Categorie: MEDITAŢII

Viaţa în X şi 0

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în "IZVOR" de GÂNDURI, MEDITAŢII

Doi liceeni joacă X şi zero. La spatele caetului nou nouţ. Tabla clasei e plină de X, de 0. Profii de mate abia au aşteptat să vină din vacanţă… Fără X şi 0 nu se poate!

Am întrebat elevii ce înseamnă X? „O necunoscută”. Dar zero? „Nimic”. Apoi le-am povestit filosofia de viaţă X şi 0. Ca şi matematica, mulţi oameni trăim viaţa în X şi 0. De fapt jucăm cu semenii X şi 0. Când trecem pe stradă oamenii ne văd ca X. Necunoscuţi. Nu suntem de-ai lor. Pentru alţii putem fi zero. Adică nimic. pe de altă parte, noi, de dimineaţa până seara, în jur vedem mulţi icşi. Stăini. Îi tratăm cu indiferenţă. Reci. Pe alţii  îi vedem zero: beţivi, prostituate, homosexuali, infractori, repetenţi, şomeri, cerşetori… Fără valoare. Nimicuri. Nişte nulităţi. O clasă de zerouri, un sat de neisprăviţi, o ţară de rataţi. O biserică de nimic. Un preot nul, un pastor zero…
„Ce rezultă când ai o mulţime de zerouri?” „Zero”, au răspuns la unison elevii. „Dar dacă le pui un 1 în faţă?”. „Milioane”. „Înţelegeţi cine sunt oamenii de milioane? Cei care au pe 1 în faţă. Cine e 1?”. Tăcere… „Dumnezeu!”. Le-am spus copiilor că la macroscară, e drept, fiecare din noi e 0. Dar dacă în faţa lui 0 punem un 1 rezultă un om de nota 10! „De nu-s oamenii de 10?”
Durerea mea cea mare e că românii îl tratează şi pe Dumnezeu ca X sau 0. Pentru cei mai mulţi dintre fraţii noştii, Tatăl din ceruri e un… necunoscut. Asta deoarece horoscopul, moaştele, tradiţiile, misticismul local sau regional, au luat locul Bibliei. Iar Dumnezeu a devenit străin.
Pentru alţii, Dumnezeu e considerat… zero. „Nu există!”, e deviza ateilor, a comuniştilor, a nationalgeographicilor, a discaverylor. Sau „a murit”, cum striga Niezsche. Pentru ei viaţa e X. Fără 1. Dar, fără 1 nu poţi fi decât… 0!
Să fiţi oameni de 10! Însă, să dovediţi asta, nu trebuie să vă reproşeze nimeni ca Ioan Botezătorul: „în mijlocul vostru este Unul pe care nu-L cunoaşteţi” (Ioan 1:26). Dacă îl cunoaşteţi pe Hristos, dovediţi-o! Trăiţi ca El. Pentru Isus, nimeni nu a fost X. Şi nici 0…

9 pasi in comunicarea cu partenerul

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în "IZVOR" de GÂNDURI, MEDITAŢII

comunicare_cuplu

  1. Asculta atent. Trebuie sa intelegi atat gandurile cat si sentimentele celuilalt.
  2. Nu te grabi sa vorbesti. Analizeaza lucrurile cu atentie.
  3. Nu transforma aspectele minore in probleme majore. Nimeni nu este perfect.
  4. Nu frustra partenerul prin terapia tacerii. Tacerea decat construieste ziduri.
  5. Invata sa-ti manifesti dezacordul fara cearta.
  6. Nu raspunde la furie. Admite furia, dar abandoneaz-o. Un raspuns bland potoleste furia.
  7. Marturiseste si cere-ti iertare. “Scuza-ma” e cel mai rar cuvant intalnit intr-un cuplu.
  8. Evita cicalelile!
  9. Fa aprecieri si fereste-te de-a critica. Tendinta umana e sa scoata in evidenta greselile celuilat. Hristos ne spune ca mai intai sa ne vedem “barna din ochiul nostru”.                                                                                                                   http://neclintit.com/

SUNTEM O GENERATIE PLICTISITA? TU CUM VEZI LUCRURILE?

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în Adolescenţă, MEDITAŢII

Am primit un mail care m-a pus pe gânduri! Redau mai jos conținutul integral:
„Nu ştiu ce se întâmplă cu tinerii noştri. În ultimul timp parcă nu mai au chef de viaţă, nu-i vezi? Nu mai au chef de cântare, nu cântă, nu mai au chef de rugăciune, nu îi vezi rugându-se…nu ştiu ce se întâmplă cu ei!”

Eram duminică seara la biserică şi înainte de începerea programului am auzit în spatele meu două surori vorbind despre tineri şi, recunosc , „am ciulit urechile” să aud ce spun, DAR ceea ce am auzit m-a întristat foarte mult. Cuvintele pe care una dintre surori le-a spus le-am redat la început şi m-am gândit că ar fi bine să vă spun şi vouă care este imaginea pe care o avem, noi tinerii, în faţa celor din biserică.

De ce suntem văzuţi ca nişte tineri fără chef de viaţă, chiar nu mai avem motive să fim bucuroşi, să se vadă în noi pofta de a trăi şi de a împărtăşi şi celor din jurul nostru acest lucru? De ce suntem văzuţi ca nişte tineri fără chef, fără chef de rugăciune, fără chef de cântare? Venim la biserică, ne aşezăm confortabil şi asteptăm…aşteptăm ca alţii să  cânte, aşteptăm ca alţii să se roage, aşteptăm ca alţii să facă o slujbă. Ne dorim să se întâmple lucruri mari, spectaculoase…dar noi să fim doar simpli spectatori. Euripide spunea „Puterea celor tineri stă în faptă…”, fapte vor şi cei din jurul nostru, să ne vadă că suntem implicaţi, să ne vadă că dorim cu adevărat să îi slujim Domnului! Şi mai mult decât cei din jurul nostru cred că Dumnezeu ne vrea nişte tineri implicaţi în lucrarea Lui! Am cântat duminică dimineaţa „O schimbare aş vrea în viaţa mea…”, e timpul ca ceea ce cântăm să şi înfăptuim! Dacă ne dorim cu adevărat o schimbare, atunci ar trebui să FACEM ceva, începând de la mine, începând de la tine care citeşti acest articol…e timpul SCHIMBĂRII! Dumnezeu nu ne vrea doar simpli spectatori în lucrarea Lui, ne vrea nişte lucrători adevăraţi, neobosiţi, neplictisiţi. Versurile unei poezii spun: „E-atât de dulce tinereţea, Când o trăieşti cu Dumnezeu, El îţi dă toată frumuseţea, Cu Domnul tău nimic  nu-i greu!”. Suntem nişte tineri binecuvântaţi că avem alături de noi oameni plini de înţelepciune care ne pot sfătui şi ajuta, care se roagă pentru noi…e momentul să dovedim celor din jurul nostru ca alături de Dumnezeu nimic nu-i greu, că atunci când îl avem pe El în inimă suntem plini de chef de cântare şi plini de dorinţa de a sta cu Domnul în partăşie! E timpul ca fiecare dintre noi să spunem: „Pot totul în Hristos, care mă întăreşte.” (Filipeni 4:13), iar cei din jurul nostru să se bucure de pofta noastră de viaţă!!!

Articol scris de Cretza Mihai

http://neclintit.com

Cum iti merge viata de zi cu zi … ?

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în "IZVOR" de GÂNDURI, MEDITAŢII

Esti tu preocupat de Dumnezeu in fiecare zi? Il tii tu pe Dumnezeu in cel mai pretios loc al inimii tale? Faci din El, prioritatea numarul unu? Cautam noi cu adevarat sa ascultam Vocea Sa? Cautam sa fim preocupati de ceea ce El vrea sa ne spuna?
Eu cred ca, cea mai buna metoda de a-L onora pe Dumnezeu, este sa-I dam atentia necesara, asa cum si El ne da atentia sa de zi cu zi. cand mergem in prezenta Sa, sa cautam sa ascultam ceea ce si El are de spus. Sa cautam ca relatiile dintre noi si Dumnezeu sa fie sincere, si curate, caci „Domnul cunoaste pe cei ce sunt ai Lui”, si „Oricine rosteste numele Domnului, sa se departeze de faradelege”.
Relatia la care ne-a chemat Dumnezeu este prin fiul Sau Isus Hristos, si prin „nebunia Crucii”. Nu vreau sa astern doar niste cuvinte aici, dar atata timp cat traim intr-o lume in care nu stim ce este bine si ce este rau, o lume in care cu cat suntem mai liberi, cu atat ne simtim mai ispititi, si atrasi de patimile noastre rele, Cuvantul lui Dumnezeu, dragii mei, trebuie sa fie ca si telefonul mobil, ori de cate ori il uitam acasa ne intoarcem dupa El. Domnul spune prin profetul Ieremia: „Voi pune Legea Mea, inlauntrul lor, o voi scrie in inima lor… „. Iata ca pacatul s-a inmultit si este peste masura de mare, luptele nu le mai ducem impotriva oamenilor, ci „Noi nu avem de luptat impotriva carnii si a sangelui, ci impotriva capeteniilor duhurilor veacului acestuia”.
Iata dar, tot ceea ce ne ramane de facut este sa ne curatim pe noi insine, si sa traim in dragoste si pace, asa cum insusi Domnul Isus ne invata.
Sa ne curatim pe noi insine, nu vom putea decat daca ne lasam la indemana si in Voia Lui Dumnezeu, si nu ne putem lasa in Voia Sa, daca nu-L cautam, daca nu petrecem timpul cu EL, si daca nu-L luam in inimile si mintile noastre in fiecare zi. Atunci vom putea deosebi binele de rau, atunci vom fi transformati, si vom trai ca exemple vii, schimband inimi si vieti.

http://www.postasuld.blogspot.ro/

3 versete biblice care te „invită” la biserică

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în "IZVOR" de GÂNDURI, MEDITAŢII

A încerca să ai succes în viața de creștin fără niciun pic de sprijin din partea celor care îți împărtășesc credința este ca și cum ai purta un război, de unul singur, împotriva unei armate întregi, scrie Michael Haverluck, pe Believe.com.

Editorialul lui Haverluck aduce în atenția cititorilor trei versete biblice care scot în evidență importanța comuniunii cu ceilalți credincioși.

Primul verset luat în discuție subliniază puterea pe care o dă comuniunea, în ciuda faptului că mulți consideră că a simți nevoia de ajutor e semn de slăbiciune.

„Mai bine doi decât unul, căci iau o plată cu atât mai bună pentru munca lor. Căci, dacă se întâmplă să cadă, se ridică unul pe altul; dar vai de cine este singur şi cade fără să aibă pe altul care să-l ridice. Tot aşa, dacă se culcă doi împreună, se încălzesc unul pe altul, dar cum are să se încălzească dacă e singur? Şi dacă se scoală cineva asupra unuia, doi pot să-i stea împotrivă; şi funia împletită în trei nu se rupe uşor.” (Eclesiastul 4:9-12)

 

Al doilea verset arată că necesitatea comuniunii era vizibilă și în timpul Bisericii Primare.
„Ei stăruiau în învăţătura apostolilor, în legătura frăţească, în frângerea pâinii, şi în rugăciuni.” (Faptele Apostolilor 2:42)

 

Al treilea verset pune în evidență importanța responsabilizării reciproce, prin participarea la serviciile divine ale bisericii.
„Să veghem unii asupra altora, ca să ne îndemnăm la dragoste şi la fapte bune. Să nu părăsim adunarea noastră, cum au unii obicei; ci să ne îndemnăm unii pe alţii, şi cu atât mai mult, cu cât vedeţi că ziua se apropie.” (Evrei 10:24-25)

http://www.semneletimpului.ro