Credinţa+Fapta+Pocăinţa=Mântuirea (prima parte)


Şi credinţa este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredinţare despre lucrurile care nu se văd. Evrei 1:1  Ne amăgim pe noi şi pe alţii spunând că suntem un popor creştin, căci suntem creştini, frecventăm o biserică, o congregaţie, un cult, etc. Ceeace spunem noi este un fals. Dragul meu cititor D-ZEU ne arata în Evrei 1:1 (citatul pe care l-am scris la început) ce este credinţa. Dacă, crezi cu adevărat acest lucru, te poţi considera un om cu credinţa în D-ZEU. Atenţie mare căci credinţa în D-ZEU cere două lucruri foarte importante.

 1. A CREDE….a admite existenţa lui D-ZEU şi a accepta dogmele bisericii I.Ioan 5:1” Oricine crede că ISUS este HRISTOSUL este născut din D-ZEU şi oricine iubeşte pe Celce L-a născut, iubeşte şi pe cel născut din EL” ….. I.Ioan 5:10 “Cine crede în FIUL lui D-ZEU are mărturisirea aceasta în EL, cine nu crede pe D-ZEU Îl face mincinos…(citeşte)   Foarte multă lume crede în existenţa lui D-ZEU şi e uşor să spui “eu cred că există D-ZEU”…Tu crezi că  D-ZEU este unul şi bine zici dar şi dracii cred şi se-nfioară. Iacov2.19 Nu e de ajuns numai să crezi ca să fi mântuit. Următorul pas spre MÂNTUIRE este punctul doi.

2. A TE ÎNCREDE …..care impune a te bizui sau a conta pe D-ZEU a crede spusele LUI şi având un sentiment de siguranţa în EL. Poetul spune în versuri “Mă-ncred în EL, EL ştie soarta mea.” Să facem o analiză între aceste două părţi ale credinţei “A CREDE şi A TE ÎNCREDE ÎN DUMNEZEU” şi dăm un exemplu. Avem credinţă şi credem că D-ZEU poate vindeca orice boală dar nu avem ÎNCREDEREA deplină şi apelăm la medici, nu e un lucru rău ve-ţi zice doar D-ZEU a lăsat lucrarea aceasta de vindecare prin medici dar întrebarea mea este “DE CE”? D-ZEU cunoscând neîncrederea noastra în EL face această lucrare de vindecare prin medici dar tot EL o face. Noi CREDEM că EL ne poate vindeca dar nu avem ÎNCREDEREA deplină să aşteptăm lucrarea LUI (dar EL cunoaşte îndoiala noastră şi ne iartă mica noastră neîncredere pt. Că ne iubeste. Adevărata CREDINȚĂ este “A CREDE şi A TE ÎNCREDE în DUMNEZEU”
Credinţa aduce cu sine şi urmări benefice nouă:ex. pace lăuntrică, putere de împotrivire faţa de păcat, mângâiere în necaz etc. Rom.5.1-5(citeşte), prin credinţă …..suntem socotiţi neprihăniţi Rom.4:2-3….suntem moştenitori Rom.4:16 ….suntem vindecaţi. Faptele ap.3:1-6 (citeşte) Să spunem şi noi ca poetul: “Credinţa mea eu o zidesc, pe cuvîntul Sfînt si Ceresc” Să afirmăm că avem CREDINTĂ adica CREDEM şi ne ÎNCREDEM, dar următorul pas spre MÂNTUIRE este FAPTA căci CREDINŢA fără FAPTĂ este moartă….credinţa lucră împreună cu fapta şi prin faptă credinţa a ajuns desăvârşită. Iacov.2:17-22(citeşte) În partea a doua vom relata următorii pasi spre MÂNTUIRE: FAPTA+POCĂINŢA . DUMNEZEU să ne ajute să împlinim tot ce este scris ca să putem şi primi darul minunat promis MÂNTUIREA

Vulcan ian.2011     Nelu Marţian

Isus Cristos (partea a doua)


Moartea şi învierea
Perioada în care Isus Cristos a activat pe pământ, ca om, a fost estimată la aproximativ trei ani, fapt ce reiese din Sf. Scriptură unde se specifică trei sărbători ale paştelui la care a participat în timpul activităţii Sale. Ioan 2.13, Ioan 6.4. În perioada cât „omul” Isus a activat pe pământ în slujire, a chemat la El pe cei doisprezece apostoli, a învăţat poporul despre lucrarea Tatălui, a predicat deschis şi limpede întregului popor, şi-a confirmat Dumnezeirea prin minuni şi semne mari înaintea norodului. Cu timpul cei care Îl urmau şi Îl ascultau, s-au împuţinat şi astfel Isus a ajuns să vorbească mai mult ucenicilor, iar poporului a vorbit prin pilde. Întrega Sa activitate este relatată de cei patru evanghelişti; Matei,  Marcu, Luca şi Ioan. D-l Isus a mărturisit adeseori ucenicilor ceea ce urma să se întâmple, în următoarea perioadă de timp, şi anume despre moartea şi învierea Sa. Matei 20.26, Marcu 9.31 Trebuie să ştim că, credinţa creştină rezistă sau scade după cum este de adevărat că Isus Cristos a înviat din morţi a treia zi. Credinţa este bazată ori pe fapte şi istorie, ori dacă nu este o simplă poveste.

 Toată viaţa Sa petrecută pe pământ Isus a fost mereu sub semnul suferinţei. El care era fără de păcat, n-a cunoscut şi n-a făcut păcat, a trăit într-o lume a păcatului, a morţii şi a despărţirii de D-zeu. Cele mai culminante clipe de suferinţă, din viaţa lui Isus, au fost clipele de pe Golgota, iar cel mai greu moment pt. El a fost atunci când a luat asupra Sa păcatele omenirii, păcatele tale şi ale mele, şi astfel prin moartea Lui, noi să avem viaţă Matei 8.20, Ioan6.66, 2Cor5.21 Moartea şi învierea lui Isus Cristos au o însemnătate mare. In primul rând trebuiau să se împlinească scripturile, aceasta fiind cerinţa lui D-zeu, apoi să şteargă păcatele noastre şi să nimicească puterea lui satan. Isaia 53.2-7, Ioan1.29  Confirmarea învierii lui Isus reiese din următoarele aspecte; 1. -Femeile au mers la mormânt şi au găsit piatra răsturnată iar El nu era în mormânt, totodată şi prin mărturia îngerilor. Luca 24.1-7  2. -Petru şi Ioan au intrat în mormânt şi El nu era acolo. Ioan 20.6-9  3. -După înviere S-a arătat ucenicilor şi altor peste 500 fraţi deodată 1Cor. 15.5-8.  3. -Le-a arătat picioarele şi mâinile străpunse. Luca 24.36-40 Deşi toate acestea au fost reale, s-au vehiculat multe supoziţii referitoare la invierea lui Isus. Una dintre explicaţii a fost că, ucenicii I-au furat trupul. Matei 28.11-15 Conducătorii religioşi din vremea aceea au plătit soldaţii ca să spună că trupul lui Isus a fost furat de ucenici în timp ce soldaţii dormeau. Ucenicii au avut de înfruntat torturi şi chinuri pt. declaraţiile şi convingerile lor. Suntem convinşi fiecare din noi că ucenicii nu ar fi riscat să-şi dea viaţa pt. o minciună ceea ce ne duce la concluzia că spuneau adevărul şi deci, Isus nu a fost furat ci a înviat. O altă ipoteză era pusă pe ideea că autorităţile ar fi mutat trupul lui Isus în alt mormânt, dar se pune întrebarea; de ce? , căci erau santinele. Capii religioşi au încercat pe toate căile să împiedice răspândirea veştii că Isus ar fi înviat. Singura teorie plauzibilă a mormântului gol, este că Isus a înviat. Învierea lui Cristos are o mare însemnătate,  În primul rând se atestă că Isus nu a fost biruit ci că El a biruit moartea şi boldul morţii, că este biruitor diavolului. În al doilea rând se confirmă căci credincioşii, adică noi, nu avem un Mântuitor mort, ci unul viu care S-a înălţat la cer. Învierea este temeiul învierii noastre. Isaia 53.11-12 Ioan 11.25-26  Deci dacă Isus a înviat din morţi înseamnă că El este şi astăzi viu şi dovedeşte că este D-zeu. Prin moartea şi învierea Lui, noi avem astăzi viaţă. Toţi ne dorim ca viaţa noastră să aibă un sens, iar Isus ne oferă o astfel de viaţă; bogată şi plină de sens. ”Eu am venit ca oile să aibă viaţă şi s-o aibă din belşug” Ioan 10.10 Activitatea lui Isus în cer după înălţare este; să pregătească locuinţa celor aleşi Ioan 14.2, să apere şi să mijlocească la Tatăl pt. copii Lui Romani 8.34, şi totodată are o lucrare de Mare Preot. Evrei 4.14  Isus Cristos ne face o promisiune: ”Celui ce va birui, Îi voi da să şadă cu Mine pe scaunul Meu de domnie…” Apoc.3.21  Să ne ajute D-l să fim cu toţi biruitori. Amin

Vulcan 2011     Nelu Marţian

Isus Cristos (Prima parte)


…. este cu adevărat D-zeu, de natură Dumnezeiască, născut in trup, prin Duhul. Biblia ne relatează despre existenţa Lui, încă dinainte de naşterea lui în trup. Ioan 8.58   El este Fiul lui D-zeu, Ioan 1.18 şi ca Fiu este o parte a Trinităţii lui D-ze „Eu şi Tatăl una suntem” Ioan 10.30 Confirmarea că este Fiul lui D-zeu, reiese şi din afirmaţiile Sale, în faţa marelui preot; Matei 26.63-64  Isus Cristos este o copie fidelă a lui D-zeu, este chiar Strălucirea Slavei lui D-zeu „Cine Mă vede pe Mine, vede pe cel ce M-a trimis pe Mine ”Ioan 12.45 (14.9) Col.2.9, este cel Întâi născut „El este chipul D-zeului celui nevăzut, cel întâi născut, din toată zidirea” Col.1.15, şi este şi cel întâi născut dintre morţi Col.1.18 El a fost cu adevărat om, născut pe pământ, din femeie, trăind pe pământ printre oameni dar zămislit dintr-o fecioară, prin Duhul Sfânt. Matei 1.18  El S-a smerit, luând chip de rob, pt. ca în această formă să-L proslăvească pe D-zeu prin ascultare, şi cum altfel decât ascultare de rob, şi să dea mărturie sufletelor rătăcite, care caută iubirea lui D-zeu. Pentru mintea omenească este greu de înţeles această întrupare 1Tim.2.5-6  Fiind o fiinţă Dumnezeiască, născută prin Duhul, în trup, Fiul lui D-zeu este prezentat în Biblie cu mai multe nume:

1. Isus-este numele pământesc, omenesc pe care ni-l prezintă Biblia, în evreieşte Ieşua sau Iehosua, ceea ce înseamnă; (D-L este scăparea sau Mântuirea). D-zeu dă numele acesta Fiului Său, pt. a semnifica importanţa misiunii Sale, de Salvator a tuturor celor pierduţi, şi de Mântuitor al celor păcătoşi. ”Hristos Isus a venit în lume, ca să mântuiască pe cei păcătoşi, dintre care cel dintâi sunt eu” 1.Tim.1.15 2. Hristos-adică „Unsul sau Mesia” , care este un nume Ceresc Dumnezeiesc, pt. că a fost uns de Tatăl Său, cu Duhul Sfânt, ca veşnic preot sau împărat Fapte 2.36..Ps.2.2 3. -Fiul omului-care este mai degrabă o autodenumire a lui Isus datorată relaţiei Lui cu neamul omenesc, prin aceasta exprimând demnitatea Sa viitoare Matei 8.20  Fapte 7.56 4. Fiul lui David –care rezultă din relaţia Sa cu poporul Israel, şi mai ales originea Sa  Isaia 11.2 5. Emanuel- care înseamnă (D-zeu cu noi)  Isaia 7.14 6. El este Domnul  2.Cor.4.5 Isus Cristos a părăsit Slava Cerească pe care o avea la Tatăl, şi a venit pe pământ ca om pt. următoarele probleme; să proslăvească pe Tatăl, să-I dea cinste lui D-zeu, acolo unde omul îL necinsteşte, să-i împace pe oameni cu D-zeu, să înteme-ieze împărăţia lui D-zeu pe pământ (iudeii au refuzat această împărăţie deoarece s-au lepădat de El Galateni 4.4-5  Isus Cristos S-a născut în trup în Betleem, în ţara iudeilor pe vremea împăratului roman Augustus, şi a regelui Irod la Ierusalim. Betleemul era un sat cu o importanţă deosebită, căci din istoria lui David se ştie că aici urma să se nască Mesia Hristosul Luca 2.1-7 Biblia ne relatează o anumită parte a vieţii şi tinereţii lui Isus pe pământ. Copil fiind Isus este înfăţişat în Templu. Despre fuga întregii familii în Egipt şi neîntoarcerea la Betleem ci la Nazaret ne relatează Matei în cap.2 Până la vârsta de 30 de ani este cunoscută o întâmplare care este relatată în Biblie şi anume lucrarea lui Isus în Templu la vârsta de 12 ani Luca 2.41-52  Alte lucruri importante din copilăria lui Isus pe pământ nu ne sunt relatate. Isus a crescut într-o familie care avea ca mamă pe Maria, tată pe Iosif (tâmplarul) şi 6 (şase) fraţi; Iacov-care este şi autorul epistolei şi mai târziu a devenit unul din bătrânii bisericii, Iose (Iosif), Iuda-cel care a scris epistola, Simon şi încă 2 (două) surori despre care nu relatează Biblia ci doar istoriile. Isus a fost supus părinţilor, şi ascultător, a învăţat meseria tatălui său pământesc (Iosif) şi mai târziu a fost numit „tâmplarul” . În întreaga  viaţă nu a comis vre-un păcat, căci; ”În El nu este păcat” Evrei 4.15b În perioada petrecută pe pământ Isus a fost botezat de Ioan Botezătorul în Iordan, ca să fie pe aceiaşi treaptă cu cei care se pleacă înaintea lui D-zeu, în pocăinţă şi în recunoaşterea păcatelor. Fiind fără de păcat El nu avea nevoie de acest botez. Botezul pe care îl făcea Ioan ducea la iertarea păcatelor, dar El nu avea nevoie de iertare, fiind fără păcat, dar S-a botezat ca să se împlinească întreaga dreptate. Botezul prin Ioan este începutul slujbei propriu zise a lui Isus. La acest eveniment D-zeu mărturiseşte că acesta este Fiul Său iubit. Prin aceasta El a fost descoperit poporului Său Israel. Luca 3.21-23           Vulcan ian.2011   Nelu Marţian

În "serviciu activ"


Aici nu mă refer la un serviciu făcut în sfera agonisirii de foloase materiale, ci la un SERVICIU ACTIV în slujba lui D-zeu  pt. aprovi-zionarea cu resurse spirituale care prin efort şi slujire asiduă vor fi primite însutit sau chiar şi înmiit şi în final Mântuirea care este dată o dată şi pt. totdeauna. Fiecare dintre noi este salvat ca să slu-jească. Salvarea a venit prin jertfa de pe Golgota şi prin aceasta am ajuns să fim urmaşii şi slujitorii lui Cristos. Unicul scop în viaţă acum ca şi creştin salvat este de a-L sluji şi de a-I fi pe plac celui care s-a jertfit pt. tine şi pt. mine. Există mai multe feluri de a-L sluji şi suntem  obligaţi să facem acest serviciu de slujire pt. că este o poruncă a lui D-zeu să ne îndemnăm unii pe alţii la dragoste şi fapte bune şi să ve-ghem unii asupra altora Evrei 10.24-25. E nevoie să frecventăm biserica, pt că acolo este casa D-lui şi acolo locuieşte EL. Vrei sa fii în prezeţa LUI? Trebuie să mergi la Biserică pt. că şi Isus umbla la Biserică. Luca 4.16 O altă parte a slujirii ÎN SERVICIU ACTIV este închinarea: Cine a fost crucificat pt. păcatele tale şi ale mele, cine a vărsat sânge pt. spălarea lor, cine a dat pe singurul Lui Fiu pt. mântuirea noastră? Aceluia trebuie să ne închinăm ştiind că El este D-zeu şi închinarea noastră trebuie făcută  în Duh şi Adevăr căci aşa ne spune cuvântul în Ioan 4.23-24. şi totodată trebuie să-I aducem închinare prin cântări şi laude la adresa Numelui Său, şi aceasta se poate face zilnic câteva ore dacă eşti angajat în acest SERVICIU. 
Ca orice angajat într-un serviciu avem şi responsabilităţi fără de care activitatea în slujire este moartă. Fiind urmaşi ai lui Cristos şi fiind mai vechi în serviciu de slujire, avem datoria de a merge şi de a face ucenici ai D-lui chemându-i şi aducându-i pe calea Lui Matei 28.19 Ca să poţi să faci ucenici într-o lucrare sau într-o slujbă în primul rând trebuie să-L mărturiseşti pe Cel pt. care vrei să faci ucenici, şi aceasta este nevoie pt. a-l întoarce pe cel rău de la calea lui rea Ezechiel 3.17-19, şi totodată pt. ca şi Cristos să ne mărturisească înaintea lui D-zeu. Matei 10.32-33  Doreşti acest lucru? Fii ACTIV ÎN SERVICIU!, Ca ucenicul sau cel în necunoştinţă de D-zeu să înţeleagă cu adevărat rostul slujirii noastre trebuie să avem un mod de a-L mărturisi ca ei să-şi dea seama căci cu adevărat ÎL mărturisim pe Cel pe care ÎL caută şi ei şi aceasta o putem face prin a le mărturisi tot ce ne-a făcut El nouă. Marcu 5.19-20  A-L mărturisi pe Cristos nu înseamnă doar a spune altora despre EL, înseamnă totodată, o viaţă trăită în mijlocul lumii, a societăţii aşa cum a trăit-o Isus şi de a-L mărturisi şi la locul de muncă. Trebuie să ascultăm în toate lucrurile de superiorii noştri ca pt. Cristos nu ca pt. oameni şi să nu umblăm în strâmbătate Coloseni 3.22-25  Trebuie totodată să avem o atitudine  plăcută faţă de toţi oamenii, indiferent de stare, să fim binevoitori cu cei flămânzi, însetaţi, goi, străini, bolnavi şi întemniţaţi Matei 25.34-40 Să nu facem deosebire de sex, naţionalitate, rasă.. Galateni 3.28 şi nu în ultimul rând: să ne iubim unii pe alţii cum ne-a iubit Cristos Ioan 13.34-35 Î-ţi prieşte acest serviciu, această activitate, eşti mulţumit cu slujba pe care trebuie să o faci, eşti mulţumit de răsplata pe care o vei primi? Eşti angajat ÎN SERVICIU ACTIV, în slujire (lucrare) pt. D-zeu. D-lsă-ţi dea putere, răbdare, curaj, credinţă şi biruinţă în a aduce cât de mulţi ucenici la D-l. Amin
Vulcan ian.2011     Nelu Marţian

Cineva „Acolo Sus”,mă iubeşte


Este cea mai mare bucurie pe care o poate avea cineva ştiind ca este iubit, şi nu de oricine ci de CEL care într-o zi ca acestea s-a nascut pe pământ, dintr-o fecioară Mat.1:18b, s-a înalţat la CERURI şi de acolo priveşte la noi cu dragoste şi ne spune VĂ IUBESC.
Şi eu şi tu ne numărăm printre cei iubiţi de EL dar iubirea este reversibilă adică şi noi la rândul nostru trebuie să iubim pe cel ce ne iubeşte.
Drag prieten haide să gândim bine ce facem în aceste zile considerate sărbători, pe cine sărbătorim, pe cine vestim, de cine şi de ce ne bucurăm, de cel ce s-a născut pentru noi, a trait pentru noi, s-a jertfit pentru noi, a făcut minuni pentru noi, s-a înaltat la TATAL ca să ne pregatească un loc la masă cu EL pentru că ne iubeşte adică pe ISUS CRISTOS sau pe cel din inchipuirea noastră naivă…..moş crăciun….despre care pretindem că ne aduce daruri, fericire şi bucurie? Avem bunătăţi pe masă din belşug, avem bucurie în casă din belşug , avem daruri în casă din belşug dar toate acestea nu le aduce moşul ci VEŞNICUL FIU DE DUMNEZEU, ISUS CRISTOS numai EL poate da pace, fericire, dragoste, bunătăţi pe masa, sănătate căci pentru aceasta s-a nascut pentru fericirea şi mantuirea noastră. Se cuvine să strigăm cu toţi în cor ……. TRĂIASCĂ DOMNUL | Dragul meu, oricine ai fi, într-o zi ca aceasta, gândeştete la CEL care te iubeşte şi mă iubeşte că de la EL sunt toate care le avem pe masă şi în casă de sărbători, căci s-a născut şi pentru tine indiferent că eşti creştin sau ateu, dacă crezi sau nu, într-o zi ca acestea S-A NASCUT MESIA FIU DE DUMNEZEU. Merită să-L sărbătorim pe EL să-L cinstim pe EL, căci este FIU de ÎMPĂRAT, s-a născut, a crescut, a trăit ca noi şi ne ştie mai bine decât ne ştim noi înşine. Sunt sărbători sfinte şi haideţi ca împreună să ne sfinţim şi noi mai mult, bucurându-ne ALĂTURI DE DUMNEZEU. SFINŢENIA SA FIE PODOABA CASEI TALE CITITORULE.Vă sfătuiesc pe toţi indiferent de confesiune, că eşti creştin sau ateu, bogat sau sărac, bărbat, femeie sau copil, să nu ne înşelăm amarnic cu un moş crăciun creat de om, ci să aveţi SĂRBĂTORI FERICITE …ALĂTURI DE DUMNEZEU….care de sus ne iubeşte, BUCURIE SFÂNTĂ, FERICIRE NEMĂRGINITĂ, MULT HAR ŞI PACE de la CEL CARE NE IUBEŞTE. Un AN NOU cu prosperitate atât pe plan material, cât şi spiritual de la CEL CARE S-A NĂSCUT  PT. MINE ŞI PT. TINE  ,ISUS CRISTOS MESIA!                                     LA MULŢI ANI FERICIŢI !

Vulcan  dec.2011                Nelu Marţian