„Adevărat a înviat!”, era salutul grec al creştinilor. Dar e şi salutul pe care şi azi mulţi îl spun, dar puţin îl cred. Este salutul la care România răspunde 40 de zile, de la Paşti la Rusalii, fără să-i cunoască semnificaţia. Dacă ar crede, între Arad şi Constanţa, am fi un petic de cer. Şi un popor de sfinţi.
Duminică dimineaţa, în drum spre Bărbuleşti, în timp ce mă rugam în maşină, Dumnezeul mi-a şoptit: „Vă place mult să vorbiţi despre un Hristos răstignit. Predicaţi oamenilor mai des un Hristos înviat!”.
Am înţeles imediat greşeala ce-o facem ades. Predicatorilor, bisericilor, le place să audă, (unora să vadă – în icoane, pe cruci, pe pereţi etc), despre un Isus răstignit. E emoţionant să-L vezi pe Domnul cu cuiele în palme, cu spinii pe cap şi cu coasta străpunsă. Sângele lui zugrăvit cu cuvinte (sau cu vopsele), poate aduce niagare lacrimi. Învierea însă, poate aduce trăire. Şi, dacă oamenii sunt conştienţi că Hristos nu mai e pe cruce, neputiincios, ci lângă ei, oriunde, oricând, viaţa lor ar fi alta. Când ştim că Dumnezeu e viu, nu ne mai purtăm ca şi cum nu ne-ar vedea!
Am înţeles duminică, de ce în 2012 predică 3000 de oameni, şi se pocăieşte unul singur, pe când Petru a predicat singur şi s-au pocăit 3000 de persoane. Le-a predicat un Hristos înviat! Am înţeles de ce unii creştini mondeni de-ai noştrii se pocăiesc şi nu ţin pocăinţa ! Pentru că ei, n-au coborât pe Hristos de pe cruce. Nu l-au lăsat să învieze !
Despre unele biserici se spune că-s reci, că-s cimitire. Că Dumnezeu acolo e mort! Faaaaals. Dumnezeu nu e mort. Nicăieri. E viu, chiar şi în bisericile slab frecventate. Şi-n cele îngheţate. Şi-n cele adormite. Şi-n cele tradiţionale. Numai că, membrii acestor biserici sunt morţi! Dacă n-au experimentat învierea, n-au flux de energie. Fiindcă le merge numele că trăiesc, pe când ei sunt de mult stană de piatră, evident că Dumnezeu nu se mişcă acolo. Să nu-i deranjeze!
Un Hristos viu se vede în eficienţă la predică, la liturghie, în misiune. În pocăinţă, în metanoia, în creşterea numerică a bisericii. În bunătate, în dragoste, în iertare. În spitale, pe străzile cu şoferi căscaţi, în dărnicia creştină… Şi, mai ales, în ziua de Paşti fără manele, fără grătare, fără beţii.
“Locul lui Hristos nu e pe-o cruce. Şi nici într-un mormânt ”, spunea Richard Wurmbrand. Locul lui e lângă fiecare din noi.
Nu uitaţi că Dumnezeu nu e numai Dumnezeul celor vii, dar e Viu fraţilor ! Trăieşte ! Şi nu într-un colţ de cer, ci pretutindeni. Asta înseamnă că ştie tot ce facem…
La sfarsitul anilor 1990, un grup de cercetatori s-au adunat pentru a evalua daca Isus a spus cu adevarat tot ceea ce scriitorii au reprodus in paginile Evangheliei. Desi criteriile dupa care acesti experti au evaluat cartile Noului Testament erau extrem de subiective, demersul acestor teoreticieni reuniti in ceea ce ei au numit „Seminarul Isus” a atras atentia mass-mediei internationale, care dorea sa afle ce inseamna „credinta crestina” din perspectiva unor oameni de stiinta.
Marcus Borg, un lider al „Seminarului Isus”, referindu-se la Invierea Domnului, a spus: „Cand eram copil, mi se spunea adeseori si credeam ca Pastele inseamna ca Isus a inviat literalmente din morti. Dar acum, vad ziua de Paste intr-un mod foarte diferit. Pentru mine, este irelevant daca mormantul era gol sau nu ori daca de Paste s-a intamplat ceva remarcabil cu corpul fizic al lui Isus”.
Ca si copil, Borg a avut dreptate. Ca adult, desi considerat un purtator de cuvant al crestinismului, el a gresit. Ceea ce Borg sustine, adica faptul ca este irelevanta invierea fizica a lui Hristos, apostolul Pavel a considerat ca este absolut esential pentru credinta crestina. Pavel a scris corintenilor: „Daca n-a inviat Hristos, credinta voastra este zadarnica, voi sunteti inca in pacatele voastre,si prin urmare, si cei ce au adormit in Hristos sunt pierduti. Daca numai pentru viata aceasta ne-am pus nadejdea in Hristos, atunci suntem cei mai nenorociti dintre toti oamenii!”(1 Corinteni 15:17-19).
Invierea fizica a lui Iisus Hristos este piatra de temelie a rascumpararii, pentru oamenii de pe intregul pamant. Fara invierea lui Hristos nu exista crestinism.
Invierea este fizica
Desi crezul crestin specifica in mod indubitabil, „cred in invierea trupului”, cei mai multi crestini neaga acest lucru, avand tendinta de a spiritualiza invierea mortilor. Ei nu resping doctrina, dar neaga sensul sau esential: o revenire permanenta la o existenta fizica intr-un univers fizic.
Doua treimi din americanii care cred in invierea mortilor, sustin totusi ca nu vor avea corpuri dupa inviere, dar acest lucru este un non-sens. O inviere fara trup, este ca un rasarit de soare fara soare. Nu exista asa ceva. Invierea inseamna ca vom avea corpuri. Daca nu am avea corpuri, inseamna ca nu am inviat!
Doctrina biblica a invierii mortilor incepe cu corpul uman, dar se extinde mult dincolo de el. RA Torrey scrie „Noi nu vom fi spirite fara trup in lumea care va veni. Vom fi spirite rascumparate, in trupuri rascumparate, intr-un univers rascumparat”. Este, prin urmare, important ca noi sa nu intelegem invierea mortilor doar ca un punct din doctrina, ci trebuie sa intelegem ce semnifica afirmatia despre inviere.
In Geneza 2:7 scrie: „Domnul Dumnezeu a facut pe om din tarana pamantului, i-a suflat in nari suflare de viata, si omul s-a facut astfel un suflet viu”. Cuvantul ebraic pentru „suflet viu” este nephesh , de multe ori tradus „viata fizica”. Adam a devenit nephesh atunci cand Dumnezeu a creat din tarana corpul sau si i-a suflat in nari suflare de viata. El nu a fost o fiinta umana vie decat atunci cand a avut atat componenta materiala (fizica) cat si componenta imateriala (spirituala). Astfel esenta omului nu este doar spiritul, ci a spiritului unit cu corpul. Nu poate exista o componenta fara cealalta, corpul reprezentand pe fiecare om tot atat de mult cat si spiritul il reprezinta. Corpul nu este doar „casa spiritului”, asa cum foarte multi oameni inclina sa creada. Aceasta credinta falsa a fost inoculata de christoplatonism si a influentat negativ omenirea.
Din punct de vedere christoplatonic, sufletele noastre doar ocupa corpul nostru. Filozofia „crestinata” de Platon sustine ca sufletul omului ar putea exista in mod natural sau chiar in mod ideal intr-o stare in afara trupului…
Isus nu a inviat doar in spirit. A inviat si in trup, iar marturiile Bibliei sustin acest adevar, esential pentru mantuirea fiecaruia.
In pasajele care urmeaza Isus le arata clar ucenicilor ca a inviat intr-un trup de carne, nu in duh:
Luca 24:36-42 Pe cand vorbeau ei astfel, insusi Isus a stat in mijlocul lor si le-a zis: „Pace voua!” Plini de frica si de spaima, ei credeau ca vad un duh. Dar El le-a zis: „Pentru ce sunteti tulburati? Si de ce vi se ridica astfel de ganduri in inima? Uitati-va la mainile si picioarele Mele, Eu sunt; pipaiti-Ma si vedeti: un duh n-are nici carne, nici oase, cum vedeti ca am Eu.” (Si, dupa ce a zis aceste vorbe, le-a aratat mainile si picioarele Sale.) Fiindca ei, de bucurie, inca nu credeau si se mirau, El le-a zis: „Aveti aici ceva de mancare?” I-au dat o bucata de peste fript si un fagure de miere.
Ioan 20: 26-29Dupa opt zile, ucenicii lui Isus erau iarasi in casa; si era si Toma impreuna cu ei. Pe cand erau usile incuiate, a venit Isus, a stat in mijloc si le-a zis: „Pace voua!” Apoi a zis lui Toma: „Adu-ti degetul incoace si uita-te la mainile Mele; si adu-ti mana si pune-o in coasta Mea; si nu fi necredincios, ci credincios.” Drept raspuns, Toma I-a zis: „Domnul meu si Dumnezeul meu!” „Tomo”, i-a zis Isus, „pentru ca M-ai vazut, ai crezut. Ferice de cei ce n-au vazut, si au crezut.”
Asadar, noi nu trebuie fim speriati de gandul mortii, caci moartea nu este decat o trecere, un prag, iar noi murim cu nadejdea Invierii. Invierea Domnului Isus este cel mai important lucru care s-a petrecut vreodata pe acest pamant.
1. La sfîrşitul zilei Sabatului, cînd începea să se lumineze în spre ziua dintîi a săptămînii, Maria Magdalina şi cealaltă Marie au venit să vadă mormîntul.
2. şi iatăcă s-a făcut un mare cutremur de pămînt; căci un înger al Domnului s-a pogorît din cer, a venit şi a prăvălit piatra dela uşa mormîntului, şi a şezut pe ea.
3. Înfăţişarea lui era ca fulgerul, şi îmbrăcămintea lui albă ca zăpada.
4. Străjerii au tremurat de frica lui, şi au rămas ca nişte morţi.
5. Dar îngerul a luat cuvîntul, şi a zis femeilor: “Nu vă temeţi; căci ştiu că voi căutaţi pe Isus, care a fost răstignit.
6. Nu este aici; a înviat, după cum zisese. Veniţi de vedeţi locul unde zăcea Domnul;
7. şi duceţi-vă repede de spuneţi ucenicilor Lui că a înviat dintre cei morţi. Iată că El merge înaintea voastră în Galilea; acolo Îl veţi vedea. Iată că v-am spus lucrul acesta.”
8. Ele au plecat repede de la mormînt, cu frică şi cu mare bucurie, şi au alergat să dea de veste ucenicilor Lui.
9. Dar iată că le-a întîmpinat Isus, şi le-a zis: “Bucuraţi-vă!” Ele s-au apropiat să-I cuprindă picioarele, şi I s-au închinat.
10. Atunci Isus le-a zis: “Nu vă temeţi; duceţi-vă de spuneţi fraţilor Mei să meargă în Galilea: acolo Mă vor vedea.” (Matei 28:1-10).
HRISTOS a INVIAT!!! Mi-ar placea sa va aud raspunzand: ADEVARAT c-a INVIAT!!!
Dupa Marele si Inegalabilul Examen al suferintelor si mortii DOMNULUI ISUS HRISTOS, pentru omenirea-ntreaga, a venit la scurt timp si momentul CONFIRMARII celor spuse de EL inainte si anume, INVIREA SA!
17. Tatăl Mă iubeşte, pentrucă Îmi dau viaţa, ca iarăş s-o iau.
18. Nimeni nu Mi-o ia cu sila, ci o dau Eu dela Mine. Am putere s-o dau, şi am putere s-o iau iarăş: aceasta este porunca, pe care am primit-o dela Tatăl Meu.”(Ioan 10:17, 18).
18. “Iată că ne suim la Ierusalim, şi Fiul omului va fi dat în mînile preoţilor celor mai de seamă şi cărturarilor. Ei Îl vor osîndi la moarte, 19. şi-L vor da în mînile Neamurilor, ca să-L batjocorească, să-L bată şi să-L răstignească; dar a treia zi va învia.”
Confirmarea Invierii DOMNULUI ISUS HRISTOS a venit din partea ucenicilor, a femeilor care L-au urmat si a altor 500 de frati carora DOMNUL ISUS li s-a aratat dupa Invirea Sa!
I. Cateva caracteristici ale Invierii DOMNULUI ISUS HRISTOS:
1. Salutul minunat, unic pe care nu il are nici o alta religie si care sa si reflecte realitatea!
Ce salut minunat (de la Pasti pana la Inaltare) folosesc urmasii Domnului Isus Hristos!
Ca o amintire a invierii Domnului Isus Hristos, in limba rusa, cuvantul folosit pentru ziua de duminica, inseamna “inviere”. Ce frumos! Prin folosirea acestui cuvant in vorbirea lor, rusii amintesc un eveniment care ar trebui sa-i incurajeze.
2. O veste minunata, pe care nu o poate egala nimic!
Ce veste minunata cand auzi ca cineva care murise, a inviat! Am stat de vorba cu astfel de oameni care dupa ce oamenii competenti, medicii, le-au constatat moartea, au fost dusi la morga, dupa un timp insa, ei au revenit la viata. Un semen de varsta mea mi-a aratat poze de la inmormantarea lui pe cand avea douazeci si ceva de ani. El zicea ca pe drumul spre cimitir, a revenit la viata. In primul moment cei prezenti s-au speriat, dar dupa aceea a urmat o mare bucurie, o speranta din nou la viata. Nu poti sti ce inseamna si nu poti descrie asta, decat daca ti-a murit cineva foarte drag si foarte tanar si care apoi a revenit la viata!
3. O realitate de nedescris: VIATA dupa moarte!!!
“Hristos a Inviat”, nu e numai un salut, nu e numai o veste, ci si o realitate confirmata de sute de oameni carora Domnul Isus li s-a aratat in cele patruzeci de zile dupa inviere, pana in ziua inaltarii Sale la cer.
Acea stare si realitate au trait-o ucenicii Domnului cand la treizeci si trei de ani, dupa chinuri grele si o moarte grea pe cruce, Domnul Isus Hristos a inviat.
4. O bucurie inegalabila si incredibila chiar pentru ucenici !!!
Dupa tristetea generala de vinerea, ziua crucificarii Domnului lor, ce mare bucurie pentru ucenici, duminica! A fost nu numai o bucurie mare, ci si una incredibila pentru ei! Cu toate ca Domnul Isus le-a spus dinainte ca va muri dar ca a treia zi va invia, uitarea si necredinta i-a cuprins pe toti, fara nici o exceptie.Cei care-L urmeaza pe Domnul Isus Cel Inviat din morti, sunt beneficiarii unor lucruri uimitoare, dintre care enumar cateva, fara sa detaliez insa:
II. Beneficiile pentru cei ce-L urmeaza pe DOMNUL ISUS HRISTOS:
1.Invierea din morti. Isus Hristos cel inviat din morti, caruia Tatal i-a dat toata puterea in Cer si pe Pamant, va invia pe toti rascumparatii Sai care L-au urmat mereu (Ioan 6:40; 44;54);
2.Rapirea la Cer. Toti urmasii Domnului inviat care isi vor pastra credinta si sfiintenia primita, nu vor invia pentru a trai intr-o lume plina de rele, greutati, boli, necazuri, ci pentru cer (Ap.11:12);
3. Viata vesnica impreuna cu Domnul lor cel vesnic viu. Dupa cum El traieste vesnic si ei vor trai vesnic, dar nu oriunde, ci langa Domnul si Salvatorul lor (2Timotei 2:11-12).
Ce este de fapt invierea Domnului Isus Hristos pentru adevaratii Lui urmasi? Ea este speranta lor. Nu o speranta desarta, ci una garantata de El, care nu poate sa minta (Tit 1:2). Ea este unica lor speranta. Nu este alta speranta, sau alternativa fericita. Speranta aceasta este de fapt oferita fiecarui om, fiindca Domnul Isus Hristos a murit si a inviat pentru toti oamenii de pe pamant:
“Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El, sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica.” (Ioan 3:16).
Nu stiu cum pot trai atatia oameni care nu au nadejdea si siguranta invierii si vietii vesnice impreuna cu Hristos. Zic asta pentru ca toti oamenii stiu ca viata aceasta se termina intr-un fel sau altul, la un anumit moment.
Avand certitudinea invierii pentru viata vesnica in cer, atitudinea tuturor celor mantuiti ar trebui sa fie caracterizata de bucuria mantuirii, chiar in problemele, bolile, necazurile acestei vieti. Ei n-ar trebui sa lase ca aceasta bucurie sa le fie rapita de frica de moarte. Aceasta teama poate fi indepartata prin credinta in cuvantul Bibliei care spune ca duhul omului nu merge in mormant, ci numai trupul lui. Sufletul se intoarce la Dumnezeu, care l-a dat.
Pentru acest motiv, urmasii Domnului Isus Hristos trebuie sa fie ancorati inca din aceasta lume, prin credinta, in realitatea de dincolo. Viata pe care Dumnezeu ne-a dat-o s-o traim pe pamant, trebuie s-o traim in conditiile de aici, dar tinand cont ca viata vesnica e dincolo, in cer. Sa nu ne comportam ca si cand am trai vesnic pe Pamant.
Daca asa speranta si sansa da Cel inviat din morti urmasilor Sai, inseamna ca ei nu au voie sa traiasca oricum, ci in curatie, pentru ca nimic intinat nu va intra acolo sus. Apoi ar trebui sa faca tot ce depinde de ei pentru a avea parte de invierea si viata vesnica, indiferent cat ar costa: bani, pozitie sociala, reputatie, etc. Oricum, cand plecam din lumea asta toate raman aici, nu luam nimic cu noi. Sa ne amintim ca unii urmasi ai Domnului Isus Hristos au preferat sa-si piarda viata asta, numai s-o aiba pe cea vesnica, cu El, in fericire.
Pentru a-L intalni pe Cel inviat din morti si a fi pe veci cu El, trebuie sa fii inviat din morti acum, nu dupa ce ti se termina viata asta si dupa ce corpul tau va fi pus in mormant. Poate ca unora li s-ar parea nonsens, pentru ca ei zic ca sunt vii, ca se misca, vorbesc, etc. As vrea sa le spun insa ca cei ce traiesc in pacatele lor sunt morti in greselile si in pacatele lor. Moartea nu este nihilism, disparitie. Moartea este separare. Cand omul moare, sufletul se separa de corp. Dar problema cea mai mare nu e moartea biologica, ci moartea spirituala, care inseamna separarea omului de Dumnezeu.
Oamenii care traiesc in pacat sunt separati, sunt despartiti de Dumnezeu. Nu poti fi a lui Dumnezeu si in acelasi timp tu sa minti, sa injuri, sa furi, sa te imbeti, etc. Pentru Dumnezeu esti mort. Daca traiesti in pacat, deci despartit de Dumnezeu, mort spiritual, problema cea mai mare e sa nu treci din viata aceasta si sa ramai mort, adica despartit de Dumnezeu pe veci.
Pentru ca acest lucru sa nu se intample, lasa-te inviat din morti, de catre Domnul Isus prin credinta in El si pocainta. Nu maine, ci acum. S-ar putea sa fii in viata si maine, dar nu-i sigur. Timpul viitor e a lui Dumnezeu, numai timpul prezent e al omului, iar prezent, inseamna, acum!
Hristos a inviat! Ce salut, ce realitate minunata, ce garantie mare pentru cei inviati din moartea spirituala. Daca nu ai fost inviat pana acum, nu pierde ocazia prin necredinta, ignoranta, nepasare, amanare. Profita de ocazie, caci e fara bani si fara plata. A platit pentru pacatele tale, ale noastre ale tuturor, Domnul Isus Hristos prin moartea Sa, dar a inviat a treia zi! Slava Lui!
Le amintesc ateilor si celor care au religii necrestine, ca Dumnezeu iubeste toti oamenii si de aceea a dat pe Domnul Isus sa moara pentru intreaga lume, deci pentru fiecare om in parte. El doreste ca orice om sa fie salvat, insa acest lucru este posibil numai prin credinta in sacrificiul si invierea Domnului Isus Hristos.
Teoria evolutiei, se stie ca a cazut demult, ca fiind imposibila, si deci e o minciuna. Acest lucru e recunoscut chiar de sustinatorii acestei teorii, ateii. Concluzia e clara, logica si la indemana oricui: lasati teoria mincinoasa si paguboasa si imbratisati realitatea invierii Domnului Isus, lucru confirmat istoric.
Celor de alte religii as dori sa le spun ca este un singur Dumnezeu atotputernic, care a creat tot Universul, inclusiv pe noi oamenii, care are un singur Fiu, Domnul Isus Hristos pe care L-a dat sa moara pentru pacatele noastre si apoi sa invieze. A crede si a te increde in altcineva (oameni), sau in altceva, este desertaciune! Veniti la credinta adevarata in Dumnezeul adevarat, prin Domnul Isus!
Fiecare om ar trebui sa creada, din toata inima, cuvintele Domnului Isus Hristos, spuse inainte de patima si invierea Sa:
“In ce priveste invierea mortilor, oare n-ati citit in cartea lui Moise, in locul unde se vorbeste despre “Rug” ce i-a spus Dumnezeu, cand a zis: “Eu Sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeul lui Iacov?” Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morti, ci al celor vii. …” (Marcu 12:26-27).
Apostolul Pavel, dorind sa arate consecintele dezastruoase a unei credinte in Hristos, dar nu si in invierea Lui, scrie:
“Daca numai pentru viata aceasta ne-am pus increderea in Hristos, atunci suntem cei mai nenorociti dintre toti oamenii” (1 Corinteni 15:19).
Sa nu pierdem pentru nimeni si pentru nimic din lume aceasta bucurie unica a invierii Domnului Isus Hristos si a invierii noastre!
Crezand in DOMNUL ISUS HRISTOS si in Invierea Lui, nu ai nimic de pierdut, ci numai de castigat cele aratate mai sus!
Pe toti va salut cu “HRISTOS A INVIAT!!!” si mi-ar face placere sa va aud ca raspundeti:
“ADEVARAT C-A INVIAT!!!”
Ii invit pe toti ceilalti, care pana acum n-au crezut in invierea Domnului Isus Hristos si-n invierea lor, sa creada si sa cante impreuna cu noi:
Cantarea “HRISTOS a INVIAT din morti”:
“Hristos a inviat din morti, Cu moartea pe moarte calcand, Si celor din morminte,
P.S.: Sublinierile din textele citate apartin scriitorului articolului.
“Cercetati toate lucrurile si pastrati ce este bun”, adica BIBLIC.
Transmiteti la cat mai multi acest mesaj, pentru a fi clarificati si intariti in credinta, sau pentru a se intoarce la DUMNEZEU prin DOMNUL ISUS HRISTOS si convinsi de DUHUL SFANT! Amin! Va veti intalni cu rezultatele aici, sau in cer.
Iubitii Domnului, isi iubea foarte mult un nepotel bunicul si vroia sa-l copieze in toate. Si bunicul era un om cucernic care in fiecare zi citea Biblia. Si nepotelul acesta, care avea vreo 12-13 ani s-a gandit si a zis: “Pai, sa fac si eu ce face bunicu si asa sa ii intru la inima.”
Si citea si el Biblia. Dar, la un moment dat, copilul e copil, cinstit. Stiti?
S-a dus si a zis: “Bunicule, nimic nu inteleg. Eu nu inteleg de ce tu citesti in fiecare zi Biblia. Ce folos ai tu de la faptul ca te stiu de ani de zile. N=ai invatat-o inca?”
Si atunci, bunicul, un om intelept, i-a zis: “Auzi, nepoate? Vezi tu cosul ala de carbuni?”
“Da, il vad.”
“Ia, du-te tu si adu niste apa din rau.”
“Dar, cosul asta nu-i etans.” Adica, curgea apa prin el, cu alte cuvinte.
Si a zis: “Da. Tu il iubesti pe bunicu?”
“Da.”
“Du-te si fa cum ti-am spus.”
COpilul s-a dus, a luat apa in cos, pana sa ajunga, toata era jos.
Atunci a zis: “Bunicule, nu ti-am zis ca nu merge?”
“Dar, poate daca o sa alergi, poate ca va ramane ceva apa.”
Copilul s-a dus mai entuziast. A umplut cosul odata, de doua ori, a alergat cat a putut de repede si intr-un sfarsit a venit si a zis: “Bunicule, nu se poate. Nu tine apa cosul asta.”
Si i-a zis: “Ia, uita-te tu in cos.”
S-a uitat copilul in cos si a zis: “Uau, era negru si a fost mai alb. S-a mai spalat cosul de carbuni.”
Sunt oameni care vin si intreaba: “Oameni buni, dar Duminica de Duminica, zi de zi, tot ascultati Cuvantul lui Dumnezeu. La ce folos?” Pai, va spun eu la ce folos: Tot carand apa lui Dumnezeu, ma fac si eu mai alb. Tot trecand apa lui Dumnezeu prin sufletul nostru, ne mai curateste. Laudat sa fie Dumnezeu si binecuvantat sa fie E in vecii vecilor. Amin
Episodul 2 din Cronica Crucii. Dupa ce data trecuta am vorbit despre Cuvantul care Domnul Isus Hristos l-a adresat “Tata, iarta-i, ca nu stiu ce fac”, Iata in dimineata aceasta binecuvantata, a doua luna din an vom poposi asupra unui cuvant mare, asupra unui uriasDac an-ai stii nimic din tot ce tine de Domnul Isus Hristos si ce-i cunoaste povestea talharului de pe cruce, tu ai sa fii cel mai bun evanghelist care exista. “Adevarat, adevarat iti spun, astazi vei fii cu mine in rai.” Asta spune Cuvantul lui Dumnezeu.
Iubitii Domnului, primul cuvant pe care Domnul Isus Hristos l-a adresat – “Tata, iarta-i ca nu stiu ce fac”, a fost un cuvant general. Cand Dumnezeu ii vorbeste unei multimi, depinde de urechile celui care asculta. Domnul Dumnezeu a spus privind spre lumea intreaga: “Tata, iarta-i ca nu stiu ce fac.” Dar, de data aceasta, Biblia ne invata ca acest al doilea cuvant e pentru urechile celui care vrea sa asculte, pentru ca acest cuvant este un cuvant daruit talharului. Este un cuvant spus lui. E un raspuns la cuvintele talharului. Si stiti ce imi doresc? Sa trecem de la general la particular. Sa trecem de la “noi stim”, in general, la “noi Il cunoastem pe El si puterea invierii Lui.” Dumnezeu sa ne ajute si Dumnezeu sa ne binecuvanteze.
Iubitii Domnului, Domnul Isus Hristos a intrat in lumea aceasta si a iesit din lumea aceasta intr-un chip in care cei mai multi dintre noi probabil nu ne-am dori. Cand s-a nascut a fost inconjurat de animale, de dobitoace. Si cand a iesit din lumea aceasta a fost inconjurat de talhari. Unul in stanga, unul in dreapta. Asa a venit Mantuitorul nostru, asa a plecat Mantuitorul nostru si ma gandesc astazi asa: binecuvantata sa fie dragostea Lui. Binecuvantata sa fie smerenia Sa. Intri in lume inconjurat de dobitoace, tu care esti Dumnezeul cerului si al pamantului si iesi din lume, inconjurat in stanga si in dreapta intre talhari. Vedeti, putea sa-L rastigneasca pe Domnul Isus Hristos si asa ar fi fost firesc cumva, sa-L rastigenasca langa talhari, nu intre talhari, pentru ca talharii se cunosteau. Trebuia sa fie ei doi si apoi Domnul Isus. Dar, era o profetie ca El a fost pus in numarul celor faradelege. Si Biblia s-a implinit.
As vrea, iubitii Domnului, de asemenea, sa va spun in aceasta zi ca ar trebui sa citim aceasta propozitie diferit. Dvs. stiti ca in limba ebraica nu exista semne de punctuatie. Nu exista virgula si ar trebui sa citim, nici prepozitia ‘ca’. Ea nu apare in textul original. Ar trebui sa citim asa: ‘Adevarat, adevarat iti spun, astazi vei fi cu mine in rai’. Adica, poate fi citita: ‘Adevarat, adevarat iti spun astazi vei fi cu mine in rai.’ Ca sunt oameni care se poticnesc si zic: Cum a ajuns talharul in ziua aceea in rai? Nu, n-a ajuns talharul in rai. Ca El s-a coborat sa ia moartea, sa ia robia roaba. A coborat sa calce pe moarte, a luat cheile locuintei mortii si asa s-a suit la cer. Asa ca noi putem citi: ‘Adevarat, adevarat iti spun astazi, vei fi cu mine in rai’. Binecuvantat sa fie Domnul, ca nimeni sa nu fie incurcat.
In Deuteronom 9:18 spune asa M-am aruncat cu faţa la pământ înaintea Domnului, ca mai înainte, patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, fără să mănânc şi fără să beau apă, din pricina tuturor păcatelor pe care le săvârşiserăţi, făcând ce este rău înaintea Domnului, ca să-L mâniaţi. E acelas mod de constructie a propozitiei. ‘Va spun hotarat azi’. Nu: ‘azi veti pieri.’ Ci rostirea mea este astazi pentru voi. La fel se adreseaza talharului si spune: rostirea Mea pentru Tine astazi e ca vei fi cu Mine in rai.
Trei lucruri simple as vrea sa le invatam de la acest Cuvant pe care Mantuitorul Il rosteste, ca un cuvant personal.
Aveti prêt in ochii lui Dumnezeu.
El dezleaga cele mai grele noduri.
Puteti alege
Iubitii Domnului, atat de mult imi doresc in dimineata aceasta ca Domnul sa-ti vorbeasca tie. Si asa de mult imi doresc in dimineata aceasta ca Domnul sa-ti adreseze un cuvant personal. Nu stiu in ce mod, Domnul i-a vorbit fratelui Costel.Dar, m-am bucurat ca Domnul Dumnezeu i-a trimis lui, sufletului lui un raspuns. Spunea dansul ca de un an de zile se afla intr-o anumita amaraciune si astepta un raspuns de la Domnul. Ei, cand Dumnezeu iti vorbeste tie, e cu totul altceva. Cand Dumnezeu iti vorbeste tie, sufletul tau capata putere. Si sa multumim lui Dumnezeu si sa ne rugam lui Dumnezeu ca Dumnezeu sa ne vorbeasca azi fiecaruia in parte.
1. Aveti prêt in ochii lui Dumnezeu.
Primul lucru pe care vreau sa vi-l spun e urmatorul. Biblia spune in Luca 23:39 urmatoarele cuvinte – Unul din tâlharii răstigniţi Îl batjocorea şi zicea: „Nu eşti Tu Hristosul? Mântuieşte-Te pe Tine însuţi şi mântuieşte-ne şi pe noi!” Fratii mei, surorile mele, ce ne invata acest cuvant rostit pe cruce? Cel de-al doilea cuvant: adevarat, adevarat iti spun astazi vei fi cu Mine in rai? De unde atata incrancenare in oameni? V-ati pus intrebarea: de unde atata rautate intre oameni? Este inspaimantator gandul ca pe patul de moarte nu vei putea fi nimic altceva decat ceea ce ai adunat o viata intreaga in suflet. Sa nu crezi ca trecerea spre vesnicie vine cu miracolul schimbarii noastre. Numai Satana ne leaga in iluzia ca ne vom schimba pe ultima suta de metri. Mi-e frica sa ma gandesc la acest aspect si ma rog Domnului, nu maine, ci astazi eu o sa ma schimb, daca trebuie ca sa ma schimb. Si tu, astazi sa te schimbi daca trebuie sa te schimbi.
Un talhar care era rastignit pe cruce, de fapt, Biblia spune in Marcu ca de fapt amandoi L-au batjocorit in prima faza pe Domnul Isus Hristos. Tu, rastignit pe cruce, n-ai alta treaba decat sa hulesti, sa batjocoresti, sa ocaresti pe cel care sufera de aceeasi moarte ca si tine? Ar trebui sa fie o solidaritate, macar in suferinta, sa avem cat de cat macar o solidaritate in suferinta.(9:29) De unde atata incrancenare? Fiti atenti, de unde atata incrancenare intre oameni? De unde? Va spun de unde este aceasta incrancenare. Cel putin asa cum ne permite Biblia sa intelegem din acest text. Adica, sa fi tu rastignit, sa fi si tu batjocorit in acelas fel, alta treaba n-ai decat sa-l batjocoresti pe nevinovatul Isus? El nu stia ca e nevinovatul Isus. Stia sau isi inchipuia ca este unul vinovat ca si el. Probabil.
Dar nu-i omenesc, n-ar trebui sa stea in natura omului, ca omul care sufera sa se apuce sa loveasca in aproapele lui. Si a devenit astazi un fel de a fi ca nemultumirea noastra, durerile noastre, de vina sunt toti ceilalti din jur. De vina e tot din jurul tau. Si oamenii lovesc. Si oamenii nu se mai uita in stanga si oamenii nu se mai uita in dreapta si au impresia ca suferinta lor, durerea lor, necazul lor, se datoreaza altora. Si nebunia asta de comportmanet uman o regasim si in relatiile noastre de zi cu zi. De unde vine lucrul acesta? Fratii mei, surorile mele, a reusit Satana sa faca un lucru extraordinar de bun pentru el si extraordinar de rau pentru noi. Ascultati ce va spun. Ce a reusit Satana sa faca? Sa ne minta intr-un mod ingrozitor.
In momentul in care Satana a reusit sa pacaleasca lumea aceasta, ca noi suntem un ciclu in evolutie, ca noi venim de undeva din neant si ne indreptam undeva spre neant, din acel moment, omul cand se uita la el insusi, el nu se mai vede pe el insusi puratatorul unui destin. Pai, stai d-le, daca am venit la intamplare si ma duc intr-o intamplare, daca dupa ce se termina totul voi fi in neant, atunci de ce sa mai imi pese mie de cel de langa mine? De ce sa mai imi pese mie de omul de langa mine? De ce sa mai imi pese mie de cineva? Omul care nu traieste cu un scop, omul care nu realizeaza ca este nascut cu un scop, si in dimineata aceasta ma rog lui Dumnezeu ca orice inima sa fie luminata si sa auzi soapta Duhului Sfant care spune: Tu esti faptura mainilor lui Dumnezeu. Pe tine te-a trimis Dumnezeu pe pamantul acesta. Tu ai un nume pamantesc. Tu ai o nastere pamanteasca. Tu ai un loc unde te-ai nascut. Dar destinul tau ere harazit de Dumnezeu. Destinul tau e in mana lui Dumnezeu.
La un moment dat, citeam o intamplare ca niste tineri au spart un magazin. Si ce au facut? Nu au furat nimic. E foarte interesant ce le-a trecut prin cap. S-au dus si au schimbat preturile la toate produsele. Daca vrei sa cumperi un aparat foto cu pret de 1000 Euro, il cumparai cu 5 Euro, cat o grebla. Pana la doua ore de la deschiderea magazinului nu si-a dat nimeni seama. Asa ceva, ce biznis au facut unii, extraordinar. Au zis: ce pomana e aici. Adica, o batista costa pe la 5.000 dolari si un inel costa 5 dolari. Pana si-au dat seama de paguba, ca preturile-s preturi. Au pierdut foarte mult cei din magazin. Tinerii s-au dus si aveau in minte un lucru. Stiti care? Omul nu se mai uita la lucrurile din jurul lui. Da bani multi pentru lucruri care sunt de fapt foarte ieftine inaintea lui Dumnezeu si plateste extrem de mult pentru lucruri care niciodata nu vor incalzi sufletul.
Biblia spune in Isaia 55:2 – De ce cântăriţi argint pentru un lucru care nu hrăneşte? De ce vă daţi câştigul muncii pentru ceva care nu satură? Ascultaţi-Mă, dar, şi veţi mânca ce este bun, şi sufletul vostru se va desfăta cu bucate gustoase. Dar, despre ce vorbeste Domnul aici? Despre suflet. Si continua, spunand in versetul 3 – Luaţi aminte şi veniţi la Mine, ascultaţi, şi sufletul vostru va trăi: căci Eu voi încheia cu voi un legământ veşnic, ca să întăresc îndurările Mele faţă de David. Pe ce pui tu pret, Doamne? Pe bucatele gustoase care le dau sufletului tau. Eu pun pret, spune Domnul, pe faptul ca sufletul tau trebuie sa traiasca. Iata de ce Dumnezeu vrea sa faca legamant cu tine.
Iubitii Domnului, cum e Romania zilelor noastre? …Ce se intampla cu lumea asta? Lumea asta nu are conduita morala, fratilor. Lumea aceasta nu mai are valori si a luat-o la vale. De aceea va spun in dimineata aceasta: sunteti a lui Dumnezeu, sapati in mainile lui Dumnezeu. Voi apartineti lui Dumnezeu. Spune sufletului tau: Eu apartin lui Dumnezeu. Sunt fiu de Dumnezeu, sunt fiica de Dumnezeu. Eu traiesc pentru onoarea lui Dumnezeu si vreau pe pamantul acesta sa fac totul dupa codul moral al legii Sale. Binecuvantat sa fie Domnul.
„Adevărat îţi spun că astăzi vei fi cu Mine în rai!”
Iubitii Domnului, isi iubea foarte mult un nepotel, bunicul, si vroia sa-l copieze in toate. Si bunicul era un om cucernic care in fiecare zi citea Biblia. Si nepotelul acesta, care avea vreo 12-13 ani s-a gandit si a zis: “Pai, sa fac si eu ce face bunicu si asa sa ii intru la inima.”
Si citea si el Biblia. Dar, la un moment dat, copilul e copil, cinstit. Stiti?
S-a dus si a zis: “Bunicule, nimic nu inteleg. Eu nu inteleg de ce tu citesti in fiecare zi Biblia. Ce folos ai tu de la faptul ca te stiu de ani de zile. N=ai invatat-o inca?”
Si atunci, bunicul, un om intelept, i-a zis: “Auzi, nepoate? Vezi tu cosul ala de carbuni?”
“Da, il vad.”
“Ia, du-te tu si adu niste apa din rau.”
“Dar, cosul asta nu-i etans.” Adica, curgea apa prin el, cu alte cuvinte.
Si a zis: “Da. Tu il iubesti pe bunicu?”
“Da.”
“Du-te si fa cum ti-am spus.”
COpilul s-a dus, a luat apa in cos, pana sa ajunga, toata era jos.
Atunci a zis: “Bunicule, nu ti-am zis ca nu merge?”
“Dar, poate daca o sa alergi, poate ca va ramane ceva apa.”
Copilul s-a dus mai entuziast. A umplut cosul odata, de doua ori, a alergat cat a putut de repede si intr-un sfarsit a venit si a zis: “Bunicule, nu se poate. Nu tine apa cosul asta.”
Si i-a zis: “Ia, uita-te tu in cos.”
S-a uitat copilul in cos si a zis: “Uau, era negru si a fost mai alb. S-a mai spalat cosul de carbuni.”
Sunt oameni care vin si intreaba: “Oameni buni, dar Duminica de Duminica, zi de zi, tot ascultati Cuvantul lui Dumnezeu. La ce folos?” Pai, va spun eu la ce folos: Tot carand apa lui Dumnezeu, ma fac si eu mai alb. Tot trecand apa lui Dumnezeu prin sufletul nostru, ne mai curateste. Laudat sa fie Dumnezeu si binecuvantat sa fie E in vecii vecilor. Amin
Episodul 2 din Cronica Crucii. Dupa ce data trecuta am vorbit despre Cuvantul care Domnul Isus Hristos l-a adresat “Tata, iarta-i, ca nu stiu ce fac”, Iata in dimineata aceasta binecuvantata, a doua luna din an vom poposi asupra unui cuvant mare, asupra unui urias. Daca n-ai sti nimic din tot ce tine de Domnul Isus Hristos si ce-i cunoaste povestea talharului de pe cruce, tu ai sa fii cel mai bun evanghelist care exista. “Adevarat, adevarat iti spun, astazi vei fii cu mine in rai.” Asta spune Cuvantul lui Dumnezeu.
Iubitii Domnului, primul cuvant pe care Domnul Isus Hristos l-a adresat – “Tata, iarta-i ca nu stiu ce fac”, a fost un cuvant general. Cand Dumnezeu ii vorbeste unei multimi, depinde de urechile celui care asculta. Domnul Dumnezeu a spus privind spre lumea intreaga: “Tata, iarta-i ca nu stiu ce fac.” Dar, de data aceasta, Biblia ne invata ca acest al doilea cuvant e pentru urechile celui care vrea sa asculte, pentru ca acest cuvant este un cuvant daruit talharului. Este un cuvant spus lui. E un raspuns la cuvintele talharului. Si stiti ce imi doresc? Sa trecem de la general la particular. Sa trecem de la “noi stim”, in general, la “noi Il cunoastem pe El si puterea invierii Lui.” Dumnezeu sa ne ajute si Dumnezeu sa ne binecuvanteze.
Iubitii Domnului, Domnul Isus Hristos a intrat in lumea aceasta si a iesit din lumea aceasta intr-un chip in care cei mai multi dintre noi probabil nu ne-am dori. Cand s-a nascut a fost inconjurat de animale, de dobitoace. Si cand a iesit din lumea aceasta a fost inconjurat de talhari. Unul in stanga, unul in dreapta. Asa a venit Mantuitorul nostru, asa a plecat Mantuitorul nostru si ma gandesc astazi asa: binecuvantata sa fie dragostea Lui. Binecuvantata sa fie smerenia Sa. Intri in lume inconjurat de dobitoace, tu care esti Dumnezeul cerului si al pamantului si iesi din lume, inconjurat in stanga si in dreapta intre talhari. Vedeti, putea sa-L rastigneasca pe Domnul Isus Hristos si asa ar fi fost firesc cumva, sa-L rastigenasca langa talhari, nu intre talhari, pentru ca talharii se cunosteau. Trebuia sa fie ei doi si apoi Domnul Isus. Dar, era o profetie ca El a fost pus in numarul celor faradelege. Si Biblia s-a implinit.
As vrea, iubitii Domnului, de asemenea, sa va spun in aceasta zi ca ar trebui sa citim aceasta propozitie diferit. Dvs. stiti ca in limba ebraica nu exista semne de punctuatie. Nu exista virgula si ar trebui sa citim, nici prepozitia ‘ca’. Ea nu apare in textul original. Ar trebui sa citim asa: ‘Adevarat, adevarat iti spun, astazi vei fi cu mine in rai’. Adica, poate fi citita: ‘Adevarat, adevarat iti spun astazi vei fi cu mine in rai.’ Ca sunt oameni care se poticnesc si zic: Cum a ajuns talharul in ziua aceea in rai? Nu, n-a ajuns talharul in rai. Ca El s-a coborat sa ia moartea, sa ia robia roaba. A coborat sa calce pe moarte, a luat cheile locuintei mortii si asa s-a suit la cer. Asa ca noi putem citi: ‘Adevarat, adevarat iti spun astazi, vei fi cu mine in rai’. Binecuvantat sa fie Domnul, ca nimeni sa nu fie incurcat.
In Deuteronom 9:18 spune asa M-am aruncat cu faţa la pământ înaintea Domnului, ca mai înainte, patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, fără să mănânc şi fără să beau apă, din pricina tuturor păcatelor pe care le săvârşiserăţi, făcând ce este rău înaintea Domnului, ca să-L mâniaţi. E acelas mod de constructie a propozitiei. ‘Va spun hotarat azi’. Nu: ‘azi veti pieri.’ Ci rostirea mea este astazi pentru voi. La fel se adreseaza talharului si spune: rostirea Mea pentru Tine astazi e ca vei fi cu Mine in rai.
Trei lucruri simple as vrea sa le invatam de la acest Cuvant pe care Mantuitorul Il rosteste, ca un cuvant personal.
Aveti prêt in ochii lui Dumnezeu.
El dezleaga cele mai grele noduri.
Puteti alege
Iubitii Domnului, atat de mult imi doresc in dimineata aceasta ca Domnul sa-ti vorbeasca tie. Si asa de mult imi doresc in dimineata aceasta ca Domnul sa-ti adreseze un cuvant personal. Nu stiu in ce mod, Domnul i-a vorbit fratelui Costel.Dar, m-am bucurat ca Domnul Dumnezeu i-a trimis lui, sufletului lui un raspuns. Spunea dansul ca de un an de zile se afla intr-o anumita amaraciune si astepta un raspuns de la Domnul. Ei, cand Dumnezeu iti vorbeste tie, e cu totul altceva. Cand Dumnezeu iti vorbeste tie, sufletul tau capata putere. Si sa multumim lui Dumnezeu si sa ne rugam lui Dumnezeu ca Dumnezeu sa ne vorbeasca azi fiecaruia in parte.
1. Aveti prêt in ochii lui Dumnezeu.
Primul lucru pe care vreau sa vi-l spun e urmatorul. Biblia spune in Luca 23:39 urmatoarele cuvinte – Unul din tâlharii răstigniţi Îl batjocorea şi zicea: „Nu eşti Tu Hristosul? Mântuieşte-Te pe Tine însuţi şi mântuieşte-ne şi pe noi!” Fratii mei, surorile mele, ce ne invata acest cuvant rostit pe cruce? Cel de-al doilea cuvant: adevarat, adevarat iti spun astazi vei fi cu Mine in rai? De unde atata incrancenare in oameni? V-ati pus intrebarea: de unde atata rautate intre oameni? Este inspaimantator gandul ca pe patul de moarte nu vei putea fi nimic altceva decat ceea ce ai adunat o viata intreaga in suflet. Sa nu crezi ca trecerea spre vesnicie vine cu miracolul schimbarii noastre. Numai Satana ne leaga in iluzia ca ne vom schimba pe ultima suta de metri. Mi-e frica sa ma gandesc la acest aspect si ma rog Domnului, nu maine, ci astazi eu o sa ma schimb, daca trebuie ca sa ma schimb. Si tu, astazi sa te schimbi daca trebuie sa te schimbi.
Un talhar care era rastignit pe cruce, de fapt, Biblia spune in Marcu ca de fapt amandoi L-au batjocorit in prima faza pe Domnul Isus Hristos. Tu, rastignit pe cruce, n-ai alta treaba decat sa hulesti, sa batjocoresti, sa ocaresti pe cel care sufera de aceeasi moarte ca si tine? Ar trebui sa fie o solidaritate, macar in suferinta, sa avem cat de cat macar o solidaritate in suferinta.(9:29) De unde atata incrancenare? Fiti atenti, de unde atata incrancenare intre oameni? De unde? Va spun de unde este aceasta incrancenare. Cel putin asa cum ne permite Biblia sa intelegem din acest text. Adica, sa fi tu rastignit, sa fi si tu batjocorit in acelas fel, alta treaba n-ai decat sa-l batjocoresti pe nevinovatul Isus? El nu stia ca e nevinovatul Isus. Stia sau isi inchipuia ca este unul vinovat ca si el. Probabil.
Dar nu-i omenesc, n-ar trebui sa stea in natura omului, ca omul care sufera sa se apuce sa loveasca in aproapele lui. Si a devenit astazi un fel de a fi ca nemultumirea noastra, durerile noastre, de vina sunt toti ceilalti din jur. De vina e tot din jurul tau. Si oamenii lovesc. Si oamenii nu se mai uita in stanga si oamenii nu se mai uita in dreapta si au impresia ca suferinta lor, durerea lor, necazul lor, se datoreaza altora. Si nebunia asta de comportmanet uman o regasim si in relatiile noastre de zi cu zi. De unde vine lucrul acesta? Fratii mei, surorile mele, a reusit Satana sa faca un lucru extraordinar de bun pentru el si extraordinar de rau pentru noi. Ascultati ce va spun. Ce a reusit Satana sa faca? Sa ne minta intr-un mod ingrozitor.
In momentul in care Satana a reusit sa pacaleasca lumea aceasta, ca noi suntem un ciclu in evolutie, ca noi venim de undeva din neant si ne indreptam undeva spre neant, din acel moment, omul cand se uita la el insusi, el nu se mai vede pe el insusi puratatorul unui destin. Pai, stai d-le, daca am venit la intamplare si ma duc intr-o intamplare, daca dupa ce se termina totul voi fi in neant, atunci de ce sa mai imi pese mie de cel de langa mine? De ce sa mai imi pese mie de omul de langa mine? De ce sa mai imi pese mie de cineva? Omul care nu traieste cu un scop, omul care nu realizeaza ca este nascut cu un scop, si in dimineata aceasta ma rog lui Dumnezeu ca orice inima sa fie luminata si sa auzi soapta Duhului Sfant care spune: Tu esti faptura mainilor lui Dumnezeu. Pe tine te-a trimis Dumnezeu pe pamantul acesta. Tu ai un nume pamantesc. Tu ai o nastere pamanteasca. Tu ai un loc unde te-ai nascut. Dar destinul tau ere harazit de Dumnezeu. Destinul tau e in mana lui Dumnezeu.
La un moment dat, citeam o intamplare ca niste tineri au spart un magazin. Si ce au facut? Nu au furat nimic. E foarte interesant ce le-a trecut prin cap. S-au dus si au schimbat preturile la toate produsele. Daca vrei sa cumperi un aparat foto cu pret de 1000 Euro, il cumparai cu 5 Euro, cat o grebla. Pana la doua ore de la deschiderea magazinului nu si-a dat nimeni seama. Asa ceva, ce biznis au facut unii, extraordinar. Au zis: ce pomana e aici. Adica, o batista costa pe la 5.000 dolari si un inel costa 5 dolari. Pana si-au dat seama de paguba, ca preturile-s preturi. Au pierdut foarte mult cei din magazin. Tinerii s-au dus si aveau in minte un lucru. Stiti care? Omul nu se mai uita la lucrurile din jurul lui. Da bani multi pentru lucruri care sunt de fapt foarte ieftine inaintea lui Dumnezeu si plateste extrem de mult pentru lucruri care niciodata nu vor incalzi sufletul.
Biblia spune in Isaia 55:2 – De ce cântăriţi argint pentru un lucru care nu hrăneşte? De ce vă daţi câştigul muncii pentru ceva care nu satură? Ascultaţi-Mă, dar, şi veţi mânca ce este bun, şi sufletul vostru se va desfăta cu bucate gustoase. Dar, despre ce vorbeste Domnul aici? Despre suflet. Si continua, spunand in versetul 3 – Luaţi aminte şi veniţi la Mine, ascultaţi, şi sufletul vostru va trăi: căci Eu voi încheia cu voi un legământ veşnic, ca să întăresc îndurările Mele faţă de David. Pe ce pui tu pret, Doamne? Pe bucatele gustoase care le dau sufletului tau. Eu pun pret, spune Domnul, pe faptul ca sufletul tau trebuie sa traiasca. Iata de ce Dumnezeu vrea sa faca legamant cu tine.
Iubitii Domnului, cum e Romania zilelor noastre? …Ce se intampla cu lumea asta? Lumea asta nu are conduita morala, fratilor. Lumea aceasta nu mai are valori si a luat-o la vale. De aceea va spun in dimineata aceasta: sunteti a lui Dumnezeu, sapati in mainile lui Dumnezeu. Voi apartineti lui Dumnezeu. Spune sufletului tau: Eu apartin lui Dumnezeu. Sunt fiu de Dumnezeu, sunt fiica de Dumnezeu. Eu traiesc pentru onoarea lui Dumnezeu si vreau pe pamantul acesta sa fac totul dupa codul moral al legii Sale. Binecuvantat sa fie Domnul.
Duminică dimineaţa, în drum spre Bărbuleşti, în timp ce mă rugam în maşină, Dumnezeul mi-a şoptit: „Vă place mult să vorbiţi despre un Hristos răstignit. Predicaţi oamenilor mai des un Hristos înviat!”.
Biserica Penticostală Maranata Vulcan 