dumnezeu. De fapt, cam toată viaţa noastră de credinţă este un proces de vindecare a sufletului, mereu şi mereu Duhul Sfânt lucrează la noi ca să ne însănătoşească. În cazul celor care vin la consiliere, acţiunea Duhului Sfânt este mult mai vizibilă şi puternică pentru că acea persoană doreşte vindecarea de o afecţiune, de un obicei, păcat, tulburare şi am observat că oamenii care pun pe Dumnezeu „la treabă” în domeniul vindecării obţin ceea ce caută. Duhul Sfânt intervine şi şedinţă după şedinţă se vede cum vindecarea se produce. Cea de a doua instanţă, cea a oamenilor care nu sunt locuiţi de Duhul Sfânt. Şi în acest caz Duhul Sfânt poate lucra la vindecarea afecţiunii clientului. Aste o spun din experienţa pe care o am în consiliere. Aş fi interesat să discut cu cineva situaţia asta si din punct de vedere biblic, însă din punctul de vedere al experienţelor personale (care nu pot fi luate ca etalon) spun că Duhul Sfânt vindecă şi oameni care nu au încă un legământ cu Dumnezeu. Aici pot aduce ca mărturie oameni vindecaţi „miraculos”. Spun miraculos din cauză că, deşi am folosit toate instrumentele normale în abordarea acelui caz, vindecarea s-a produs fie mult mai repede decât normalul, fie din cauză că acele afecţiuni erau considerate nevindecabile de alţi specialişti. Ori eu sunt doar un om cu dragoste de oameni nu un guru, un maestru de vindecări, nu sunt nici măcar un credincios exemplu. Un lucru e sigur din cunoştinţele şi experienţa mea în consiliere. Duhul Sfânt vindecă suflete. De asta nu mă îndoiesc deloc. Vindecare este lentă în cele mai multe cazuri, vindecarea este dureroasă în unele din ele, vindecarea implică şi efortul clientului şi al consilierului şi mai mult implică credinţă, mai ales din partea consilierului. Da, vindecări se produc zilnic şi ele sunt considerate ca ceva „normal” că doar te-ai dus la specialist. În realitate acţiunea Duhului Sfânt vindecă suflete în fiecare zi. Puterea lui Dumnezeu de vindecare vine prin Duhul Sfânt iar acest aspect nu este pentru făcut spectacol, este spre însănătoşirea şi vindecarea oamenilor. Duhul Sfânt nu prea le are cu televiziunea dar ştie bine să împlinească poruncile lui Dumnezeu, ştie bine să descopere, să mângâie şi mai ales să vindece. Da, Duhul Sfânt este vindecătorul sufletelor. [Read more…] http://www.filedinjurnal.ro/