Categorie: EDITORIALE
Urarea corectă de Sărbători. De ce este pleonastică formula „Crăciun fericit“
Colinda, cântecul magic care ne aduce bucuria Sărbătorilor. Un cântec popular, cu mesaj spiritual, religios, care vorbeşte despre naşterea pruncului Iisus Hristos. O incantaţie care ne aduce în case starea de binecuvântare. Despre colinde, mesajul lor şi urarea corectă de Crăciun, ne învaţă Eugen Tănăsescu, preotul-blogger al ziarului „Adevărul“. „Primele colinde de Crăciun au fost rostite de îngerii care au vestit păstorilor din Betleem naşterea Mântuitorului.
De aceea, colindatul începe în Ajunul Crăciunului. Colindele de Crăciun sunt un fel de învăţătură populară despre Naşterea Domnului. Se cântă de Prunc, de Maica Sa, de peşteră, de iesle, de Stea, de magi. Se pot face apoi urări în preajma Anului Nou, cum ar fi Sorcova şi Pluguşorul. Există însă şi colinde de Bobotează sau de Paşti“, ne învaţă Eugen Tănăsescu, preotul-blogger „Adevărul“. Cu ce trebuie să răsplătim colindătorii, mai ales atunci când banii sunt drămuiţi, iar colindătorii – mulţi? „Cu dragoste mai întâi şi cu ce poate fiecare. Toată lumea se gândeşte la bani pentru că acesta este principalul defect al capitalismului: te face să cuantifici totul în bani.
Adevăraţii colindători primesc, însă, de toate. Prin lumea satului se mai oferă colindătorilor produse alimentare: cârnaţi, vin, cozonaci, fructe. Cei mai tineri însă preferă banii, pentru că visează la tehnologie, care se procură cu bani“, spune preotul. Cât despre răspunsul potrivit colindătorilor, părintele Tănăsescu recomandă: „Crăciun binecuvântat!“, „Naşterea Domnului cu folos sufletesc!“, „Mântuitorul se naşte!“. „În niciun caz nu spunem «Crăciun fericit». E un pleonasm! Cum pot fi altfel Sărbătorile decât fericite?
Eu unul colind aşa: «Crăciun binecuvântat, cu Hristos încununat, cu colinde presărat, în dragoste îmbelşugat!», arată preotul. Preafrumoasele colinde româneşti sunt un tezaur care trebuie păstrat. „Avem o obligaţie morală să transmitem copiilor noştri zestrea de colinde autentice. Altfel, Crăciunul o să fie din ce în ce mai mercantil şi mai pătimaş.
Când aud, de pildă, refrene ca «Doar un Crăciun cu tine» mă întristez. Mă deranjează desacralizarea colindului, transformarea lui în manea de Crăciun“, mai spune părintele Tănăsescu. Interviu: Să urăm „Crăciun binecuvântat!“ în loc de „Crăciun fericit!“
ÎMI POȚI FURA SĂRBĂTOAREA…
În rândurile ce vor urma mă voi adresa ție, lume, pentru că nu-mi place ce încerci să faci, mai ales în vremea aceasta.
Te văd cât ești de agitată, cât alergi, ce faci. Trăiesc în tine și sunt martor tuturor acestor lucruri. Nu sunt de acord cu tine în multe privințe, cum nici tu nu ești de acord cu și mai multe lucruri. Dacă stau să mă gândesc mai bine, tu nu ești de acord nici cu tine, dar mergi mai departe după cum vin valurile mai puternice – nu ai putere să te opui! Te limitezi și pleci mai departe, chiar dacă te macină gândul că ceea ce faci nu e bine.
Oh, lume trecătoare în care trăiesc pentru o vreme – tu minți, furi, ucizi, înșeli, murdărești! Văd cum în această perioadă furi timpul omului și nu te oprești doar aici – îi furi resursele, furi finanțele (chiar și cele pe care nu le are, împrumutându-se din alte locuri). De ce faci toate aceste lucruri?!
Oh, lume, am ceva să te anunț! În această vreme poți să furi fericirea milioanelor de oameni – ai reușit să o faci de atâtea ori și nu mă-ndoiesc de faptul că o vei face în continuare. Ai mințit că boala este ultima fază, ai mințit că nu mai este scăpare, ai mințit că nu mai este iertare…ai mințit mult mai mult decât atât – nu trebuie să-ți aduc eu aminte.
Vreau să-ți spun un lucru: în această sărbătoare tu nu te oprești din a face lucrurile acuzatoare de mai sus, ci faci și altele mai grave, dar oricât ai încerca să furi o bucurie a sărbătorii vreau să-ți spun că nu mă opresc acolo unde vrei tu. Nu-mi pierd timpul cu tine! Eu am un timp mai prețios pe care îl ofer lui Isus
Îmi poți fura sărbătoarea, dar niciodată nu-mi poți fura Sărbătoritul. Isus nu poate fi furat, dar poate fi refuzat și ținut în frigul de afară! Omule ce te pierzi în alergarea acestor zile, care te sacrifici să rămâi în lume drept – ai grijă să nu rămâi împotmolit aici!
Dragul meu cititor, nu lăsa valul lumii să-ți conducă viața! Da, poți fi trist de aceste sărbători, poți crede că ești singur – poate ești sărac sau poate nu știi cine/ce mai ești… Nu uita că sărbătoarea se duce, dar Sărbătoritul rămâne! Nu ai vrea să rămână la tine?!
Flavius Avramescu
De ce bisericile n-ar trebui să fie închise de Crăciun?
Emanuel mi-a spus în urmă cu ceva ani că la biserica unde mergea el în Franţa, fraţii au serbat Crăciunul pe… 11 decembrie! Holbând la el ochii ca de Kermit, chitaristul mi-a răspuns la întrebarea din gest: „Au motivat că pe 25 decembrie trebuie să sărbătorim Crăciunul cu familia!!!”
Faptul că unele biserici duc pe faţă război împotriva Crăciunului – acuzându-l că e păgân, e nu dureros, ci ruşinos. Faptul că unele biserici din USA îşi anulează programul din ziua de Crăciun nu e ceva şocant. Faptul că nemţii stau acasă ronţăind găluşti de cartofi, nu ne mai uimeşte. Dar damblaua a intrat nu doar în UE, ci şi la români. Sunt biserici care au program numai dimineaţa. Seara, probabil se lasă caltaboşii în ficat. Sau în cizme… (Deunăzi am invitat ceva prieteni la biserica noastră pentru seara de Crăciun. Greu de decis… Adică refuz).
Nu ştiu dacă motivaţia cu familia este adevărul. Dar nu cred că trebuie să fii cu cei dragi doar la masa de Crăciun. Cine procedează aşa nu pare că are… familie. Ci grup social. Cu familia trebuie să fii împreună, zi de zi. Cu ea e şi Dumnezeu, la pachet. Doi în unu. 24 din 24.
Săptămâna aceasta unii creştini (din ce în ce mai puţinii) au mers cu colindul. Altora le-a fost… grea deplasarea. Frigul, sarmalele, televizorul, Facebookul sau shoppingul au pentru dânşii privilege pass. Lipsa de chef. Şi-atunci cine mai duce vestea bună? Căci îngerii n-au cântat de Crăciun decât odată!
Bisericile nu ar trebui închise în nici o zi. Darămite în ziua când sărbătorim Naşterea Domnului… Dacă stau acasă ca cei din lume, care mai e diferenţa între mine şi ei? Nu lipsiţi de la biserică de Crăciun? Isus ne-a invitat la celebrarea Sa. Şti că pentru ea a plătit cu o Cruce?Ce-ar fi dacă în ziua de Crăciun Dumnezeu şi-ar lua liber? Ai vrea ca în seara Nativităţii El să stea acasă? Nu? Atunci, vino la biserică! Dar nu doar de Crăciun!
Nicolae.Geantă
Ce atitudine trebuie să aibă creştinii faţă de Moş Crăciun?
Iată întrebarea pe care am primit-o:
Nu este Moş Crăciun – idol şi propagarea lui – idolatrie? Este îngăduit creştinilor să accepte Moşul, chiar dacă e fictiv? Ce atitudine ar trebui să aibă creştinii? Ce să le spună mama şi tata copiilor lor? Ce spune Biblia despre aceasta (Moş Crăciun)?
La întrebarea: care este primul lucru la care vă gândiţi când vi se spune „Crăciun”, nişte adolescenţi au răspuns: Santa Claus (Moş Crăciun), brad, cadouri…nici vorbă de Isus şi naşterea Lui. Ce este de făcut? Oamenii nu concep pe Moş Crăciun ca idol Despre originea cuvântului „Crăciun” am scris încă anul trecut un articol. Cum veţi vedea din acel articol, sunt multe versiuni ale originii acestui cuvânt şi, cu părere de rău, mai puţin se asociază cu evenimentele din Evanghelie.
Pentru majoritatea creştinilor din ţara noastră şi din toată lumea, însă, indiferent de biserică sau confesiune, Crăciunul este asociat cu evenimentul Naşterii Domnului nostru Isus Hristos. Iar Moş Crăciun este un personaj ca oricare din poveste pe care copiii îl aşteaptă să vină şi să le aducă cadouri. Nimeni nu asociază personajul Moş Crăciun cu un idol la care să i se închine. Copiii noştri au experimentat lumea poveştilor Într-o felicitare pe care am primit-o de la fiica mea, care acum are 17 ani, printre lucrurile pentru care şi-a exprimat aprecierea şi recunoştinţa, a fost şi aceea că am reuşit să o creştem într-o lume ca în poveste şi că l-a aşteptat pe Moş Crăciun şi când era în clasa 6-a.
Colegii de la şcoală îi spuneau că nu există Moş Crăciun, ci părinţii cumpără cadourile şi le pun sub pernă sau sub brad. Ea însă le spunea: “Nu este adevărat. Voi nu sunteţi copii cuminţi, de aceea Moş Crăciun nu vine la voi.” În acelaşi timp, în toţi anii şi în toate zilele am studiat Sfintele Scripturi cu copiii noştri şi acum, ca şi părinţi, ne bucurăm să vedem maturitatea lor spirituală şi discernământul pe care îl arată atunci când trebuie să stea tari pentru cauza Evangheliei.
Să-l ajutăm pe Moş Crăciun să povestească copiilor despre Naşterea Mântuitorului Creştinii ar trebuie să beneficieze la maxim de evenimentul Crăciunului şi să ofere a juca rolul lui Moş Crăciun pentru a le relata tuturor copiilor istoria adevărată a Crăciunului, aşa cum o găsim în Evanghelii şi să-i ajute pe copii, prin prisma darurilor pe care le vor primi, să realizeze valoarea celui mai mare dar pe care a venit să ni-l aducă Domnul Isus – darul vieţii veşnice.
Biserica Penticostală Maranata Vulcan 